12,170 matches
-
realitatea mai bine decît Iorga și avea o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică. Sămănătorismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România avea cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Europa. Nici măcar nu propunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al evreilor 34. Drept urmare, A. C. Cuza, C. Sumuleanu și Ion Zelea Codreanu, nucleul inflexibil al antisemitismului din cadrul partidului, au convocat un Congres la Iași, la 9 aprilie 1920. În ciuda solidarității prietenilor lui Iorga, congresul l-a exclus din Partidul Naționalist Democrat 35. Deoarece Iorga nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist Democrat Creștin. Dar această nouă formațiune avea puține șanse. Cuza era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Zelea Codreanu, nucleul inflexibil al antisemitismului din cadrul partidului, au convocat un Congres la Iași, la 9 aprilie 1920. În ciuda solidarității prietenilor lui Iorga, congresul l-a exclus din Partidul Naționalist Democrat 35. Deoarece Iorga nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist Democrat Creștin. Dar această nouă formațiune avea puține șanse. Cuza era încă deputat, dar prefera să se retragă din politică decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
convocat un Congres la Iași, la 9 aprilie 1920. În ciuda solidarității prietenilor lui Iorga, congresul l-a exclus din Partidul Naționalist Democrat 35. Deoarece Iorga nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist Democrat Creștin. Dar această nouă formațiune avea puține șanse. Cuza era încă deputat, dar prefera să se retragă din politică decît să renunțe la antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prietenilor lui Iorga, congresul l-a exclus din Partidul Naționalist Democrat 35. Deoarece Iorga nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist Democrat Creștin. Dar această nouă formațiune avea puține șanse. Cuza era încă deputat, dar prefera să se retragă din politică decît să renunțe la antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist Democrat Creștin. Dar această nouă formațiune avea puține șanse. Cuza era încă deputat, dar prefera să se retragă din politică decît să renunțe la antisemitism. Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și de un aliat mai puternic. Cine putea fi acest aliat? Liga Poporului a generalului Averescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
36. Editorialul acesta a stricat relațiile și eventuala colaborare a lui Iorga cu Averescu. Cea mai mare șansă a unei acțiuni politice i-a fost oferită lui Iorga de Ion Mihalache și de Partidul Țărănesc al acestuia. Mihalache avea concepții democrate. La vremea aceea, Iorga era și el partizanul democrației. Cooperarea dintre cei doi ar fi fost logică. Ulterior, dacă naționaliștii ardeleni ai lui Maniu li s-ar fi alăturat, acest lucru ar fi dus la crearea unei forțe de temut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Stere a ruinat încet-încet șansele opoziției 39. Nu era vina lui Mihalache. Iorga era inflexibil. Susținuse întotdeauna că nu vrea un partid bazat pe criterii de clasă, așa că oricine era de acord cu programul lui putea intra în Partidul Naționalist Democrat; drept urmare, nu era nevoie ca Iorga să fondeze un partid nou. A fost greșeala lui Mihalache că Partidul său Țărănesc și muncitorii (sub conducerea socialiștilor) nu au putut face front comun. Brătianu continua să exagereze și să tragă foloase de pe urma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga că atîta vreme cît Conferința de Pace își desfășura lucrările, era bine ca primul-ministru să fie un ardelean (adică Vaida-Voievod), care să fie șeful delegației române la Versailles 41. În primăvara lui 1920, a devenit clar că guvernul democrat nu putea face față problemelor. Astfel că Brătianu a apelat la intermediari și la influența acestora la Palat. Brătianu prevedea autodistrugerea lui Iorga în sens politic. Aprecierile lui s-au dovedit a fi dureros de precise 42. Tulburările postbelice din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a-l împăca pe Iorga, i-au rezervat un loc la Ismail, unde a fost ales pe merit. Prima acțiune a guvernului a fost desființarea Consiliului Dirigent din Transilvania 46. Consiliul Dirigent nu era doar puțin răspunzător de eșecul experimentului democrat, iar eșecul politicienilor ardeleni avea motive diverse. Cu toate acestea, este îndoielnic dacă aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor făcute transilvănenilor relativ la păstrarea statutului lor de autonomie în România Mare constituie un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
urmă a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei au dispărut în mulțimea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii români) fuseseră întotdeauna partizanii centralizării. Așa a fost România în cea mai mare parte a anilor '20, în ciuda constituției democrate, a votului universal și a Codului lui Napoleon 63. Jean-Jacques Rousseau a fost cel care s-a ocupat în al său Contract social de importanța "virtuții" guvernării: "Instituțiile nu sînt niciodată mai bune decît oamenii care se ocupă de aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga se rezuma la sămănătorism. El numea fondarea Internaționalei a III-a drept un "experiment inutil"67. Prosperitatea socialistă din anii postbelici se spulberase între timp; aceasta nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români; socialiștii democrați din țările Lumii a Treia (mai ales din țările balcanice) nu avuseseră niciodată o șansă reală. Problemele erau prea urgente ca să poată fi rezolvate de socialismul democrat; mulți credeau că era nevoie de un marxism mai radical care să atragă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români; socialiștii democrați din țările Lumii a Treia (mai ales din țările balcanice) nu avuseseră niciodată o șansă reală. Problemele erau prea urgente ca să poată fi rezolvate de socialismul democrat; mulți credeau că era nevoie de un marxism mai radical care să atragă masele. În 1921 a fost înființat Partidul Comunist Român, dar comuniștii nu prea aveau ce să-i ofere unei țări a cărei populație era în proporție de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cuvinte, ce-i rezerva viitorul României? Întrucît problema tineretului și a corpului studențesc avea să fie atît de intrinsec întreținută cu problema minorităților (mai ales cu cea evreiască și cea maghiară), vom analiza mai întîi problema aceasta. Sloganul Partidului Naționalist Democrat era: "România pentru români și pentru toți românii". Dar acestea erau sloganurile din 1910, iar realitățile de acum erau diferite. Teoretic, Iorga împărțea minoritățile în două grupe. Prima avea "drepturi istorice", cum sînt secuii și sașii din Transilvania. A doua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dacă intelectualii sași acceptă aceste promisiuni, "putem ajunge la o înțelegere pe această bază"81. Iorga rămînea îngrozitor de consecvent. În perioada aceasta, mai curînd evreii decît ungurii au provocat cele mai multe tulburări din România Mare și au pus la încercare sistemul democrat. Iorga era de acord cu numărul mare de evrei. El nu a fost niciodată un antisemit intransigent. Dacă sîntem de acord cu acest aspect, gradul său de toleranță devine semnificativ. Iorga și-a dorit întotdeauna să aibă evrei la cursurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu diversitatea sa inerentă, și despre naționalismul "păgîn" al germanilor. A atacat sionismul, un "vis imposibil după 2.000 de ani". Evreii ar trebui să renunțe la ideea a "două patrii", n-ar trebui să caute salvarea în noua Constituție democrată și "ar trebui să găsească drumul spre inima poporului român. Calea nu este închisă"92. Corespondența lui Iorga demonstrează că era în permanent contact cu evreii, mai ales cu intelectualii, care apelau la el ca la apărătorul lor în orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a ajuns curînd între ciocan și nicovală. N-au slujit la nimic gesturile pe care le-a făcut, lăsîndu-și casa din București ca moștenire poporului român. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza și studenții (chiar și economistul democrat Virgil Madgearu) n-au putut rezista tentației de a acumula capital politic prin intermediul acestor bîrfe 139. Dat fiind faptul că Bucureștiul și politicienii lor erau atît de corupți, orice era credibil. Iorga era total diferit de ei. Dar de ce să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și LANC-ului) în stilul său: "Partidul care profanează sinagogile, seduce minorii și biciuiește femeile în public este eroul grădinilor publice". După care, Iorga a afirmat încă o dată că evreii vor fi bineveniți, în ciuda protestelor lui Cuza, în Partidul Naționalist Democrat, ca și la cursurile de la Văleni 143. Ulterior, Iorga a ținut cont mai mult de sentimentele lui personale în cazul Cuza în defavoarea considerentelor politice. Îl aprecia pe fostul lui tovarăș de arme, voia să restabilească un fel de relații acceptabile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale acestuia, drept "Habsburgul degenerat, concentrîndu-și ura asupra regimului lui Horthy și a "terorii albe" instituită de acesta". Pentru Iorga, căpitanul Gömbös era "șeful rasiștilor unguri"174. Contactele lui Iorga cu ungurii se rezumau la intelectualii evrei unguri cu convingeri democrate. Putea în sfîrșit întîlni și altfel de evrei unguri, nu numai fanatici naționaliști. În noiembrie 1920, Iorga s-a întîlnit la București cu Oszkár Jászi, alt om al secolului al XIX-lea, depășit acum total de evenimente, care voia să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Statele Unite) unde doar munca cinstită este respectată și unde și-a găsit o pîine și un adăpost!"175. Veneau să-l viziteze pe Iorga și alți intelectuali evrei unguri aflați în exil. În aprilie 1920, l-a vizitat un jurnalist democrat ungur aflat în exil, recomandarea acestuia fiind că "este discipolul lui Jászi"176. Iorga coresponda cu scriitori unguri democrați din exil de mare faimă, ca G. Bölöni și Jenö Gömöri, ba chiar a primit scrisori și de la soțiile acestora 177
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-l viziteze pe Iorga și alți intelectuali evrei unguri aflați în exil. În aprilie 1920, l-a vizitat un jurnalist democrat ungur aflat în exil, recomandarea acestuia fiind că "este discipolul lui Jászi"176. Iorga coresponda cu scriitori unguri democrați din exil de mare faimă, ca G. Bölöni și Jenö Gömöri, ba chiar a primit scrisori și de la soțiile acestora 177. Relațiile lui Iorga cu Italia înainte de marșul spre Roma al lui Mussolini (și după aceea) sînt elocvente. Evoluția acestor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atragă pe Iorga 200. Iorga și Argetoianu au negociat posibila unire mai ales cu Maniu pe parcursul întregului an 1924. S-au mai făcut cîteva încercări la începutul lui 1925. Scopul lor era să se formeze un "partid monarhist de stînga democrat, cultural și nerevoluționar". Au existat unele conflicte ideologice, Iorga neabătîndu-se niciodată de la sămănătorism. Drept urmare, Maniu a prezentat în mai 1925 următoarele condiții de unificare cu Iorga și cu partidul lui: să fie excluse orice fuziune a organizațiilor celor două partide
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și i s-a alăturat lui Maniu, pe urmă liberalilor, iar în 1931 a format un guvern... din care făcea parte și Iorga. În anii interbelici, în toată Europa centrală și de sud-est a apărut o serie de partide țărănești democrate. Acestea aveau și un caracter pacifist, constituind un fel de "Internațională Verde" (ca o contracarare a Internaționalei Roșii). Pentru sămănătorismul lui Iorga, o asemenea evoluție nu avea nici un fel de precedente "organice, el neascunzîndu-și antipatia față de ea. Dacă Iorga ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o listă comună în alegerile din 1926, în octombrie al aceluiași an, Partidul Țărănesc și Naționaliștii din Transilvania s-au unit, formînd Partidul Național Țărănesc care a devenit unul dintre partidele "istorice" ale României. Iorga a pierdut ultima sa șansă democrată reală în politică. Guvernul Averescu a stat la putere din aprilie 1926 pînă în iunie 1927. Camarila nu era încă pregătită să renunțe la putere. După demisia lui Averescu, prințul Barbu Știrbei a format un guvern de tranziție, cunoscut sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împotriva regenței, considerînd-o "dăunătoare"206. Întrucît clanul Brătianu deținea încă puterea, din decembrie 1927 pînă în noiembrie 1928, prim-ministru a fost Vintilă Brătianu. În vara lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care și-a început cariera politică ca democrat sub îndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului și al fascismului în România, a conferențiat la școala de Vară a lui Iorga despre "falsa legalitate" care predomina în România 207. Manoilescu l-a vizitat pe Carol în exil și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]