12,299 matches
-
ca o mărime ce caracterizează schimbarea stării dinamice a sistemului. Relația de definiție a lucrului mecanic elementar al forței formula 11, relativ la deplasarea elementară formula 56 este dată de produsul scalar formula 57. Ținând cont de relația pentru diferențiala vectorului de poziție (deplasarea elementară), scrisă în funcție de vectorul de viteză: formula 58 (deplasarea elementară) și de expresia legii a doua a lui Newton formula 59, se pot scrie relațiile: formula 60. Se poate observa că lucrul mecanic elementar pentru o deplasare elementară reprezintă diferențiala totală exactă a unei
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
a sistemului. Relația de definiție a lucrului mecanic elementar al forței formula 11, relativ la deplasarea elementară formula 56 este dată de produsul scalar formula 57. Ținând cont de relația pentru diferențiala vectorului de poziție (deplasarea elementară), scrisă în funcție de vectorul de viteză: formula 58 (deplasarea elementară) și de expresia legii a doua a lui Newton formula 59, se pot scrie relațiile: formula 60. Se poate observa că lucrul mecanic elementar pentru o deplasare elementară reprezintă diferențiala totală exactă a unei mărimi, definită ca energia cinetică a punctului material
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
Ținând cont de relația pentru diferențiala vectorului de poziție (deplasarea elementară), scrisă în funcție de vectorul de viteză: formula 58 (deplasarea elementară) și de expresia legii a doua a lui Newton formula 59, se pot scrie relațiile: formula 60. Se poate observa că lucrul mecanic elementar pentru o deplasare elementară reprezintă diferențiala totală exactă a unei mărimi, definită ca energia cinetică a punctului material: formula 61. Ținând cont de această definiție și de ultimele relații se poate formula "teorema energiei cinetice": De notat este faptul că pentru
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
pentru diferențiala vectorului de poziție (deplasarea elementară), scrisă în funcție de vectorul de viteză: formula 58 (deplasarea elementară) și de expresia legii a doua a lui Newton formula 59, se pot scrie relațiile: formula 60. Se poate observa că lucrul mecanic elementar pentru o deplasare elementară reprezintă diferențiala totală exactă a unei mărimi, definită ca energia cinetică a punctului material: formula 61. Ținând cont de această definiție și de ultimele relații se poate formula "teorema energiei cinetice": De notat este faptul că pentru energie cinetică se justifică
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
total" potrivit căreia: momentul cinetic total al unui sistem de puncte materiale se conservă dacă momentul rezultant al forțelor externe aplicate sistemului este nulă:formula 170 Aceasta este o integrală primă vectorială echivalentă cu trei integrale prime scalare formula 171. Lucrul mecanic elementar al rezultantei tuturor forțelor (externe și interne) formula 155 care acționează asupra unui punct formula 157 de masă formula 174 din sistemul de puncte materiale se poate da prin relația: formula 175 , prin însumarea acestor cantități se găsește lucrul mecanic elementar total, adică lucrul
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
formula 171. Lucrul mecanic elementar al rezultantei tuturor forțelor (externe și interne) formula 155 care acționează asupra unui punct formula 157 de masă formula 174 din sistemul de puncte materiale se poate da prin relația: formula 175 , prin însumarea acestor cantități se găsește lucrul mecanic elementar total, adică lucrul mecanic efectuat asupra tuturor punctelor ce compun sistemul la deplasări infinitezimale formula 176 ale punctelor:formula 177, unde formula 178, este energia cinetică totală. Pentru energia cinetică totală se poate formula teorema energie cinetice totale, numită și teorema variației energiei
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
expresia matematică a teoremei momentului cinetic pentru un punct material. Spre deosebire de teoremele impulsului total și a momentului cinetic total, în expresia diferențialei energiei cinetice din teorema energiei cinetice totale figurează atât forțele exterioare, cât și cele interioare. Expresia lucrului mecanic elementar al forțelor interioare poate fi adusă la o formă ce permite o interpretare fizică imediată în ceea ce privește comportamentul dinamic al corpurilor solide rigide. În acest sens, pe de o parte lucrul mecanic elementar al forțelor interioare se poate scrie sub forma
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
exterioare, cât și cele interioare. Expresia lucrului mecanic elementar al forțelor interioare poate fi adusă la o formă ce permite o interpretare fizică imediată în ceea ce privește comportamentul dinamic al corpurilor solide rigide. În acest sens, pe de o parte lucrul mecanic elementar al forțelor interioare se poate scrie sub forma: formula 187iar pe de altă parte, folosind această ultimă relație se ajunge la expresiile:formula 188. Dacă sistemul de puncte materiale reprezintă un corp solid și rigid, atunci pătratul modulului vectorului distanță dintre oricare
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
care exprimă teorema a doua a lui Koenig și respectiv teorema energiei cinetice totale: formula 222 se pot scrie relațiile: formula 223<br> formula 224.Pe de altă parte, prin înmulțirea scalară a ecuației fundamentale, exprimată pentru centrul de masă, formula 225 cu depasarea elementară a centrului de masă formula 226 se găsesc relațiile:formula 227<br> și atunci formula 228. Prin înlocuirea acestor relații în expresia teoremei energiei cinetice totale, se găsește relația: formula 229 Prin urmare, teorema energiei cinetice totale este aplicabilă și în mișcarea sistemului de
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
Instrumentul astfel conceput nu mai este un simplu reproducător sau generator al unor note, ci un sistem capabil să reconstruiască (să regenereze) o senzație acustică complexă; față de un instrument electronic de generație veche, ce-și genera sunetul plecând de la forme elementare sau de la eșantioane înregistrate, îmbogățindu-le succesiv cu efecte, pianul digital cu modele fizice a fost dezvoltat analizând toate componentele mecanice ale pianelor tradiționale, implicate în producerea sunetului. Numărul maxim de note ce pot fi produse simultan ține de domeniul
Pian digital () [Corola-website/Science/319823_a_321152]
-
amplificarea vocii unui eventual solist sau a semnalului unei chitare acustice; semnalul mixat poate fi capturat de către ieșirea de linie a unui pian digital și introdus într-un simplu sistem de înregistrare. Și din acest motiv pianele digitale cu generatoare elementare sau cu eșantioane (deci modelele precedente tehnologiei modelelor fizice) sunt dotate cu efecte capabile să proceseze semnalul intern în semnal auxiliar cu ajutorul unor algoritme matematice ce produc sunetul în reverb, ecou, flanger, chorus etc. În ultimul timp s-au făcut
Pian digital () [Corola-website/Science/319823_a_321152]
-
Credinței" din Budapesta, cu o capacitate de aproximativ 10.000 de oameni. Bisericile locale din Pécs, Debrecen, Nyíregyháza și Salgótarján sunt, de asemenea, adăpostite de clădiri care pot găzdui mai mult de 1.000 de oameni. "Biserica Credinței" susține școli elementare în Budapesta, Pécs, Nyíregyháza și Salgótarján și o grădiniță în Kecskemét. Colegiul Teologic acreditat de stat, Academia Sfântul Pavel funcționeză sub actuala titulatură din anul 1995 la Budapesta. Fundația Culturală „Credință și Moralitate” prestează servicii sociale, oferă ajutor familiilor nevoiașe
Biserica Credinței, Ungaria () [Corola-website/Science/319022_a_320351]
-
științifică, pentru știința fundamentală. Își petrecea multe ore, peste programul obligatoriu, în laboratoarele bine dotate ale Politehnicii din Brno, precum și multe nopți, cu studierea unor probleme teoretice. Îl preocupau în mod cu totul deosebit problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, pornind de la fotonul lui Einstein, legătura dintre fizică și chimie ș.a."" În iunie 1941, a avut loc atacarea Uniunii Sovietice de către forțele armate ale Axei. Prin Circulara din 8 iulie, declarația-manifest de la sfârșitul lunii iulie, cea din august și apoi
Francisc Panet () [Corola-website/Science/319145_a_320474]
-
poate fi divizată mai departe în multe alte subcategorii, în funcție de jocul la care se referă. Din punct de vedere matematic, aceste evenimente nu sunt altceva decât submulțimi, iar câmpul de evenimente este o algebra booleană. Între aceste evenimente, găsim evenimente elementare și compuse, compatibile și incompatibile, independente și ne-independente. Acestea sunt doar câteva exemple de evenimente de joc, ale căror proprietăți de compunere, compatibilitate și independentă sunt ușor observabile. Aceste proprietăți sunt foarte importante în calculul probabilistic practic. Modelul matematic
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
combinațiilor de tipul (xxxxy), unde x și y sunt valori distincte de cărți. Această mulțime are 13C(4,4)(52-4)=624 de combinații, astfel că este prea mare pentru a putea fi desfășurată aici. Acestea pot fi identificate cu evenimente elementare dintre cele care formează evenimentul de măsurat. Jocurile de noroc nu reprezintă numai o bază a aplicățiilor pure de calcul probabilistic, iar situațiile de joc nu sunt numai evenimente izolate a caror probabilitate numerică este stabilită prin metode matematice - ele
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
este reprezentat în spațiul fazelor printr-o mulțime de puncte a căror distribuție este descrisă de o "densitate de probabilitate", sau "funcție de distribuție", formula 26 definită prin aceea că probabilitatea ca punctul reprezentativ al stării sistemului să se afle în interiorul volumului elementar formula 27 situat la coordonate canonice formula 9 este Densitatea de probabilitate este o funcție în spațiul fazelor, care nu poate lua valori negative și tinde spre zero la infinit. Integrala ei pe întreg spațiul fazelor satisface condiția care rezultă din regula
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
energia internă ca valoare medie a energiei microscopice: Fie formula 75 variabilele de forță asociate cu variabilele de poziție macroscopice; în mecanica statistică și ele sunt considerate valori medii ale unor mărimi aleatorii: Lucrul mecanic produs de aceste forțe la deplasări elementare formula 78 este Tot conform principiului întâi al termodinamicii, într-o transformare termodinamică elementară diferențiala totală a energiei interne este suma dintre lucrul mecanic efectuat și cantitatea de căldură formula 81 schimbată de sistem: Principiul al doilea al termodinamicii definește o funcție de
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
asociate cu variabilele de poziție macroscopice; în mecanica statistică și ele sunt considerate valori medii ale unor mărimi aleatorii: Lucrul mecanic produs de aceste forțe la deplasări elementare formula 78 este Tot conform principiului întâi al termodinamicii, într-o transformare termodinamică elementară diferențiala totală a energiei interne este suma dintre lucrul mecanic efectuat și cantitatea de căldură formula 81 schimbată de sistem: Principiul al doilea al termodinamicii definește o funcție de stare formula 84 numită "entropie"; într-o transformare termodinamică elementară "reversibilă" diferențiala totală a
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
într-o transformare termodinamică elementară diferențiala totală a energiei interne este suma dintre lucrul mecanic efectuat și cantitatea de căldură formula 81 schimbată de sistem: Principiul al doilea al termodinamicii definește o funcție de stare formula 84 numită "entropie"; într-o transformare termodinamică elementară "reversibilă" diferențiala totală a entropiei e legată de cantitatea de căldură schimbată de sistem prin relația Aici formula 87 este "temperatura termodinamică", definită de principiul al doilea al termodinamicii, până la un factor constant, ca scară absolută de temperatură, unică printre multele
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
fundamentală a mecanicii statistice, stabilită de Boltzmann, exprimă legătura dintre entropie și caracteristicile colectivului statistic reprezentat de distribuția microcanonică. Din relațiile (16)-(19) și (12) rezultă că formula 109, cantitatea de căldură schimbată de un sistem distribuit canonic într-o transformare elementară reversibilă, satisface egalitatea Argumentul precedent privitor la existența unui factor integrant pentru formula 109 duce la concluzia că Prin integrare se obțin entropia formula 84 și apoi "energia liberă" (numită și "energie liberă Helmholtz") Din relațiile (11), (12) și (27), luând logaritmul
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
simultan), necesare pentru a descrie complet starea. În cele ce urmează, se presupune implicit că acest lucru a fost făcut, iar indicele unic reprezintă de fapt un ansamblu complet de numere cuantice formula 166 care caracterizează în întregime starea staționară. Particulele elementare (cum sunt electronul și protonul) posedă un moment cinetic intrinsec (independent de mișcarea orbitală) numit spin. Mărimea sa este exprimată printr-un "număr cuantic de spin" care poate lua valori nenegative întregi sau semiîntregi: formula 167 Pentru un sistem de spin
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
-s și +s. Pentru electron, ipoteza existenței unui spin formula 168 a fost formulată de Uhlenbeck și Goudsmit, pentru a explica rezultatele experimentului Stern-Gerlach, și dezvoltată teoretic de Pauli. Agregatele de particule (nuclee atomice, atomi, molecule) pot fi tratate ca particule elementare, dacă structura lor internă rămâne nemodificată în timpul interacției cu alte sisteme; spinul lor este rezultanta momentelor cinetice de spin ale componentelor. Trecând de la o distribuție continuă a energiei formula 169 la o energie distribuită pe nivele discrete formula 170 probabilitatea formula 171 în
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
Dorel), n. 10 decembrie 1945, Grindu, județul Ialomița, este numele unui poet, prozator, critic literar și publicist contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Părinți: Ilie și Claudia (n. Buzinovski, originară din Mihăileni, jud. Cetatea Albă - azi în Ucraina). Școala elementară la Jugureni (județul Dâmbovița) și liceul la Găești. A absolvit, în 1970, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. Profesor în Găești (din 1990, la Colegiul Național "Vladimir Streinu"). Debut absolut în revista "Argeș", aprilie 1968, cu poezie
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
dintre participanții activi la Revoluția din 1989, fără să se numere însă printre revoluționarii declarați ulterior, care beneficiază și de certificat. Este căsătorit cu Elenă Murgeanu (n. 1942), cercetător științific, cu care are o fiică, Irina (n. 1984). Studii: Școala Elementară Zorleni, Liceul "Codreanu" Bârlad, Liceul "Mihail Kogălniceanu" Vaslui, Facultatea de Filologie, "Universitatea București". Activitate jurnalistică: A fost pe rând profesor de limbă și literatura română, județul Vaslui și Galați, inspector la "Întreprinderea Cinematografică" Suceava, 1957-1959, Redactor la ziarul "Clopotul", Botoșani
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
Regimentul 95 Infanterie. Fiind de meserie profesor, el a lucrat la școlile din Câmpulung Moldovenesc, Pârâul Negru, Vadul Nistrului și Cadobești (ultimele trei din raionul Zastavna). A ajuns mai târziu director de școală populară și, din 1907, inspector al școlilor elementare rutene din districtul Vășcăuți (Bucovina), apoi membru al Inspectoratului școlilor ucrainene din Cernăuți. A publicat articole pe teme de educație în revista "Bukovina". S-a implicat pe plan politic, fiind activist al Partidului Național-Democrat, deputat în Parlamentul de la Viena (1907-1918
Nikolai Spenul () [Corola-website/Science/319384_a_320713]