12,731 matches
-
Psihanaliza pentru medici (Editura Viața medicală românească, 2001) și Personologie marginală și psihotraumatică (Editura Trei, 2006). Activitate publicistică: Începând din anul 1996 a îndeplinit atribuțiile de redactor-șef și apoi redactor principal la săptămânalul „Viața medicală“. În această calitate a editat rubricile de specialitate: Psihanaliza cea de toate zilele, Borderline clinico-psihiatric, Medicina felului de a fi și Portrete fiziognomice. Pe lângă acestea a semnat numeroase pagini tematice cuprinzând progresele neuropsihiatriei mondiale. Activitate literară: Membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
unde îndeplinește funcția de Secretar literar. În anul 1992 i se conferă Premiul I la Concursul Național „Nichifor Crainic“ - secțiunea proză. A contribuit cu poezie și proză la redactarea Almanahului literar Clipa cea repede... și a revistei Fântâna din Kos, editate de S.M.S.P.R. Decorații: Ordinul „Meritul Sanitar“ în grad de Cavaler.
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
o rodnică activitate de cercetare științifică: a publicat articole, evocări și studii de istorie și pe teme ale științei politice în reviste de specialitate și de cultură, precum "“Dosarele Istoriei”" și "“Axioma”"; de asemenea a întocmit manuale universitare și a editat lucrări monografice, unele dedicate vieții și operei lui "Nicolae Iorga", altele vizând doctrinele și curentele politice, la care s-a adăugat cartea "“Politologie în compania Muzei Clio”". În această perioadă a devenit el membru al clubului istoricilor “Nicolae Iorga” și
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
adresa și, în plus, aflându‑se sub directa îndrumare și severul control al autorităților, este nevoit să concretizeze toate principiile „novatoare” preconizate de acestea, consecința firească fiind o pronunțată suspiciune din partea cititorilor săi. În această situație, acordarea privilegiului de a edita cărțile școlare și de cult necesare românilor neuniți unui transilvănean, în speță lui Petrus Barth, putea fi o soluție convenabilă atât autorităților, cât și, mai ales, românilor. Petrus Barth (1745-1801), fiul lui Johann Barth junior, are merite incontestabile în istoria
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
demersuri în scopul obținerii unui privilegiu în acest sens Barth le-a făcut încă din 1781, deși abia la 16 iulie 1788 tipograful va semna contractul prin care i se conferea dreptul exclusiv ca, timp de pe șase ani, să poată edita carte românească. Petrus Barth se stinge, la numai 55 de ani, în 1801, răpus de saturnism, boala profesională specifică tipografilor. Deși a activat numai 13 ani în slujba cărții românești, el a reușit să imprime 37 de lucrări. Comparând activitatea
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
muzica ușoară, curtată de ideologii comuniști pentru forța ei de impact asupra publicului, a rămas o formă de artă oficială până la căderea regimului politic. Din acest motiv, în ciuda difuzării intense oferite de Radio, a numeroaselor festivaluri de profil și apariții editate de casa de discuri Electrecord, publicul s-a îndepărtat treptat de interpreții și creatorii genului. Din anii 1990, genul nu a reușit să găsească o susținere comparabilă cu cea oferită de stat în anii de comunism, astfel încât a ajuns în
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
mapamondul, fiind tradus în chineză, croată, daneză, olandeză, estona, finlandeză, franceza, germană, greacă, ebraică, maghiară, indoneziana, italiană, japoneză, coreană, norvegiană, poloneză, portugheză, română, rusă, slovenă, spaniolă, suedeză și turcă. "Jedi Academy Trilogy" Seria "Young Jedi Knights" (cu Rebecca Moesta): Antologii editate de Anderson: Referințe: Povestiri: cu Brian Herbert cu Rebecca Moesta Anderson și producătorul muzical Erik Norlander au realizat un proiect intitulat Roswell Six , lansând albumul "Terra Incognita: Beyond The Horizon" , care combină rock-ul progresiv cu lirica science fiction a
Kevin J. Anderson () [Corola-website/Science/320724_a_322053]
-
cu Rebecca Moesta Anderson și producătorul muzical Erik Norlander au realizat un proiect intitulat Roswell Six , lansând albumul "Terra Incognita: Beyond The Horizon" , care combină rock-ul progresiv cu lirica science fiction a lui Anderson și a soției lui. A editat și antologi, între care:
Kevin J. Anderson () [Corola-website/Science/320724_a_322053]
-
Maria Briede-Macovei (n. 22 octombrie, 1947 în comuna Sarata-Răzeși, județul Leova) - Poeta, traducătoare, publicista, eseista, jurnalista, activitate publică. Basarabeanca, locuiește la Riga, Letonia. Scrie versuri în limba română și limba letona. Autoare a șase volume, editate la Chișinău și la Riga. Pe linia paterna descinde din neamul Macovei, familie de răzeșeni înstăriți; pe linia maternă - din Movila. Publică articole, versuri, eseuri, publicistica, atît în mass-media din Moldova cît și în cea din Letonia. Paralel continuă să
Maria Briede-Macovei () [Corola-website/Science/320733_a_322062]
-
înscrise în locuri publice sau în care să fi avut acces mai multe persoane. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Fălticeni era încă în funcțiune.
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
1960 pentru melodia Embrasse-les-tous (mențiune din articolul lui Philippe Lucas publicat în numărul special al revistei Leș Amis de Georges, consacrat filmului Porte des Lilas). 18. ↑ Hommage à Paul Fort, 45rpm, Philips (MEDIUM 432 556 BE). În 1972 va fi editat și un disc de 33 rpm cu ocazia centenarului nașterii poetului (a se vedea discografia / Alte înregistrări). 19. ↑ mai puțin pe 7 decembrie 1965, pentru o seară în beneficiul lui Serge Lama, victima a unui accident rutier. 20. ↑ Un disc
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
chante Brassens. 22. ↑ Ei se întâlniseră pentru prima dată în anul 1960; Brassens venise să-l vadă la Théâtre de l’Etoile din Paris. 23. ↑ Clădirea "Le Méridien", 7-9 stradă Emile Dubois, ar. XIV. 24. ↑ Înregistrat, acest spectacol va fi editat treizeci de ani mai tarziu (a se vedea Discografia / Înregistrări publice). 25. ↑ Casă situată la nr. 42, strada Santos-Dumont. 26. ↑ Piesă a fost înregistrată pe un disc de 45 rpm cu două titluri la Philips (6009 007), în 1968. 27
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
serializat în trei numere din Astounding Stories în 1945. Romanul încorporează concepte din semantica generală a lui Alfred Korzybski și se referă la logica non-aristoteliană. "" a fost publicat inițial în 1945 sub forma unui serial în revista "Astounding Science Fiction", editată de John W. Campbell, Jr.. Pentru lansarea în volum care a avut loc în 1948 la Simon and Schuster, Van Vogt a revizuit și a scurtat acțiunea. În 1970, van Vogt a revizuit din nou cartea (mult mai puțin de
Lumea non-A () [Corola-website/Science/321516_a_322845]
-
a fost un almanah de literatură științifico-fantastică și de popularizare a științei publicat de revista „Știință & Tehnică”, editată de C.C. al U.T.C.. Primul număr a apărut în vara lui 1982, deși pe copertă scria " 1983". Primul număr, publicat în 1982, începe cu o expunere a lui Ioan Albescu cu următoarele paragrafe: "Contracția timpului", "Știința predicției", "Strategia vieții
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
fi Robert Bloch, Norman Spinrad, Harlan Ellison și Theodore Sturgeon, precum și ale unor scenariști consacrați. Editorul de scenarii Dorothy C. Fontana (fosta secretară a lui Roddenberry) a avut de asemenea o contribuție vitală la succesul serialului "Star Trek" - ea a editat majoritatea scenariilor și a scris mai multe episoade. Ea a folosit pseudonimul D.C. Fontana la sugestia lui Gene Roddenberry, care credea că o femeie nu ar fi fost luată în serios datorită faptului că majoritatea autorilor de science fiction erau
Star Trek: Seria originală () [Corola-website/Science/321537_a_322866]
-
în domeniul traducerilor, și-a revenit complet și funcționează pînă în ziua de azi. Univers a publicat atât ficțiune, cât și nonficțiune, de la traduceri fundamentale din literatura universală până la lucrări de critică și teorie literară, la albume și enciclopedii. A editat peste 5000 de titluri, traducând scriitori de primă mărime ai literaturii universale, ale căror cărți au fost tipărite pentru prima oară în România sub sigla editurii, în colecțiile Romanul Secolului XX, Romanul secolului XXI, Globus, Critică și teorie literară. Printre
Editura Univers () [Corola-website/Science/321571_a_322900]
-
de aproape 200 de ori, iar " Concertul în fa" l-a cântat de peste 100 de ori, acestora alăturându-li-se "Rapsodia a II-a" și "Variațiunile simfonice "I Got Rhythm"" în cadrul "Integralei lucrărilor pentru pian și orchestră de George Gershwin", editată pe disc compact în anul 2002. În anul 2005 și-a lansat cartea autobiografică „Așa a fost.” Dan Mizrahy a încetat din viață la vârsta de 84 de ani, la Spitalul Elias din București.</br> Înmormântarea a avut loc pe
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
Sylva, apoi monumentalul "Etymologicum Magnum Romaniae" de Bogdan Petriceicu Hasdeu, urmat de "Teatru" și "Poezii" în limba franceză de Iulia Hasdeu; monumentala "Istorie a Bucureștilor" de G. I. Ionnescu-Gion, seria de "Documente privind istoria românilor" de Eudoxiu de Hurmuzaki. Albumele editate de Editura Socec au o deosebită valoare istorică și artistică: "Cusături românești", culese de Elena C, Cornescu n. Manu, "Modele de cusături naționale", "Albumul Armatei române", 1902, "Armata Română" (reproduceri ale tablourilor pictate de Tadeusz Ajdukiewicz) etc. În 1880 Ioan
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
Socec au o deosebită valoare istorică și artistică: "Cusături românești", culese de Elena C, Cornescu n. Manu, "Modele de cusături naționale", "Albumul Armatei române", 1902, "Armata Română" (reproduceri ale tablourilor pictate de Tadeusz Ajdukiewicz) etc. În 1880 Ioan V. Socec editează primul număr din „Calendarul pentru toți”, cea mai populară tipăritură a epocii. Din anul 1885, Ioan V. Socec găzduiește reuniunile Societății „Junimea”, mutată din Iași la București, tipărind și subvenționând în același timp revista „Convorbiri literare”. Ioan V. Socec a
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
populară tipăritură a epocii. Din anul 1885, Ioan V. Socec găzduiește reuniunile Societății „Junimea”, mutată din Iași la București, tipărind și subvenționând în același timp revista „Convorbiri literare”. Ioan V. Socec a fost promotorul progresului tehnic în arta tipografică, cărțile editate de el având un aspect elegant, uneori chiar luxos, motiv pentru care a primit medalia de aur a Expoziției din Viena în 1873, activitatea sa editorială fiind încununată, postum, cu două medalii de aur și cu Marele Premiu al Expoziției
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
un nou consiliu de administrație, care a asigurat continuitatea politicii editoriale, devenită tradițională. Magazinul „Socec” s-a mărit prin supraetajare, iar din anul 1930 s-a asociat în afaceri cu marele magazin parizian „Galeries Lafayette”. În perioada intebelică a fost editat în trei limbi, germană, franceză și română Anuarul ”SOCEC” al României-Mari, un cuprinzător ghid comercial și un fel de "who's who" autohton, în care erau trecute marile personalități culturale, politice sau din lumea mondenă, iar între anii 1935-1949 Editura
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
era un organ oficial al funcționarilor Departamentului de Poștă, Telegraf și Telefon, un organ de cultură profesională și generală, de limbă română, și a fost editată între anii 1926 și 1938. Revista reprezintă de fapt o continuare a celei antebelice cu denumirea "Revista telegrafică, telefonică și poștală" editată între 1907 și 1916. Între cele două perioade a mai apărut pentru o perioadă scurtă și "Revista Societăței
Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor () [Corola-website/Science/321605_a_322934]
-
de Poștă, Telegraf și Telefon, un organ de cultură profesională și generală, de limbă română, și a fost editată între anii 1926 și 1938. Revista reprezintă de fapt o continuare a celei antebelice cu denumirea "Revista telegrafică, telefonică și poștală" editată între 1907 și 1916. Între cele două perioade a mai apărut pentru o perioadă scurtă și "Revista Societăței Corpului". Revista a fost condusă administrativ și redacțional în perioada 1926-1930 de către Vasile Sava pînă la decesul acestuia. În cadrul revistei se publica
Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor () [Corola-website/Science/321605_a_322934]
-
-ul www.edituraparalela 45.ro (Cum cumpar?). Gheorghe Crăciun, unul din membrii fondatori, își amintea: „când am pornit împreună cu poetul Călin Vlasie la drum cu Paralela 45 ne-am propus să recuperăm ceea ce n-a avut șansa de a fi editat la vreme”. Editura PARALELA 45 este membră activă a Asociației Editorilor din România (AER) și a Federației Editorilor din România (FER). Editura PARALELA 45 este o editură acreditată CNCS - categoria B (Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior). Editura
Editura Paralela 45 () [Corola-website/Science/321628_a_322957]
-
știință. La această secției cititorii aveau acces la revistele ci „Viața Românească” (Iași), „Convorbiri literare” (București), ziarele „Universul”, „Viața Națională”, etc. Secția respectivă a bibliotecii a contribuit la trezirea și cultivarea conștiinței naționale a tinerilor moldoveni din Bălți. Ion Pelivan editează la șapirograf un abecedar rus-român cu elemente de ortografie și gramatică. La Bălți, s-a format un nucleu puternic de rezistență națională, care putea să țină piept presiunii curentului de deznaționalizare și rusificare promovat de autoritățile locale. Autorităție aveau o
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]