65,754 matches
-
semenii, de preferință cu cei similari sau cu cei pe care îi prețuiesc". În viziunea lui E. Murray (1964, apud Pânișoară, Pânișoară, 2005, p. 79), ea descrie "dorința de a fi alături de alți oameni, în relații de prietenie și de afecțiune", exprimă "grija pentru stabilirea, menținerea, restaurarea unor relații afective pozitive cu o altă persoană". Puterea ei de manifestare se reflectă în ansamblul relațiilor pe care un individ le întreține cu celalți, în virtutea participării la viața socială. În acest context, indivizii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
perturbarea activității grupului sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de autoactualizare, cealaltă trebuință esențială a personalității umane remarcată de psihologii umaniști este trebuința prețuirii (venită din partea celorlalți). Oamenii au nevoie universală de a se simți valoroși, importanți. Această nevoie transpare în nevoia de aprobare, de dragoste, de respect, de afecțiune, de acceptare. Psihologii umaniști au ajuns la concluzia că fiecare dintre noi avem nevoie nu numai de aprobare socială, dar și de prețuire (de apreciere pozitivă) venită de la cei cu care conviețuim (cu deosebire, din partea celor mai importante persoane din
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fie să fie protejat și dirijat de alții. Această trebuință apare, după Schutz, în perioada 3-7 ani și se continuă până la vârsta adultă, în interiorul atmosferei și activității școlare, profesionale, civice și la nivelul grupului, sub forma statutelor ierarhice. Trebuința de afecțiune se referă, îndeosebi, la relațiile diadice. Ea reclamă reciprocitate și se exprimă polar, fie prin aprobarea emoțională, fie prin gradul de respingere emoțională. Pentru fiecare din aceste trebuințe, Schutz distinge diferite niveluri de conduită interpersonală, exprimată în hiper sau în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de respingere emoțională. Pentru fiecare din aceste trebuințe, Schutz distinge diferite niveluri de conduită interpersonală, exprimată în hiper sau în hipo, astfel: • excesele: sunt subiecți care suportă greu singurătatea, care vor să domine sau care manifestă o sete exagerată de afecțiune și de intimitate (suprasociabili); • deficiențele: sunt subiecți cu dificultăți de integrare (subsocibili), care au nevoie de directive și care nu sunt receptivi la tandrețe. Dacă aceste trebuințe (interrelaționale) nu au fost satisfăcute, individul se simte insignifiant, incompetent, nedorit în relațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau indicele integrării socioafective a individului dat (Golu, P., p. 291). Desigur, din punct de vedere simpatetic-preferențial, situația este mult mai complexă și mai nuanțată. Bunăoară, "A nutrește afecțiune față de B, îl simpatizează pe C, îl preferă pe D, simte atașament față de E, este prieten cu F, îl iubește pe G, îl adoră pe I. Sau A este indiferent față de B, îl antipatizează pe C, îl respinge pe D
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exclusiv pe liberă alegere și afectivitate"; sau, altfel spus, sunt singurele relații care nu stau sub semnul constrângerilor biologice, sociale, juridice (Iluț, 2003, p. 148). Prietenia este considerată relația interpersonală de (lungă) durată, rezultat al alegerii libere și bazate pe afecțiune, pe încredere, pe respect și pe prețuire reciproce. Prietenă este considerată persoana "a cărei prezență ne face plăcere, care ne oferă în mod spontan sprijinul în situații grele, care este sinceră și de încredere, care ne permite să fim noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai bună cale de a atrage oamenii (idem, p. 19). Relații influențate de tendințele principale ale profilului indivizilor În urma cercetărilor sale, K. Horney (1998) ajunge la concluzia că există următoarele categorii de oameni: a. cei la care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin trebuința de a avea un partener un prieten, un iubit/o iubită, un soț/o soție capabil să satisfacă ceea ce așteaptă ei de la viață. Aceste tendințe se concentrează "în jurul dorinței de intimitate umană, al dorinței de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care credem că se vor schimba sub semnul îmbufnării noastre. Față de persoanele indiferente sau răutăcioase, îmbufnarea ar fi absurdă și fără efect; de aceea, aceasta este "prin esența ei copilărească" (ibidem). Cineva este îmbufnat doar dacă se bucură de dragoste, afecțiune sau de stimă; ceea ce predomină este dorința de a-l pedepsi pe celălalt privându-l de noi; de a-l face să sufere prin retragerea noastră ostentativă din relație: nicio vorbă, nicio privire, niciun gest pozitiv. Îmbufnarea se regăsește mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încurajează dependența și nu se întemeiază pe dependență. Sunt situații când unii oameni devin dependenți de persoana iubită. Dominată de dependență afectivă, întrucât "cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi și răspunsul celuilalt naște temerea de a pierde afecțiunea indispensabilă" (Brillon, 2010, p. 43), dragostea este deseori o sursă de suferință morală. "Posesivitatea, gelozia maladivă, insecuritatea care face ca solitudinea să devină intolerabilă sunt suferințe induse de un sentiment de dragoste neajuns la maturitate", precizează M. Brillon (2010, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2009, p. 475). Prin urmare, compasiunea este "mai degrabă un sentiment al egalității decât unul de superioritate" (Goleman, editor, 2008, p. 34). Ea este o însușire umană elementară. Dalai Lama consideră că "forțele dominante ale minții noastre sunt compasiunea și afecțiunea" (vezi idem p. 46). Compasiunea presupune "o investiție autentică a sensibilității; ea cheamă la uitare de sine, la generozitatea cuvintelor și a actelor", notează Ph. Braud (2008, p. 37). Ea nu se reduce la un sentiment de milă. Mila presupune
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
38). Putem vorbi astfel de: a. Stadiul preliminar: în acest stadiu, compasiunea se amestecă de obicei cu dorința și atașamentul. De exemplu, este vorba de compasiunea manifestată între părinte și copil. Putem avea sentimente de apropiere, de căldură, de bunătate, afecțiune și recunoștință așa cum avem față de propria mamă, dar și un simț al responsabilității. În primul rând însă este vorba de grija pentru cel care ne este apropiat. Compasiunea de acest tip este foarte mult influențată de atașament. b. La nivelul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
autosuficientă; • interpretarea falsă a motivelor, a sentimentelor, a atitudinilor într-o anumită conjunctură. În același timp, între elementele pozitive reținem (ibidem): • laudele și respectul, exprimarea verbală a acordului față de o idee bună, o vorbă bună, o faptă bună (Aslam, C.) • afecțiunea și grija față de partener; • înțelegerea, răbdarea și ascultarea; • exprimarea (neagresivă, diplomatică) deschisă, sinceră; • comuniunea și implicarea; • cooperarea și ascultarea empatică; • acceptarea și toleranța; • umorul, simțul umorului, autoironia; • considerația și susținerea partenerului; • tandrețea, candoarea, delicatețea; • purtarea grijulie; • iertarea, onestitatea, cinstea, principialitatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
treabă, iar ceilalți al fel; • sunt emotiv și rațional, și ceilalți sunt la fel; • există întotdeauna soluții de rezolvare a problemei; • problema nu sunt nici eu, nici celălalt; problema nu este nimeni. În ceea ce privește emoțiile resimțite, enumerăm: • calm, liniște, încredere, destindere, afecțiune, entuziasm, dorință, euforie, mândrie, armonie, stare de bine, bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încrederii în eficiența, productivitatea, creația/inventivitatea proprie) și a admirației concurentului. Acest tip de relații concurențiale ambiționează, dezvoltă, emancipează, provoacă spre noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135). La toate acestea, ne permitem să adăugăm și: răbdarea, respectul, generozitatea, delicatețea, responsabilitatea, iertarea, grija pentru partener, dezvoltarea și hrănirea unui mediu favorabil creșterii spirituale fiecărui partener. 77 I. Filliozat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru că obligațiile profesionale l-au pus în contact cu știința închisă în enorma bibliotecă a familiei d’Esparvieu, se ivește în cel mai nepotrivit moment, în clipa în care protejatul său e gata să consume o aventură erotică. Și toată afecțiunea îngerului răzvrătit pentru Maurice nu-l va putea împiedica să cedeze în fața doamnei des Aubles. Aceste diferențe se impun mereu, la orice confruntare. Însă enigma și neobișnuitul construiesc, la Mérimée sau la France (exemplificarea s-ar putea, evident prelungi, ar
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
evaluarea adulților și a copiilor. Anumite probleme complică deseori evaluarea procesului. Pacienții pot opune rezistență în oferirea de informații. Contra-transferul are loc atunci când clinicianul încearcă să citească pacientul în funcție de ceea ce urmărește să descopere. Unii clienții nu pot oferi informații din cauza afecțiunilor sau vârstei prea fragede. Manifestările periculoase ale copiilor se pot schimba în mod semnificativ odată cu vârsta. Prejudecățile culturale pot afecta acuratețea evaluării făcute de clinician pacienților aparținând altor culturi. Diagnosticarea. Diagnosticul și Manualul Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM) este primul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
axe prezintă tulburări actuale și criteriile cerute pentru diagnosticarea lor. Celelalte trei axe oferă informații despre condițiile fizice care pot afecta starea de sănătate mentală (Axa III), stresorii psihosociali și de mediu în viața persoanei (Axa IV) și gradul de afecțiune al stării mentale și de funcționare al persoanei (Axa V). Să vedem cele cinci axe una câte una, așa cum au fost definite de DSM-IV (2000). Pe Axa I, clinicianul notează tulburările majore DSM-IV în care persoana se încadrează, cu excluderea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Tulburări de Personalitate Retard Mental Axa III Condiții medicale generale Axa IV Probleme de mediu și psihosociale Axa V Evaluarea globală a funcționării Tabelul nr. 2.9. Tulburările de pe Axa I Aceste tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres sau afecțiuni Tulburările sunt diagnosticate încă din primii ani de viață, copilărie sau adolescență * Deliriumul, demența, tulburările amnestice și alte tulburări cognitive * Tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale * Tulburările în legătură cu o substanță * Schizofrenia și alte tulburări psihotice * Tulburările afective * Tulburările anxioase
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Dacă există simptome prezente, ele sunt reacții expectabile și tranzitorii la stresori psihosociali 70 Simptome ușoare sau dificultăți în funcționarea socială, profesională sau școlară 60 Simptome moderate în funcționarea socială 50 Simptome severe și dificultatea de a funcționa 40 Unele afecțiuni în testarea reală sau comunicare, sau afecțiuni majore în anumite domenii 30 Halucinații sau iluzii, sau afecțiuni serioase în comunicare și gândire 20 Pericol în a se răni pe sine sau pe alții, sau afecțiuni puternice în comunicare 10 Pericol
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
expectabile și tranzitorii la stresori psihosociali 70 Simptome ușoare sau dificultăți în funcționarea socială, profesională sau școlară 60 Simptome moderate în funcționarea socială 50 Simptome severe și dificultatea de a funcționa 40 Unele afecțiuni în testarea reală sau comunicare, sau afecțiuni majore în anumite domenii 30 Halucinații sau iluzii, sau afecțiuni serioase în comunicare și gândire 20 Pericol în a se răni pe sine sau pe alții, sau afecțiuni puternice în comunicare 10 Pericol permanent în a se răni pe sine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dificultăți în funcționarea socială, profesională sau școlară 60 Simptome moderate în funcționarea socială 50 Simptome severe și dificultatea de a funcționa 40 Unele afecțiuni în testarea reală sau comunicare, sau afecțiuni majore în anumite domenii 30 Halucinații sau iluzii, sau afecțiuni serioase în comunicare și gândire 20 Pericol în a se răni pe sine sau pe alții, sau afecțiuni puternice în comunicare 10 Pericol permanent în a se răni pe sine sau pe alții (Conform DSM IV-R, 2000) Sumar Evaluarea și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de a funcționa 40 Unele afecțiuni în testarea reală sau comunicare, sau afecțiuni majore în anumite domenii 30 Halucinații sau iluzii, sau afecțiuni serioase în comunicare și gândire 20 Pericol în a se răni pe sine sau pe alții, sau afecțiuni puternice în comunicare 10 Pericol permanent în a se răni pe sine sau pe alții (Conform DSM IV-R, 2000) Sumar Evaluarea și Diagnosticarea tulburărilor mintale * DSM oferă criterii de diagnosticare a tuturor tulburărilor psihologice recunoscute în SUA. * Primele două ediții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]