12,343 matches
-
posdru@fseromania.ro Pentru informații adiționale, vizitați www.fseromania.ro Produs în cadrul Proiectului de Asistență Tehnică PHARE "Sprijin acordat MMSSF în vederea pregătirii ca Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane" - RO 2004/016-772.04.03.01.05 Editat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Publicat la 14/02/2008 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficial�� a Uniunii Europene. Anexa 14 ──────── la Contractul de finanțare ────────────────────────── PREVIZIUNI ACTUALIZATE Investește în oameni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
au obligația să înainteze documentele de avizare cel mai târziu la momentul când nava părăsește portul anterior. ... (3) Operatorii portuari vor comunică zilnic secretariatelor comisiilor datele operative privind operarea navelor. ... (4) Compania Națională "Administrația Porturilor Dunării Maritime" - S.A. Galați va edita zilnic, pe suport hârtie și în formă electronică, în cadrul portalului porturilor românești, Buletinul informativ al navelor maritime și de căi navigabile interioare, care va cuprinde în principal: ... a) date de identificare a navelor, precum: denumirea, pavilionul, lungimea, pescajul, portul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231580_a_232909]
-
vieții i-au apărut numai cărțile de sociologie: Cercetări filosofice și sociologice (1935), Colectivismul în filosofia lui Platon (1936), Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte (1936), Cunoaștere și suflet (1940), Antisemitismul și cauzele lui sociale (1945). Postum, i se editează volumul de versuri Senin (1972). Au rămas în manuscris două studii de sociologie a teatrului francez din secolul al XVII-lea și a prozei franceze din secolul al XlX-lea, bună parte din traducerile din Joachim du Bellay, Clément Marot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
Speranța”, periodic apărut, cu o întrerupere de un an, până în iunie 1872. Mitropolitul Andrei Șaguna afirmă că revista „lețește cunoștințele temeinice, din care [...] cărturarii noștri pot înavuți științele [...] școlare și cele istorice”. Din august 1872 până în iunie 1875 se va edita, sub egida Episcopiei Ortodoxe din Arad, o nouă publicație, „Lumina”, unde chestiunile școlare au un loc privilegiat. Ca urmare a unificării, în 1880, a Preparandiei cu Institutul Teologic, se creează Societatea de Lectură de la Institutul Pedagogic-Teologic Greco-Ortodox, care va activa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
ser ale pacientei, rămase în păstrare în frigiderul laboratorului. Discordanța totală între insulinemiile „normale” și cantitățile imense pretinse ca făcute de către pacientă, a condus la concluzia că dozele de insulină invocate nu au fost decât ocazional efectuate. În cunoscuta monografie editată de Feldman și Eisendrath în 1996 se menționează că: „Relațiile medic-pacient devin problematice când medicul devine conștient de înșelăciunea deliberată a pacientului” (7). Supărarea (justificată) a medicului și mai ales neîncrederea reciprocă ce se instalează între pacient și medic, compromit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
său cel mai îndelungat și mai fructuos a constat însă în recuperarea din periodicele vremii a scrierilor lui Tudor Arghezi și în restituirea lor într-o amplă ediție. Dacă în 1959 Uniunea Scriitorilor a propus ca opera argheziană să fie editată într-o serie de opt volume, P. a alcătuit un sumar pentru treizeci și patru, amplificat apoi până la șaizeci de volume. Timp de treisprezece ani a făcut „corvoadă” gingașă pe lângă „penița” lui Tudor Arghezi, a scotocit periodicele și ziarele la care acesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
Colecția ACADEMICA 129 Seria Filosofie EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ LucianMircea POPESCU, istoric, critic cultural, teoretician al cunoașterii istorice. Visiting PhD researcher în Teorie Istorică și Istorie Intelectuală (Universitatea din Groningen). Doctor în Istorie (distincția Magna Cum Laude) al Facultății de Istorie și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
, publicație care apare la București, într-un singur număr, pentru anii 1924-1925, editată de ziarul „Rampa nouă ilustrată”. Versuri dau B. Nemțeanu, Const. Argeșeanu, Radu Gyr (Sonetul unui basm medieval). Proză semnează Victor Eftimiu, Const. Argeșanu (sub pseudonimul Ion Brambură) și Sergiu Milorian, teatru - Victor Rodan. La compartimentul traducerilor se rețin un fragment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285277_a_286606]
-
fragmentele de realitate din care se alcătuiește universul liric se identifică frecvent trimiteri la condiția de exilat, mereu în căutarea unei înrădăcinări și cu tristețea imposibilității ei. Două jurnale, incitante prin bogăția informației și remarcabile pentru calitățile artistice, au fost editate în țară în 1996 și în 1999: Nori peste balcoane (jurnalul anilor 1975-1989) și Ceruri nomade (cuprinzând perioada 1990-1996). S. a înregistrat fidel starea de tensiune trăită de exilul românesc anticomunist de la Paris, evaluând cu luciditate evenimentele - semnarea tratatelor de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
în numeroase gazete sau reviste. Din 1911 intră în ziaristică, angajându-se la cotidianul „Românul” din Arad. Un an mai târziu este chemat la Brașov și numit secretar literar, stipendiat al Societății pentru Fond de Teatru Român; în această calitate editează publicația societății, „Revista teatrală” (1913-1914), și îngrijește colecția „Biblioteca teatrală”, în care va tipări și texte dramatice proprii - Văduvioara și alte șase monoloage (1913) - sau localizări - La sate (1912), după Octave Feuillet, Învingeri strălucite (1913), după Georges Courteline, Micul mincinos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
aceste predicții au un aspect formal și conțin detalii (precum a fi luat în derâdere, umilit sau biciuit) care sugerează cunoașterea a ceea ce i s-a întâmplat în final lui Isus. Dar, chiar dacă se știe că prezicerile pătimirii au fost editate sau stilizate ulterior în lumina a ceea ce i s-a întâmplat lui Isus, nu înseamnă obligatoriu că în fapt el nu și-a anticipat moartea, chiar mai precis, moartea prin răstignire. Care este dovada care, în afară de predicțiile explicite ale pătimirii
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
publicație apărută la Botoșani între 1 noiembrie 1904 și 15 noiembrie 1905, apoi între 15 noiembrie 1911 și 15 noiembrie 1912, purtând subtitlul „Organ politic, social, economic și literar”. În a doua serie gazeta este condusă de un comitet, este editată sub îngrijirea lui Alexandru Șmelț și se dorește a fi „o oglindă fidelă a vieții, sub toate aspectele ei, din Moldova de Sus”. În primii ani partea literară cuprinde câteva poezii de Artur Stavri și Al. Vlahuță și are un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
etc. Organizarea Capitalei era diferită, prin faptul că avea un președinte central și patru președinți de sector, fiecare sector fiind asimilat unei organizații județene. Delegația permanentă centrală alegea din sânul său un Birou "al propagandei", alcătuit din cinci membri. Acesta edita materiale propagandistice, organiza birouri de asistență judiciară și medicală. O gazetă centrală și câte o gazetă locală pentru fiecare organizație județeană veneau să completeze tabloul organizatoric al noii formațiuni politice. Analiza componenței sociale a organizațiilor georgiste evidențiază faptul că la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iașului și Moldovei"166. Ziarul "Mișcarea" a devenit astfel, ziarul central al partidului condus de Gh. Brătianu. Acesta a apărut, cu scurte intermitențe, până în ianuarie 1938, când Partidul Liberal s-a reîntregit. Publicației centrale i s-au adăugat ziarele locale, editate de organizațiile județene: "Mișcarea Albei" (Alba Iulia, 1935), "Mișcarea Argeșului" (Pitești, 1933), "Mișcarea Bacăului" (1934-1935), "Mișcarea Banatului" (Timișoara, 1934-1936), "Mișcarea Liberală" (Buzău, 1935-1936), "Mișcarea Constanței" (Constanța, 1934-1935), "Mișcarea Făgărașului" (Făgăraș, 1937), "Mișcarea Mehedințiului" (Turnu Severin, 1935-1937), "Mișcarea Mureșului" (Târgu-Mureș, 1936-1937
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în urma aderării la "Frontul Constituțional" a grupării "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu, în cursul anului 1935. În schimb, în octombrie 1935, a avut loc o întâlnire între Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu și Nae Ionescu, apropiat al legionarilor, pentru a edita o publicație anticarlistă, intitulată "Tribuna". Aceasta urma să apară sub conducerea lui Nae Ionescu și își propunea să desfășoare o "abilă campanie contra Duduiei"730. Apropierea se producea, deci, pe baza atitudinii comune a celor trei grupări politice, împotriva camarilei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nonconformismului premerge marilor gesticulații de frondă din Declarația patetică, prin cultivarea unor imagini grotești, drapat-protestatare, ale mizeriei sociale. În rest, poezia se păstrează în cadre elegante, bine strunite de ritmuri și rime, ajungând chiar la un vag ermetism. Cu toate că se editează abia în 1960, Declarația patetică este, de fapt, contemporană cu cartea de debut a lui P. și cuprinde, desfășurată, întreaga sa poetică. Teoretizată însă, aceasta se va găsi într-un argument prezent în Versul liber. În concepția asupra liricii, poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
apărută la Cernăuți, lunar, între 1 februarie 1892 și 1 ianuarie 1893. În luna ianuarie 1892, studentul C. Berariu scotea publicația litografiată „Tinerimea română”, cu participarea colegilor săi Șt. Bodnărescu și I.G. Toma. O lună mai târziu, ei izbuteau să editeze Î.l., la care redactor responsabil era Șt. Bodnărescu, republicând o parte din materialul literar și politic aflat în revista litografiată. Prin program, noul periodic se situa în linia tradițională a gazetăriei din Transilvania și Bucovina, propunându-și să militeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
, publicație care a apărut la Szeged, în Ungaria, trimestrial, începând din ianuarie 1997. Editor responsabil este Gh. Petrușan, revista fiind editată de Catedra de limbă și literatură română a Institutului Pedagogic „Juhász Gyula”, Autoconducerea minorității române din Seghedin, Asociația Românilor din Seghedin și de Parohia Ortodoxă Română. Programul revistei este trasat de articolul lui Gh. Petrușan, intitulat Și totuși: conviețuirea, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
Viorica Toporaș onora la Galeriile „Rotonda” I.M.F. Iași prin 1990 expoziția sa de acuarelă „Lumina Mediteranei”. Curând o noua expoziție de portaluri și arcade de la Sighișoara, Case din Valea Oltului - cu ecoul arhitecturii grecești și venețiene îi urmează. Recentul album editat în urma unui admirabil efort de organizare a unui profil demn de a fi transmis posterități impune chipul unui artist consacrat în situația unei valide sinteze. O lume fără seamăn, în fața Mării Negre, se conturează din certe minuni ale naturii, dar și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
poeziei și a cugetării românești moderne”, S. își dă seama că o asemenea lucrare nu va putea fi realizată înaintea cunoașterii și publicării integrale a lucrărilor rămase în manuscris ori în periodice și acordă prioritate pregătirii ediției critice. În 1904 editează romanul Geniu pustiu, însoțit de o substanțială introducere critică și de note, în 1905 dă la lumină primul volum (din cele trei proiectate) al ediției critice Scrieri politice și literare, cuprinzând Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
și civilizație, „domesticind” agresivitatea originară a omului. Sacrificiul, ca ritual, este operatorul care permite instituirea culturii (sumă de reguli, interdicții și prescripții nebiologice) și metafora care exprimă și actualizează această conversie (vezi pe larg discuțiile din volumul colectiv Violent Origins, editat de R.G. Hamerton-Kelly, 1987). Walter Burkert pornește de la observația că, spre deosebire de strămoșii săi (primatele), omul este carnivor și vânător. Aceasta presupune că oamenii primitivi trebuiau să construiască arme ca să suplinească lipsa unor colți sau gheare ucigătoare și trebuiau să se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în Basmele isteților (1957) și în Legendele munților (1980) sunt reunite, după criteriul tematic, povești românești, ca și din Hawaii, Madagascar, Auvergne (Franța), Cornwall (Marea Britanie), insulele Celebes, Birmania, China, India, Serbia, Japonia etc. M. a recurs la culegeri de folclor editate în diferite limbi, dar nu a dat simple traduceri, ci a repovestit expresiv, într-o formă accesibilă, menită să fie familiară publicului căruia i s-a adresat, motivele și temele folclorice selectate. Este și autorul unor piese de teatru - Sperietoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
care purta prenumele soției sale, Iulia Faliciu, din Roșia Abrudului, cu care se căsătorise în 1865, Hasdeu își diminuează prezența în viața publică, continuând însă lucrul la proiecte mai vechi, între care monumentalul dicționar Etymologicum Magnum Rumaniae, din care mai editează două volume în 1893 și 1898. Aura mistică de care se înconjoară și receptarea contradictorie a lucrării sale Sic Cogito, apărută în 1892, o efuziune a filosofiei spiritiste care pare să anticipeze antroposofia de mai târziu a lui Rudolf Steiner
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
1955-1959). Lucrează ca redactor la „Contemporanul” (1959-1968), cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1960-1996), redactor-șef al „Revistei de istorie și teorie literară” (1974-1979). După 1990 a fost, între altele, președintele Partidului Pensionarilor. A editat și prefațat numeroase ediții ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
RĂSĂRITUL, publicație apărută la Bârlad, săptămânal, între 15 ianuarie 1912 și 23 aprilie 1915, editată de G. Tutoveanu. În articolul-program, intitulat Pentru cei mulți, editorul reclamă proasta organizare a sistemului educativ românesc, propunându-și să publice informații de politică internă (declarat anticonservatoare) și externă (cu precădere privitoare la chestiunea bulgară și la Basarabia), calendarul săptămânii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]