13,069 matches
-
cu deosebirea că romanii acordau mai multă atenție cultului strămoșilor, motiv pentru care romanii au avut o preferință specială pentru arta portretului. Spre deosebire de greci, romanii nu excelau în sensibilitate estetică și intelectuală. Împărații lor impuneau realizarea unor portrete realiste și arcuri triumfale prin care să impresioneze oamenii de rând și poparele subjugate. Exemple: Arcul de triumf al împăratului Titus, al lui Constantin. Romanii considerau arta un mijloc de educație și un instrument de propagandă națională. Prin sculptură, se glorificau evenimentele militare
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
romanii au avut o preferință specială pentru arta portretului. Spre deosebire de greci, romanii nu excelau în sensibilitate estetică și intelectuală. Împărații lor impuneau realizarea unor portrete realiste și arcuri triumfale prin care să impresioneze oamenii de rând și poparele subjugate. Exemple: Arcul de triumf al împăratului Titus, al lui Constantin. Romanii considerau arta un mijloc de educație și un instrument de propagandă națională. Prin sculptură, se glorificau evenimentele militare sau politice, victoriile și persoana împăratului. Un exemplu îl constituie Columna lui Traian
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
calotă octogonală rezemată de două grinzi transversale. Naosul este și el de formă dreptunghiulară, având în părțile laterale (de nord și de sud) două abside pentagonale, în care s-au practicat două ferestre mari (0,90x1,50 m) încheiate în arc de cerc. Deasupra naosului se află o calotă poligonală. Altarul bisericii are o formă pentagonală, având în părțile laterale două anexe de formă pătrată: proscomidiarul (în partea de nord) și diaconiconul (în partea de sud). Fereastra absidei altarului nu este
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
naos se află un perete despărțitor cu două deschideri, care servea inițial ca acces în biserică. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (6.80x5.65 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.15x5.00 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.65x0.80 metri) în axa absidei. Fereastra
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
II-a; aceasta se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului costal la nivelul unghiului Louis. Plecând de la unghiul Louis și de la coasta a II-a, se pot numerota și palpa toate coastele și spațiile intercostale. Unghiul Louis indică de asemenea nivelul arcului aortei, bifurcației traheei și discului intervertebral T4/T5. Procesul xifoidian (xifoid) ("Processus xiphoideus"), numit și apendicele xifoid, metastern ("Metasternum"), xifistern ("Xiphisternum"), procesul enziform formează vârful sternului. Reprezintă segmentul inferior al sternului și se află în epigastriu. Este elementul cel mai
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
partea vestică de formă poligonală, fiind luminat printr-o fereastră simplă. El are o boltă octogonală cu laturile inegale. Între pronaos și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
Străzile erau proiectate pe un model de rețea uniformă, iar clădirile rectangulare erau dotate cu sisteme de canalizare concepute astfel încât să separe apa folosita de cea curată. Locuitorii așezărilor de pe Valea Indului sunt printre primii din lume care au folosit arcul, ca element de arhitectură. Vechile orașe egiptene erau construite din chirpici și cărămidă. Fiind construite pe valea inundabilă a Nilului, acestea s-au degradat și au fost distruse. Urmele descoperite ilustrează stiluri variate de temple, construite din coloane de piatră
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în cuptoare, iar ca liant bitumul. Din mileniul I î.Hr. se introduce și cărămida smălțuită. Bogat decorate, aveau intrări, scări și turnuri monumentale. Ca ornament, se utilizau forme în relief, cărămida smălțuită și policromă. O altă inovație o constituie introducerea arcurilor și a bolților care înlocuiește clasica "structură trilitică" (stâlp și grindă). Civilizația mesopotamiană a creat ziguratul, templu cu mai multe nivele, având la partea superioară un sanctuar. Cel mai cunoscut zigurat este celebrul Turn Babel. Palatele suveranilor Sargon al II
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
care formau axele nord-sud și est-vest. Forumul, predecesorul pieței publice, era construit pe agora grecească și se afla la intersecția dintre aceste două drumuri, fiind înconjurat de clădiri publice, de exemplu, bazilici (săli de judecată și activități comerciale), temple și arce de triumf. Statul deținea monopol asupra materialelor de construcții. Fabricarea cărămizilor se desfășura în cărămidăriile statului, iar armata suporta cheltuielile pentru construirea clădirilor civile. Drumurile și podurile care străbăteau imperiul au permis circulația rapidă a bunurilor, informațiilor și trupelor. Vila
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
și contraforturilor exterioare. Arhitectura din această perioadă era în continuare centrată pe stilul ecleziastic, noul sistem fiind determinat de tendința de a proiecta catedrale impunătoare, cu ziduri și bolți foarte înalt avântate la cer. Sistemul redus de stâlpi, contraforturi și arce permitea umplerea spațiilor dintre stâlpi și ferestre, lucru imposibil de realizat în cazul bisericilor construite în vechiul stil romanic. Arhitecții romani au decorat ocazional marginile bolților în cruce cu nervuri. Arhitecții gotici au transformat nervurile în elemente structurale principale ale
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
imposibil de realizat în cazul bisericilor construite în vechiul stil romanic. Arhitecții romani au decorat ocazional marginile bolților în cruce cu nervuri. Arhitecții gotici au transformat nervurile în elemente structurale principale ale acoperișului, cărora le-a dat o formă de arce ușor semicirculare, umplând apoi spațiile dintre striuri cu bolți gotice frânte. Au rezultat astfel de construcții mai rezistente și mai ușoare. La întâlnirea cu o coloană sau zid, arcele frânte și bolțile au avantajul de-a transfera forța în jos
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
structurale principale ale acoperișului, cărora le-a dat o formă de arce ușor semicirculare, umplând apoi spațiile dintre striuri cu bolți gotice frânte. Au rezultat astfel de construcții mai rezistente și mai ușoare. La întâlnirea cu o coloană sau zid, arcele frânte și bolțile au avantajul de-a transfera forța în jos, producând mai puțină presiune laterală decât un arc sau o boltă semicirculară. Ridicarea unor ziduri masive care să amortizeze presiunea laterală contravenea tendinței gotice de a proiecta clădiri înalte
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
cu bolți gotice frânte. Au rezultat astfel de construcții mai rezistente și mai ușoare. La întâlnirea cu o coloană sau zid, arcele frânte și bolțile au avantajul de-a transfera forța în jos, producând mai puțină presiune laterală decât un arc sau o boltă semicirculară. Ridicarea unor ziduri masive care să amortizeze presiunea laterală contravenea tendinței gotice de a proiecta clădiri înalte, ușoare și aerisite. Arhitecții gotici au propus o serie de strategii care să faciliteze amortizarea presiunii. Una din aceste
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
de strategii care să faciliteze amortizarea presiunii. Una din aceste inovații consta în suplimentarea stâlpilor structurali cu colonete, coloane mici și subțiri care urcau pană la grinzi, susținând presiunea bolții. Fortificarea exterioară a pereților cu ajutorul stâlpilor, la care se adăugau arcele brutante, curbate peste stâlpi, și distanțele mari dintre stâlpi, constituiau elemente menite să preia presiunea laterală. Toate aceste caracteristici diminuau presiunea masei structurale în interior, permițând pătrunderea luminii prin pereții găuriți. Instabilitatea politică în Europa Evului Mediu a determinat construirea
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
și fortificații, care serveau drept reședințe pentru nobili, seniori și regi, dar și ca fortărețe. Arhitectura europeană militară a adoptat o serie de elemente aduse de cruciați din Bizanț și din Țara Sfântă, însă castelele gotice includeau și elemente specifice, arcele frânte, bolțile și ornamentele în stil gotic. Răspândirea arhitecturii gotice în Europa se realizează grație politicii franceze, adoptată cu înflăcărare în Anglia postnormandă. Europa germanică din est însă a opus rezistență, din cauza apartenenței la arhitectura romanică a imperiului franc. Italia
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
romanică a imperiului franc. Italia a resimțit și ea impactul stilului gotic, însă a adoptat doar câteva elemente, evitând stâlpul exterior și păstrând tradițiile arhitecturii romanice. Perioada gotică din Italia este cunoscută și ca Protorenaștere. Aplicarea pe scară largă a arcelor ogivale, precum și arcului butant a făcut ca zidurile portante să fie înlocuite printr-un schelet de rezistență. Prin folosirea de turnuri, fleșe, arcuri și arcade frânte (în ogivă), edificiile cresc foarte mult pe verticală. Utilizarea stâlpilor înalți și a ferestrelor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
franc. Italia a resimțit și ea impactul stilului gotic, însă a adoptat doar câteva elemente, evitând stâlpul exterior și păstrând tradițiile arhitecturii romanice. Perioada gotică din Italia este cunoscută și ca Protorenaștere. Aplicarea pe scară largă a arcelor ogivale, precum și arcului butant a făcut ca zidurile portante să fie înlocuite printr-un schelet de rezistență. Prin folosirea de turnuri, fleșe, arcuri și arcade frânte (în ogivă), edificiile cresc foarte mult pe verticală. Utilizarea stâlpilor înalți și a ferestrelor ample dau construcților
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
tradițiile arhitecturii romanice. Perioada gotică din Italia este cunoscută și ca Protorenaștere. Aplicarea pe scară largă a arcelor ogivale, precum și arcului butant a făcut ca zidurile portante să fie înlocuite printr-un schelet de rezistență. Prin folosirea de turnuri, fleșe, arcuri și arcade frânte (în ogivă), edificiile cresc foarte mult pe verticală. Utilizarea stâlpilor înalți și a ferestrelor ample dau construcților un aspect mai zvelt. Exemple: Depășirea de către europeni a culturilor mai avansate în epocile anterioare, cum erau cele din Orient
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în partea de vest, cu o fereastră în axă. Între pronaos și naos se află un perete marcat printr-o arcadă susținută de două coloane profilate. Naosul este dreptunghiular și are trei ferestre dreptunghiulare (0.70x1.30 m) încheiate în arc în plin cintru. Două ferestre se află pe peretele sudic și una pe cel nordic. Deasupra pronaosului și naosului este o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, amplasată la distanțe de 0.80 m de peretele
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
cu o fereastră simplă pe latura de nord (0.35x0.55 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere terminată în arc de cerc (1.40x1.80 metri), în care s-au decupat două ferestre de 0.75x0.40 metri. Pe rama deschiderii se află câte o rozetă, cu circumferința marcată în „dinți de lup”. Naosul are o formă pătrată (cu latura
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
decroșului, neexistând astfel cele două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o fereastră dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.80 metri). Deasupra altarului se află o boltă semicirculară, susținută la vest de un arc dublou.
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
organizate de Echipă Unitară din Kosovo sprijinită de Organizația Națiunilor Unite fiind propuse aproximativ o mie de exemple. Actualul design este o variantă a unei propuneri desemnate de Muhamer Ibrahimi. Acesta este format din șase stele albe în formă de arc deasupra unei hărți a teritoriului Kosovo pe un fundal albastru. Acestea reprezintă cele șase grupuri etnice majore din Kosovo. Înainte de declarația de independență, Kosovo se află sub administrația Națiunilor Unite iar drapelul ONU era folosit pentru scopuri oficiale. Populațiile albaneze
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
cheia bolții până la 1.85 metri și se sprijină pe doi stâlpi plați, creând o încăpere cunoscută sub denumirea de „tinda muierilor”. Naosul are o formă pătrată, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică, întărită la mijloc cu un arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Trei ferestre
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
creând o încăpere cunoscută sub denumirea de „tinda muierilor”. Naosul are o formă pătrată, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică, întărită la mijloc cu un arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Trei ferestre se află în această încăpere: una dreptunghiulară în axa absidei încheiată în arc
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Trei ferestre se află în această încăpere: una dreptunghiulară în axa absidei încheiată în arc în plin centru (identică ca formă și mărimea cu cele din pereții naosului) și două ferestre dreptunghiulare în cele două nișe, mai mici în exterior și mai mari în interior. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]