12,073 matches
-
că Îndată ce le trimitem la dușmani, le tăiem pofta să mai vie pe la noi ! -Bravo, români ! - zise vodă cu bucurie. Se vede că vă iubiți țara. Cu așa ostași, nu mă tem de nici un dușman, care ar Îndrăzni să ne calce hotarele ! MIRCEA CEL BĂTRÂN ȘI BAIAZID Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, a domnit Între anii 1386 și 1418. Dârz apărător al pământului strămoșesc, Mircea cel Bătrân, În fruntea poporului său, a rezistat celei mai mari Împărății din vremea aceea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
urma lor cerul era Înroșit de focuri. Asta era Întâia amintire a voievodului despre tătari. De ce? a Întrebat Încă o dată Ștefăniță, așa de crunt, Încât Mitruț aproape că și-a pierdut firea, iar ceilalți copii au stat din râs. De ce calci pământ străin, han nelegiuit? Ce pedeapsă i se cuvine pentru că a năvălit În țară străină? La Întrebarea asta, copii și-au plecat ochii, pe gânduri. Ce pedeapsă li se dă de obicei năvălitorilor? Auziseră din bătrâni că-i treceau prin
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu cât BogdanVoievod Îmbătrânea, se ridica Ștefăniță, ca un stejar tânăr. Nu uita nici În somn moartea Îngrozitoare a lui Mitruț. Cum și-a pus pe frunte coroana Moldovei, Întâi a vrut să facă rânduială dinspre tătari. Nu le-a călcat pământurile, ci a trimis oameni să-i Întrebe : se liniștesc, sau nu ? Căci prea s-a Încruntat lumea de atâta sânge și năvăliri ! Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se lase de pradă, să se apuce de lucru
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pradă, să se apuce de lucru, ca oamenii Moldovei, căci cu prada n-au s ajungă departe ! Să afle hanul că țara are domn tânăr și viteaz și că va fi vai și amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit cuvântul lui Ștefan cel Mare cu mânie strașnică. A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel, iar s-au aprins focurile de veste, din deal În deal, de la Prut până la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a lovit rău ? Întreabă Ion Ghica, colegul salvator. Eu cred că e nebunie să te pui cu unul ca ăsta. Și ce vrei să fac ? Să Îndur tirania lui ? Să mă fi omorât și tot nu m-aș fi lăsat călcat În picioare. Îți mulțumesc că ai sărit În ajutor. Ion Ghica Începu să citească pe caietele adunate de pe jos. Erau lucruri pe care el nu le auzise În școală. Erau lecții de istorie a poporului român. Eu n-am auzit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
apăsat. De-atunci n-a mai dat pe acolo. Tot despre otavă i-au amintit și frații când s-a dus să le ceară ajutor. Când a auzit așa, s-a dus ca din pușcă și mai mult n-a călcat pragul neamurilor. Primăvara a plecat la prășitul porumbului și câștiga cât să-și țină zilele. Vara, când a intrat România În război, moșul nu s-a dus nicăieri la lucru. Veghea noapte după noapte și aștepta ... Într-una din nopți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În domeniu. Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul European, 2003 (188 p.) Uimitoare această carte de metodologie. Rafinată și oarecum exclusivistă, adresându-se mai cu seamă unui interlocutor subtil și cultivat decât tehnicianului care calcă În cizme de cauciuc pe un gazon tuns cu superioară știință. Nimic din artificialitatea uscată a textelor de metode și tehnici de cercetare cu care suntem obișnuiți; autorii evită cu maliție enumerările, clasificările, precizările de manual pentru Începători. Soții Pinçon
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
înfloreau și înfricoșau pe toți, și să se împotrivească cu o unică pornire tuturor, ca Domnul nostru, Fiul adevărat al lui Dumnezeu, Care dând pe față în chip nevăzut rătăcirea fiecăruia, îi atrage pe toți oamenii de la toate, încât unii calcă în picioare idolii cărora li se închinau, alții ard cărțile cu vrăjitoriile de care se minunau, iar în locul înțelepților aleg tâlcuirea Evangheliilor; pe cei cărora mai înainte li se închinau îi părăsesc, iar lui Hristos celui răstignit, de Care râdeau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
începătura celor adormiți, Se face întâi născut din morți pentru ca să deschidă trupului drumul învierii”.(Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 470-471) „... El n-a rămas între morți, ci a înviat pe moarte călcând, și a ieșit din mormânt. Aceasta au crezut-o cu adevărat cei ce prin credință L-au aflat pe Cel ce-a murit pentru noi, ca să treacă și la viață pentru noi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Ieșire, Cartea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au întărit mormântul cu strajă, ca să fie unii altora și învinuitori și martori ai adevărului. Când L-au furat ucenicii? Sâmbăta? Dar cum, când nu le era îngăduit să se apropie sâmbăta de mormânt? Dar chiar dacă ar fi făcut-o călcând legea, cum ar fi îndrăznit să se apropie când ei erau atât de fricoși? Cum ar fi putut convinge poporul? Ce-ar fi trebuit să spună? Ce-ar fi trebuit să facă? Cu ce tragere de inimă ar fi putut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 835) „Dar Unul-Născut ne-a adus folos și în alte moduri întrupându-Se. Căci a zdrobit stăpânirea morții, a luat puterea păcatului, ne-a dat tăria să călcăm peste șerpi și scorpii și peste toată puterea vrăjmașului. Se potrivea deci foarte mult ca să ne îndemne pe noi sau pe sfinții Săi ucenici să socotim că e dulce și plăcut și vrednic de toată prețuirea să fim totdeauna împreună cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi arătate lucruri mari. Să ne uităm la cei care în viața de aici se bucură de bunurile acestei lumi, de bogăție, de putere și de slavă. Atâta sunt de mândri de buna lor stare, încât socotesc că nici nu calcă pe pământ, cu toate că bunurile de care se bucură nu sunt bunuri recunoscute de toți drept bunuri, nici nu rămân mereu la ei, ci zboară mai iute ca vântul. Iar de se întâmplă (ca aceste bunuri) să rămână puțin, apoi numai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ei este sufletul nostru”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, V, în PSB, vol. 3, p. 438) „Ea ne păstrează lui Dumnezeu, ea rezervă împărăția Domnului pentru fiii ei. Cine se desparte de Biserică și se unește cu alta își calcă promisiunile față de Biserică, și cine părăsește Biserica lui Hristos nu va avea răsplată de la Hristos, căci devine un străin, un profan, un dușman. Cine nu are ca mamă Biserica nu poate avea pe Dumnezeu ca tată. Numai dacă a fost
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
corăbiei lui Noe și totuși a scăpat, poate că scapă și cel ce e în afara Bisericii. Ne îndeamnă Domnul și zice: Cine nu e cu Mine, e împotriva Mea și cine nu culege cu Mine, risipește (Mt. 12, 30). Cine calcă pacea și unirea cu Hristos, este împotriva lui Hristos. Căci zice Domnul: Eu și Tatăl una suntem (In. 10, 30). Și, de asemenea, despre Tatăl, Fiul și Sf. Duh este scris: Cei trei una sunt (I In. 5, 7). Crede
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la începuturile sale) și pe SNS, ci și pentru că observatorii din Slovacia și de peste hotare au etichetat cu multă lejeritate pe Fico și guvernul său ca "populiști" (Krastev, 2007; Lewis, 2008). Mulți chiar l-au acuzat pe Fico că îi calcă pe urme lui Mečiar, că procedează exact ca acesta atunci când s-a afirmat (Bútora et al., 2009). La prima vedere, evidența ne spune că, cel puțin în privința folosirii termenului de populism în discursul lui Fico, analogia este foarte potrivită. Figura
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
realizare a acestora pe care dorește s-o atingă în mod progresiv. Tabel 4. Ierarhia de expunere (de la itemii cel mai ușor de realizat până la itemii cel mai dificil de realizat) și definirea frecvenței de realizare dorită. Activități Frecvență Să calc rufe Să fac cumpărături cu soțul meu și cu fiica mea Să spăl rufe Să duc lavetele la subsol Să merg pe jos să cumpăr ziarul sau pâinea Să mă plimb cu soțul meu și cu fiica mea Să reiau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
accesibilă, ea spune că este descurajată la ideea grămezii de rufe pe care și-o imaginează că o așteaptă. Terapeuții îi propun să creeze etape intermediare și Martine alege să-și îndeplinească sarcina în trei zile: - în prima zi: să calce lenjeria de corp și batistele; - în a doua zi: să calce tricourile și perdelele; - în a treia zi: să calce pantalonii și cămășile. Sarcini de efectuat 1. Să completeze lista activităților de reluat. 2. Să efectueze prima sarcină (pentru Martine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe care și-o imaginează că o așteaptă. Terapeuții îi propun să creeze etape intermediare și Martine alege să-și îndeplinească sarcina în trei zile: - în prima zi: să calce lenjeria de corp și batistele; - în a doua zi: să calce tricourile și perdelele; - în a treia zi: să calce pantalonii și cămășile. Sarcini de efectuat 1. Să completeze lista activităților de reluat. 2. Să efectueze prima sarcină (pentru Martine, să calce). 3. Pentru fiecare dintre etapele intermediare relative la această
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îi propun să creeze etape intermediare și Martine alege să-și îndeplinească sarcina în trei zile: - în prima zi: să calce lenjeria de corp și batistele; - în a doua zi: să calce tricourile și perdelele; - în a treia zi: să calce pantalonii și cămășile. Sarcini de efectuat 1. Să completeze lista activităților de reluat. 2. Să efectueze prima sarcină (pentru Martine, să calce). 3. Pentru fiecare dintre etapele intermediare relative la această sarcină, să definească, pe o scară de la 0 la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de corp și batistele; - în a doua zi: să calce tricourile și perdelele; - în a treia zi: să calce pantalonii și cămășile. Sarcini de efectuat 1. Să completeze lista activităților de reluat. 2. Să efectueze prima sarcină (pentru Martine, să calce). 3. Pentru fiecare dintre etapele intermediare relative la această sarcină, să definească, pe o scară de la 0 la 10, nivelul de control și de plăcere. Sedința 5: înregistrarea înlănțuirii activităților Trecerea în revistă a sarcinilor Martine a efectuat sarcina care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
6 Terapeuții explică pacienților că sentimentul de plăcere evoluează normal mai lent decât sentimentul de satisfacție legat de îndeplinirea sarcinii. Tema ședinței Terapeuții și pacienții lucrează împreună la planificarea fiecărei sarcini. Martine își stabilește ca sarcină pentru săptămâna respectivă: - să calce mormanul de rufe în două zile; - să se ducă la un magazin împreună cu soțul său și cu fiica sa sâmbătă dimineață; - să spele o mașină de rufe; - să șteargă praful doar de pe mobila de la primul etaj (ea nu se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care i se pare prea laborioasă. In unele situații cu o încărcătură emoțională mai redusă, ea răspunde întrebărilor „din memorie”, lucru care provoacă admirația celorlalți pacienți. In același timp, Martine își urmărește obiectivele comportamentale. Tabel 9. Activități Frecvență Rezultate Să calc rufe Să fac cumpărături cu soțul meu și cu fiica mea Să spăl rufe Să duc lavetele la subsol Să merg pe jos să cumpăr ziarul sau pâinea Să mă plimb cu soțul și cu fiica mea Să reiau legătura
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]