144,219 matches
-
organică nr. 85-1405 din 30 decembrie 1985 care viza limitarea cumulului de mandate electorale și de funcții elective. Doar una dintre funcțiile următoare putea fi deținută simultan de un deputat sau senator: în Parlamentul European, într-un consiliu regional, în Adunarea Corsicană (adăugată în 1995), într-un consiliu departamental, în municipalitatea Parisului, primar al unei municipalități de 20000 de locuitori sau mai mult, viceprimar al unei municipalități de 100000 de locuitori sau mai mult. 23 Legea organică nr. 2000-294 din 5
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ordinară nr. 2000-295 din 5 aprilie 2000 referitoare la limitarea cumulului de mandate electorale și de funcții elective și a leurs condițiilor de îndeplinire. 24 Politicienii naționali se pot înscrie doar în unul dintre următoarele corpuri: consilii regionale, consilii departamentale; Adunarea Corsicană, municipalitatea Parisului, o municipalitate de 3 500 de locuitori sau mai mult. 25 Un consilier regional sau departamental poate deține doar încă o funcție aleasă de la nivel local. 26 P. Bréchon, "Les partis dans le système politique", în Pierre
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Cifre preluate din P. Perrineau, "Les elections régionales, passé et présent", în P. Perrineau și D. Reynié (editori), op. cit., 1999, p. 26. 53 Legea nr. 99-36 din 19 ianuarie 1999 cu privire la modul de desfășurare a alegerilor consilierilor regionali și ai Adunării Insulei Corsica și la modul de funcționare a consiliilor regionale. Pentru o descriere completă, vezi E. Vital-Durand, op. cit., pp. 71-73. 54 P. Martin, "Les élections de mars 2004", Commentaires, nr. 106, 2004, pp. 443-451. 55 Legea nr. 2000-493 din 6
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
government and politics of France, ediția a III-a (London: Unwin Hyman, 1989) și J. Hayward, Governing France: the one and indivisible republic, ediția a II-a (London: Weidenfield & Nicolson, 1983). 2 Consiliul are trei instituții principale: Comitetul de Miniștri, Adunarea Parlamentară și Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Europei (CLRAE). CLRAE este, la rândul său, compus din camera regională, regiunile reprezentative și o cameră a autorităților locale. 3 Vezi J. Loughlin și B.G. Peters, "State Traditions, Administrative Reform and Regionalisation
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politică a femeilor, mai exact de la întrebarea „ce s-a întâmplat în România după căderea comunismului”? Un răspuns de factură cantitativă (necesar, dar nu suficient) spune că reprezentarea politică a femeilor a scăzut considerabil, pentru că, dacă în 1989 în Marea Adunare Națională femeile reprezentau 34%, alegerile din 1992 au adus un procent de 4% în Parlamentul României. În privința prezenței politice, în corpurile legislative și executive femeile au fost și continuă să fie slab reprezentate în sfera politicii postdecembriste. Însă, față de legislaturile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
persoane, numite filiale, politicile financiare și operaționale în scopul obținerii de beneficii din activitatea sa. Controlul exclusiv poate fi: control de drept - presupune ca societatea-mamă să dețină direct sau indirect (prin filialele sale) peste 50% din drepturile de vot în adunarea generală; control de fapt - evidențiază situația în care societatea-mamă nu deține majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a unei alte societăți (deci nu avem controlul exclusiv de drept), însă are puterea de a dirija politicile financiare și operaționale ale
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
poate fi: control de drept - presupune ca societatea-mamă să dețină direct sau indirect (prin filialele sale) peste 50% din drepturile de vot în adunarea generală; control de fapt - evidențiază situația în care societatea-mamă nu deține majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a unei alte societăți (deci nu avem controlul exclusiv de drept), însă are puterea de a dirija politicile financiare și operaționale ale acesteia; control exclusiv de fapt - apare în situația când societateamamă dispune de un procent minoritar semnificativ de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
este societate asupra căreia investitorul deține o influență notabilă. Este situația în care o societate deține un număr semnificativ de voturi (între 20% și 50% din drepturile de vot, dar insuficient pentru a exercita un control exclusiv sau comun) în adunarea unei alte societăți, numită societate asociată, și are puterea de a participa, însă nu și de a controla, la deciziile privind politica financiară și operațională a respectivei societăți. Acest procentaj este acceptat de toate reglementările contabile în vigoare. Dacă un
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de a combina anumite funcții pentru a obține economii de masă, beneficiind astfel de efecte de sinergie. Procentajul de control al societății-mamă într-o filială este dat de numărul drepturilor de vot de care dispune societatea-mamă, direct sau indirect, în adunarea generală a filialei. În cazul societăților pe acțiuni, acestea au de regulă un drept de vot, însă există și acțiuni cu dividend prioritar, fără drept de vot (acțiuni preferențiale); acțiuni cu drept de vot multiplu sau acțiuni cu drept de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Satu Mare. Aceste filiale asigură relația societății cu acționarii săi, cu societățile comerciale din portofoliu, cu instituțiile și mediile de afaceri locale. Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana SA este administrată de un consiliu de administrație compus din șapte membri, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de patru ani și autorizați de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. Președintele consiliului de administrație îndeplinește și funcția de director general. Conducerea efectivă este asigurată de conducătorii societății - președintele - direc tor general, directorul general
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică, a Bisericii, cea de-a treia este profund laică, de un pitoresc aparte, dând culoare și farmec întregii adunări. Chiar din Prologul general, naratorul ține să și caracterizeze succint personajele și companionii în același timp, căci este el însuși implicat în universul diegetic. Este atent la detalii, nelipsind nicicând nota ironică. Interesant devine faptul că personajul feminin pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mucalită, „satira împotriva femeilor se transformă într-o farsă despre căsătorie, în care ea este personajul principal.” 370 Intervenția vânzătorului-de iertări este ironică și târgoveața simte acest lucru, de aceea cere să nu fie rău înțeleasă sau interpretată: „[...] cer cinstitei adunări/ Să nu mă ia în spăngi - răspunse ea -/ De-oi agrăi cum știe limba mea,/ Căci nici un gând urât prin cap nu-mi trece/ Decât de-a șugui și de-a petrece...”371 Se trădează o atmosferă de voie bună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oracol Îl constituie celebra poveste a „zidului de lemn” povestită de Herodot (VII, 140-145), unde răspunsul oracular face el Însuși obiectul unei dezbateri argumentate Între Temistocles și chresmologi cu privire la adevărata semnificație a acestei Întărituri din lemn, dezbatere asemănătoare celor din adunări și din tribunale. De fapt, este vorba de a găsi ceea ce este „mai bun și preferabil pentru cetate”; și iată cum se ajunge la o paralelă Între formula decretelor cetății („Sfatul și poporul au convenit”) - adică „Sfatul și poporul au
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
așa. Dacă Însă numărul impar este supus aceleiași operații, la mijloc rămâne un rest. (B) Iată și motivul pentru care numărul impar este mai prolific decât celălalt. Când este adunat cu alt număr, predomină și se menține ca atare, căci adunarea celor două numere dă Întotdeauna tot un număr impar. Mai mult Încă. Să luăm și cazul când cele două numere de gen diferit, par și impar, se apropie și se plasează unul lângă altul. Diferența dintre ele apare și mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
5=25. În afară de aceasta, În vreme ce pentru numărul 6 cazul este unic, În exclusivitate când este ridicat la pătrat, numărul 5, caz identic când este multiplicat, mai posedă În particular și proprietatea de a produce mereu alternativ același rezultat când prin adunare i se adaugă fie un număr terminat prin 5, fie un multiplu de zece și procedeul poate merge la infinit. Iată dar pentru ce numărul 5 este imaginea cauzei primordiale care organizează universul. Așa stau lucrurile. Aidoma procesului prin care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
elemente și acestea, la rândul lor, se preschimbă iarăși În foc»2, Întocmai unui lingou de aur din care se face o monedă; În continuare, moneda poate fi din nou prefăcută Într-un lingou. Ce să mai spunem de rezultatele adunării numărului 5 cu el Însuși? Printr-o lege a naturii nu se Întâmplă nimic imperfect sau străin de sine; numărul se preschimbă În așa fel Încât respectă un principiu imuabil: fie că se reproduce pe sine Însuși, fie că produce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-i reproșăm nimic Zeului. Ceea ce a mai rămas În materie de divinație este Îndestulător pentru toți consultanții. Oamenii se Întorc la casele lor satisfăcuți de răspunsurile primite. Agamemnon, odinioară, cu nouă heralzi sub ordinele sale abia de izbutea să domine Adunarea 5, Într-atât era de numeroasă. (C) Aici, unde ne găsim, peste câteva zile, la Teatru, veți observa că vocea unui singur vorbitor poate fi auzită de toți. Tot așa era și odinioară, atunci când divinația se folosea de mai multe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
stare să zămislească un copil; cât despre cei care interpretează cuvântul prin «Îmbătrânind», În loc de «În vigoare», atribuie «vârstei omenești» o durată de opt ani. Adevărul este că ei consideră jumătatea vieții la cincizeci și patru de ani, sumă formată din adunarea unității cu primele numere plane șepipedesț 1 și cu aceleași două numere plane (2, 3) ridicate la pătrat și apoi la cub. Dar acestea sunt tocmai numerele de care Platon se folosea privitor la zămislirea sufletelor 2. Pe cât se pare
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
toate lumile, supravegheate și guvernate pe rând, una după alta,prin distribuirea tuturor principiilor șarchaiț, germenilor șspermataț și rațiunilor șlogoiț a tot ce se ivește? Nu ne vedem noi oare adesea aici, pe pământ, un corp unic - de pildă, o adunare, o armată, un cor - cum se alcătuiește din reunirea mai multor alte corpuri distincte unele de altele, fiecare În parte având viață, inteligență și cunoaștere, după cum Chrisippos 2 remarcase și el. Faptul că În ansamblul Universului se află zece,cincizeci
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În procesele de democratizare, cetățenii (din societatea civilă), reuniți ca public”, având libertatea și garanția de manifestare, dau realitate unui „spațiu public”. La Început, spațiul public avea un caracter mai limitat ca formă de manifestare (dezbateri publice, presă, cluburi, saloane, adunări publice, discuții În cafenele etc.) și efecte. Sfera publică apărea ca o interfață Între interesele private (din societatea civilă) și sfera politică (societatea politică). Sfera publică media, domenii ale societății civile (familia, munca, biserica) - unde predomină interese private - cu societatea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
părintească să fie crescuți și educați de familia adoptatorului. Între interesul adoptatului și cel al adoptatorului nu poate exista opoziție, deoarece între membrii familiei nu există conflicte de interese 226. Potrivit art.20 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 20 noiembrie 1990 (ratificată de România prin Legea 18/1990), orice copil care este lipsit temporar sau definitiv de mediul familial sau care, în propriul interes nu poate fi lăsat în acest mediu, are
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
își aveau propriile conduceri, fiind guvernate de proprietarul moșiei. Unindu-și interesele comune, mai mulți proprietari au ales un reprezentant pentru mai multe sate, formând o așa-zisă diviziune teritorială administrativă - comuna, administrată de un primar, un consiliu comunal,o adunare electivă, compusă după numărul locuitorilor din 7-13 consilieri, care se ocupau cu rezolvarea problemelor oamenilor. În martie 1864, prin legea comunală, se instituie comuna ca unitate administrativă. Se considera comună satul sau satele care aveau 100 de familii sau 500
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca I. Popa și C. Strat, împreună cu factori din administrația comunală, precum: Gh. Curteanu, Vasile Țarălungă, Neculai Baban, Mihai Puțeanu, Neculai Oprișan, Gheorghe Baban, Liviu Prosie și Romică Prosie, oameni ai datoriei și legii, care au folosit prilejul ca în adunările de la Căminul cultural să explice prevederile legilor, dând în același timp îndrumări corespunzătoare. PAZA SĂTEASCĂ Organizarea pazei sătești în secolul trecut cădea în sarcina vornicului și se impunea fiecărui cetățean prestarea ei prin rotație. Acești paznici se numeau „străjeri” și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înăspririi vieții țăranilor prin impunerea „legii clăcii”. Prevederile „Regulamentului Organic al Moldovei” referitoare la relațiile agrare au dat naștere la o răscoală la care au fost și participanți din satele Gorghești, Tomozia, Lichitișeni, Godinești ș.a. La 27 martie 1848, la Adunarea de la Iași, în vederea pregătirilor Revoluției de la 1848 din Moldova, a participat un grup de revoluționari format din: George Sion, Al. I. Cuza, Nicolae Codreanu și Gheorghe Gălan - probabil cineva din arborele genealogic al familiei Gălan Nicu din Bărboasa. În preajma
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în socialism funcționarea acestui așezământ a avut o mare importanță, în această instituție organizându-se diferite festivități. Căminul cultural era sediul bibliotecii, sub egida sa aveau loc proiecții cinematografice (în Bărboasa, Oncești, Tarnița) și se desfășurau activități cultural- artistice, diferite adunări, ședințe, serate de dans, nunți, baluri. Actualul sediu al Căminului cultural din centrul comunei Oncești dispune de o sală de festivități cu 200 de locuri pe scaune și o bibliotecă cu peste 7.850 de volume. Primii care s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]