12,352 matches
-
16.XII.1964 - Dr. Borcea Ciprian - Spitalul orășenesc de adulți - Sibiu). Din primele zile după eliberare s-a prezentat la Spitalul de ftiziologie (TBC) la Dr. Traian Dăncăneț, care l-a luat în evidență și l-a îngrijit cu mult drag și respect, recomandându-i tratament medicamentos adecvat și beneficiind în familie de îngrijire bună, hrană normală și bineînțeles fiind înconjurat de toată dragostea de către soacra sa, mama mamei care l-a iubit mai mult ca pe un fiu, cumnatele sale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nimic atunci. Știu doar că n-avea cine să mă țină în brațe în seara aceea ploioasă. De aceea, pentru mine lumea era ca sfârșită. Eram cumplit de tristă. Poți să înțelegi lucrul acesta? — Da. — Ai pierdut vreodată pe cineva drag? — Am avut și eu parte de asemenea pierderi. — Ești singur pe lume acum? Nu chiar, am spus eu verificând funia prinsă de curea. Nimeni nu e singur pe lume. Nici nu poate fi. Legăturile nu se pot rupe de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
duc acum la ea, am zis după o scurtă pauză. — Bine faci! zise el apropiindu-se de mine și bătându-mă pe umăr. Până deseară se așterne multă zăpadă. Umbra este lucrul cel mai de preț. Privește-o bine, cu drag, cu inima deschisă... ca să aibă o moarte ușoară. Știu că nu o să-ți fie ușor, dar e spre binele tău. — Am înțeles. Mi-am pus paltonul și fularul. 31 În țara aspră a minunilor Bilete de călătorie, Police, detergent N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Manger. SCRIERI: Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău, 1953; La noi în ogradă, Chișinău, 1954; Poezii și poeme, Chișinău, 1954; Bucurii pentru copii, Chișinău, 1956; Cânturi de ieri și de azi, Chișinău, 1958; Stihuri alese, Chișinău, 1958; Licurici, Chișinău, 1961; Pic, pic, pic, Chișinău, 1962
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
privirii” (N. Manolescu), decuparea amănuntelor aparent nesemnificative, dar care, prin acumulare, declanșează criza, conferă romanelor lui D. veridicitate artistică, atestându-le capacitatea de a surprinde încleștarea dintre stihiile interioare ale subconștientului și datele existenței obiective. Macul galben (1980) și Cu drag, pentru Monica (1991), culegere de nuvele pentru copii, se integrează parțial universului prozei sale. SCRIERI: Diminețile bătrâne, București, 1969; Fete și băieți, București, 1971; Pribegi, noi visam, București, 1973; Vara, București, 1976; Macul galben, București, 1980; Cu drag, pentru Monica
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
și Cu drag, pentru Monica (1991), culegere de nuvele pentru copii, se integrează parțial universului prozei sale. SCRIERI: Diminețile bătrâne, București, 1969; Fete și băieți, București, 1971; Pribegi, noi visam, București, 1973; Vara, București, 1976; Macul galben, București, 1980; Cu drag, pentru Monica, București, 1991. Repere bibliografice: M. Iorgulescu, Nașterea unui prozator, RL, 1969, 50; Damian, Intrarea, 89-90; Cristea, Interpretări, 49-50; Dan Laurențiu, Nicolae Damian, „Diminețile bătrâne”, LCF, 1970, 7; Eugenia Anton, „Diminețile bătrâne”, VR, 1970, 5; Dana Dumitriu, Nicolae Damian
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
ce le adăpostește și, tot de atunci, plâng de dorul lui fagii, pinii și izvoarele codrului. Poemul se încheie, totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te-ntorci pe vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C.
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te-ntorci pe vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te-ntorci pe vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a adunat poemele în volum, dar o parte dintre ele au apărut în diverse antologii. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 245-256, în Hristu Cândroveanu, Antologie lirică aromână, București, 1975, 185-193, UVPA, 194-200
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
nici patru ani, a singurei sale fiice, prințesa Maria, accente tragice. Mama îndurerată dorește continuu să-și revadă în vis fiica pierdută. Dispariția copilei o leagă și mai mult de pământul românesc: „Dâmbovițo! Dâmbovițo! / Sunt de tine-ncătușată / De când ce-avui drag pe lume / Mi-e pe malu-ți îngropată.” Lirica sa de „vulcanice avânturi”, cum și-o caracteriza, mai cuprinde poezie de inspirație biblică (Cina cea de taină, Moise, Cain) și mitică (Prometeu), un filon de poezie eroică (inspirată de Războiul de
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
În 1999, C. își surprinde cititorii cu o carte de teatru - Fântâna din lacrimă - ce atestă nebănuite aptitudini dramaturgice. Volumul este alcătuit din trilogia dedicată lui Eminescu, Steaua singurătății, ale cărei piese componente sunt Fuga sau Lada de zestre, Încotro, dragul meu rătăcitor? și La capătul pustiului, precum și din piesele Fântâna din lacrimă (unde mitul Meșterului Manole este reinterpretat: nu Ana cu pruncul nenăscut vor fi sacrificați, ci Manole) și Dumnezeu umblă pe jos (o frumoasă poveste de dragoste între Brâncuși
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985; Măsura adevărului, Chișinău, 1986; Din frământul necontenit al vremilor, Chișinău, 1988; Cu fața spre carte, Chișinău, 1989; Dreptul la critică, Chișinău, 1990; Poeme de dragoste, Chișinău, 1993; Alte poeme de dragoste, București, 1995; Atât de drag..., Chișinău, 1995; Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998; Zborul frânt al limbii române, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976, 199-210; Vasile Coroban, Dialog continuu, LA, 1977, 30; Mihai Cimpoi, Dialogul continuu, LA
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
depresive și însingurare. Se plânge frecvent, iar tristețea și melancolia domină suveran. Există cazuri când persoana se îndoiește chiar de existența divinității, după cum uneori se poate refugia într-o virulentă negare a celor întâmplate. Atunci se comportă bizar, ca și cum cel drag ar mai trăi încă. în următoarea secvență, cea intermediară, supraviețuitorul dezvoltă sentimente de culpă și responsabilitate, punându-și întrebarea dacă și-a făcut datoria față de cel decedat și dacă a acționat adecvat în perioada dinaintea morții. Tot acum dorește să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poată exprima liber suferința; să-și rememoreze relația cu defunctul prin poze, scrisori etc.; să-i fie permisă practicarea unor ritualuri de doliu personale, chiar dacă ele nu se pliază pe uzanțele standard; supraviețuitorul să-și conștientizeze faptul că amintirea celui drag va rămâne deplină în sipetul său lăuntric, chiar dacă între timp se lasă purtat de provocările seducătoare ale vieții. Vizionarea de spectacole, călătoriile, întreținerea unui jurnal intim, promovarea gândirii pozitive, practicarea unui sport etc. se numără printre cele mai prețioase tehnici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fac o tălmăcire a acestor slove mai iscusită. Eu sunt un om care voi să mă țin după mode și acum trece cineva de mare autor când vorbește în termenii bancului faro. Scu în limba românească înseamnă noblețe (iartă-mă, dragul meu clasic, că nu zic nobilitate, pentru că aici noblețea se potrivește mai bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A.-scu va să zică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e faptul că sub impresia ideilor lui Michelet politicianul liberal simte nevoia să reorienteze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imagine plăcută, cealaltă o imagine șocantă. Între cele două momente contrastante, poeziile nu provoacă niciun efect, doar indiferență: "Astfel e imaginea scrierilor celor până acum ale poetului nostru și ale expresiilor sale în vorbire: când te întinerește și ți-e drag să îl asculți; când te face să țipi; când de la trecerea unui pasagiu la altul, de la o față la alta a oglindei nu simți nimic"93. Or, Bolliac ridică mizele discuției și încearcă să plaseze acest reproș foarte specific într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămânea pe doagă un fel de zeamă pe care o rădea până rămânea doaga uscată! Și i-am zis: "Domnule general, ce faceți domnule? Păi, ia uitați-vă la țăranii ăia cum vă privesc, nu-i păcat că sunteți general?" "Dragă, eu sunt general, dar vreau să trăiesc!" " Asta e doar o părticică din viață, dar sunteți compromis total! Credeți că asta vă menține viața? Eu am să trăiesc fără să fac ceea ce faceți dumneavoastră". Erau oameni care au căzut complet
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bucătărie și se întorcea de acolo cu o față de pernă cu coji de mămăligă. Bucătarul șef era un inginer, Munteanu, din București, cel care m-a hrănit cât am stat două săptămâni la izolare. Și venea Ștefan Vasile și zicea: "Dragă, le-am tras un Rigolleto că i-am înnebunit! Și uite aici, aur! Ia și mănâncă!" Mâncam și eu, mânca și el. Ce era mâncarea? Coji de mămăligă: trei sferturi cărbune și un strat foarte subțire de mămăligă! Aveam o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și după aceea schimbau gazdele. Asta ca să nu intre în relații prea familiare cu gazda. Dar să vă spun un aspect mai dureros: odată, după ce a plecat colonelul acesta, care m-a învățat să joc șah și care îmi era drag de acum, că îmi arăta o poză a băiatului său cu care spunea că semăn... C. I.: Ofițerii ruși nu erau cu familiile în România? R. R.: La început erau singuri, fără familie. Mai târziu a locuit acolo un căpitan
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cel puțin la fel de groaznic. C.I.: Și când am realizat interviul cu domnul Dumitru Bazon mi-a spus, în stilul său, dintr-o bucată, că nu mai poate vorbi, pentru că numai nevorbind se protejează. D.V.: Adevărat! Știți cât mi-e de drag omul acesta? El este realmente un om foarte cinstit, foarte corect și, așa cum spuneți, dintr-o bucată. C.I.: Cum v-ați întâlnit cu domnul Bazon și unde ați făcut detenție împreună (la Iași, Salcia ori Periprava, la Grind sau pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe un teren unde trebuia să prășim porumb. Era porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini de papură, nu numai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de partid, a murit. După înmormântarea lui mai bine de jumătate de sat a mers și a defecat pe mormântul lui. 7 Cred că aici merită adusă în atenție explicația simplă și penetrantă pe care o dă Gabriel Liiceanu în Dragul meu turnător, Humanitas, 2013, pp. 53-54: "Ajungând la putere așa cum au ajuns la noi, prin rapt istoric, comuniștii erau obsedați - și pe bună dreptate - că sunt înconjurați de dușmani. Că nu sunt iubiți. Că nu sunt legitimați prin voința și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mântuit de la moarte", așa plânge nimfa care povestește cum corabia lovită de fulgerul mânios al lui Zeus s-a prăbușit în marea roșiatică, echipajul întreg a pierit și valurile uriașe și vântul l-au adus pe Ulise. "mi-a fost drag și i-am dat adăpost și nădăjduiam să-l fac nemuritor și să-l feresc de bătrânețe"26. Și totuși ce frumoase erau nimfa cu părul în bucle, insula și ospitalitatea ei! Locus amoenus, insula este minunat împădurită de cedrii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]