12,570 matches
-
carpatic a fost locuit încă din mileniul XV î.e.n. iar din mileniul Vll î.e.n. existau mai multe centre de cultură a căror viață poate fi urmărită o perioadă lungă de timp. În sudul Dunării, în peninsula balcanică și Grecia probele arheologice dovedesc începînd cu mi-leniul V î.e.n., existenta unor populații care practicau păstoritul și o formă de agricultură mai simplă. Peste mare, în podișul Anatoliei, cultura de la Çatal Hűyűk a înflorit în aceeași perioadă. În mileniul V î.e.n. din Carpați pînă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și folosirea lui ca obiecte de cult pînă cînd Za-molxe în secolul Vl î.e.n., a interzis folosirea aurului, dovedind încă odată că chiar dacă au lipsit informațiile scrise de la greci sau romani, ne-am dus existența pe glia străbună și probele arheologice o confirmă, dar ele nu sînt puse în răbojul timpului pentru că plăsmuitorii de meserie au alte socoteli cu adevărul. Un conducător care purta la gît asemenea mesaj înseamnă că avea probleme și le rezolva îndepărtînd răii și relele din glia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
î.e.n. iar el a văzut la Pergam un text unde se povesteau aceste fapte, adică chiar ce spune tăblița lui boero Biseto l, ținută la popreală de canalii și trădători. Dar informațiile de pe această tăbliță sînt confirmate chiar de descoperirile arheologice făcute în țara noastră dar analizate numai după dogma latrinității din care sigur iese numai duhoare. Tezaurul de la Agighiol, județul Tulcea descoperit în anul 1931 într-un mormînt de înhumare cu două camere și presupus a fi de origine getă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și un mod de producție tributal, bazat pe un impozit în natură, pus pe toate produsele pe care aceștia le cultivau sau le exploatau. Din aceste motive populația autohtonă a regresat în acest secol al migrațiilor barbare (Bucur, 2004). Dovezile arheologice arată însă că aceste năvăliri barbare nu au modificat în mod esențial viața autohtonilor (Drăgan, 1993). Studiile istorice bazate pe descoperiri arheologice arată că în perioada dinaintea invaziei regatului ungar, populația autohtonă din sudul Transilvaniei era organizată în puternice comunități
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
le exploatau. Din aceste motive populația autohtonă a regresat în acest secol al migrațiilor barbare (Bucur, 2004). Dovezile arheologice arată însă că aceste năvăliri barbare nu au modificat în mod esențial viața autohtonilor (Drăgan, 1993). Studiile istorice bazate pe descoperiri arheologice arată că în perioada dinaintea invaziei regatului ungar, populația autohtonă din sudul Transilvaniei era organizată în puternice comunități obștești, ce dispuneau de suficientă putere pentru a opune rezistență acestei invazii. Populația ce locuia aici era o populație sedentară, ce se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Editura Politică. Lorenzi-Cioldi, Fabio și Doise, Willem. 1996. Relațiile între grupuri: identitate socială și identitate personală, în Neculau, Adrian (coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord). 2003. Repertoriul arheologic al județului Sibiu situri, monumente arheologice și istorice. Sibiu: Editura Economică. Macours, Karen, Swinnen, Johan. 2002. Patterns of Agrarian Transition. în Economic Developement and Cultural Change, The University of Chicago, pp. 365-394. Madgearu, Alexandru. 2005. Români și pecenegi în sudul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Willem. 1996. Relațiile între grupuri: identitate socială și identitate personală, în Neculau, Adrian (coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord). 2003. Repertoriul arheologic al județului Sibiu situri, monumente arheologice și istorice. Sibiu: Editura Economică. Macours, Karen, Swinnen, Johan. 2002. Patterns of Agrarian Transition. în Economic Developement and Cultural Change, The University of Chicago, pp. 365-394. Madgearu, Alexandru. 2005. Români și pecenegi în sudul Transilvaniei, în Pinter, Zeno, Karl, Țiplic
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și să cunoască trecutul istoric al unui ținut sau al unei localități. Această muncă Îmbracă forme variate: - studierea vechilor documente; - documentarea, folosind documentele apărute În domeniul respectiv;Încercarea de constituire a unui mic muzeu În fiecare școală; - strângerea de mărturii arheologice, etc. Toate informațiile trebuie să formeze elevului dragostea pentru faptul istoric, culegându-l și așezându-l cu grijă În mozaicul istoriei mari a acestui neam.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii secundare de fete "Carmen Sylva
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de artă în Făt-Frumos și Junimea literară. 35. Rudolf Gassauer (1885-1952), istoric, licențiat la Viena, profesor la liceul Ștefan cel Mare din Suceava, custode al muzeului de istorie - geografie din Suceava, membru corespondent al Societății de Numismatică Română, efectuează cercetări arheologice la Cetatea Șcheia și Cetatea de Scaun, donând colecția sa muzeistică statului român. Este autor al volumelor: Muzeul orașului Suceava, Contribuții la istoria Sucevei și a împrejurimii, Bucovinesia. Catalogul medaliilor, plachetelor, insignelor din Bucovina, Suceava muzicală de altă dată ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
istoria presei botoșănene: Săptămâna (1932-1937)", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 457-461, Ioan N. Oprea, Bucovina în presa vremii. Vol. 2. Presa din zona Rădăuți-Siret 1893-2008, Editura Pim, Iași, 2008, 258 p. 12 Costică Buzdugan, Dragomir Popovici, Ion Alexoaie, "Cercetările arheologice din așezarea de pe dealul Botoșanca (comuna Roma, jud. Botoșani)", în Hierasus, 1988, nr. 7-8 (1989), pp. 269-280; Aristotel Crâșmaru, " Încă o așezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăgușeni-Botoșani", în Hierasus, 1988, nr. 7-8, pp. 57-66; Paul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1988, nr. 7-8 (1989), pp. 269-280; Aristotel Crâșmaru, " Încă o așezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăgușeni-Botoșani", în Hierasus, 1988, nr. 7-8, pp. 57-66; Paul Șadurschi, "Necropola getică de la Strabotin-Dângeni, jud. Botoșani", în Materiale și cercetări arheologice. Partea I, Editura Academiei Române, 1982, pp. 173-185. 13 Daniel Botezatu, "Repere ale întemeierii Botoșanilor: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș", în AMS, 2005, nr. 4, pp. 239-255 sau Stela Giosan, "O pagină din istoria Botoșanilor - incendiul din anul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Unii istorici au considerat că aceste cuvinte din slavonă numesc pentru prima dată într-un document TĂRGUL IAȘI. Alții însă, corelând cuvintele respective cu altele din context, CERN și NA PRUTE, au conchis că neatestându-se nici documentar și nici arheologic o localitate cu numele CERNA și că IAȘUL, nefiind așezat pe râul PRUT, cuvintele respective numesc de fapt CERNIAVSKII TORG NA PRUTE REȚE, adică TÂRGUL CERNĂUȚI PE RÂUL PRUT. Vom acorda credit celui de-al doilea punct de vedere, pentru că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
natural, prin componentele sale - relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, monumente naturale, rezervații - contribuie la atragerea de fluxuri turistice și își exercită influența asupra activității turismului, determinând, la rândul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic - vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente cultural-artistice, realizări tehnico-economice și științifice contemporane, așezările umane - atrage la rândul său fluxurile de turiști. Componentele potențialului natural și antropic prezintă interes prin valoarea estetică, cognitivă și recreativ
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
majoritatea intrând în unul din cele două tipuri: conservarea și reabilitarea mediului. Conservarea înseamnă păstrarea și utilizarea în cunoștință de cauză a mediului natural și antropic. Conservarea și turismul merg de multe ori mână în mână. Multe monumente istorice și arheologice au fost salvate de la distrugere datorită interesului turiștilor față de ele. Sute de case cu valoare istorică din Marea Britanie nu ar mai fi fost astăzi decât niște ruine sau ar fi fost demult demolate dacă nu ar fi fost valoroase pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
metoda nouă pe care o pusese la punct permitea descoperirea unor adevărate comori, în sensul că nu se făcea doar analiza cîtorva oseminte dintr-un sit neolitic. Ceea ce ne-a impresionat în acea zi a fost reconstituirea transdisciplinară a săpăturilor arheologice și interesul pentru faptele sociale: cum trăiau oamenii, cum erau, unde se găseau casele, urmele unei căutări artistice, ceea ce se putea reconstitui, și nu era doar vînătoarea (miturile și simbolurile jucau un rol considerabil în via-ța acestor Homo sapiens). Leroi-Gourhan
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru existența și reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului. l) Geoparcul Este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanță științifică, educațională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice. Un geoparc are limite bine definite, o
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lungul drumurilor modernizate. Construcția căilor ferate după 1870 și modernizarea drumurilor principale au contribuit la fixarea rețelei de așezări omenești. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea, populația rurală a migrat în centrele urbane (Iași, Pașcani etc). Investigațiile arheologice atestă prezența comunităților umane pe teritoriul actual al municipiului Iași și în împrejurimile acestuia încă din epoca preistorică. Dar urme ale începuturilor vieții urbane în Iași se găsesc din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, numele orașului fiind
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în tablouri amănunțite, sclipitor arheologice, vrednice de un Th. Gautier și pe care un parnasian le-ar fi aprobat din toată inima, dovadă această viziune exotică: Sub șase stâlpi granitici și-un roșu văl de lână Pe el cu animale cusute tot de mână, Măreț
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute emoții arheologice. Leonaș cere, de pildă, sub amenințare de sinucidere, portretul Chirițoaei, iar aceasta cu multe mofturi de ingenuă scoate din sân o adevărată cadră de perete. Surugiul dezvoltă pe scenă un repertoriu întreg de ocări: "Hi, hi, hi, hi, copii... nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zângăniturile de cătușe și lanțuri din pivnițele în care zac robii. Pornind de la letopiseț, Odobescu narează cronologic și abstract, romanțând istoria, iar plăcerea literară e numai de ordin stilistic. Scriitorul e un peisagist de dimensiuni mari și un bun scenarist arheologic, cu grija coloarei locale. În Doamna Chiajna, și lexicul, până aci moderat, e mai cromatic. Chiajna e "muiere capeșă și dăunoasă", oamenii sunt "zăbavnici" și plini de "zăcășie". Descrierea palatului domnesc e mai mult decât un tablou pentru plăcerea ochilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire "infernală" răcnește: "Femeie, fii blestemată. Geniu răzbunător, care zbori pe aripa vijeliilor noptoase, auzi-mă". Apoi piere în noapte și se duce să moară pentru Grecia. Misterele românilor, roman neterminat de formulă arheologică, relua preocupările mitologice ale lui Asachi și se străduia să dovedească continuitatea poporului român prin metempsihoză. Un sergent rănit la 1877, cu numele Deciu Longin, invită pe autor în munții Bucegilor în ziua când straniul militar, împlinind 30 ani, urma
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
boieri de provincie și cocoane patriarhale, în case colbăite, cu rătăciri cinegetice pe bălțile aburoase și în munți cu căprioare și urși. Această mapă de schițe dezvoltată în ulei va da pe Sadoveanu, Gîrleanu și ceilalți asemeni. Cea mai tipic arheologică este Câinele Bălan, rememorând vremile școlare cu colegii de internat, Presnel, Tuflic, Poriu-Împărat, Scormolici și Beșleagă, cu câinele Bălan ce pune labele în pieptul stăpânului și-l linge pe obraz și sfâșie anteriile țiganilor, cu trăsura ce ia pe copil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cap până la picioare și se aruncă după moarte la gunoi: Sunt un animal, un sinistru - animal... Din tălpi până-n gânduri, întreg, put egal; Dar o să fiu vărsat la gunoi în curând. ION AL.-GEORGE Clasicismul lui Ion Al.-George este arheologic. Poetul evocă trecutul daco-roman, restabilind până și litera latină (procedeul, parnasian, era și al lui Vasile Pîrvan). De fapt poetul minulescianizează, înlocuind Ecbatana cu Roma și hieratismul asiro-babilonean cu antichități romane (S. P. Q. R., castre, aqvile, lyre, kratere). GEORGE
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caută antideluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. Se cultivă antiteza crudă. Omul e sau cu picioarele candide, sau fabulos de murdar, lucrurile sunt peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]