12,743 matches
-
delimitate ce are un conținut și care se raportează nu doar la altă realitate, ci și la sine (eu însumiă, precum și la alt eu, similar. Sinele, eul și conștiința se intersectează destul de mult în înțelesul lor, dar nu se suprapun. Eul e implicat în gândirea reflexivă a lui Descartes și e folosit mult de Kant în Critica rațiunii pure (Kant, 1969Ă cu sublinierea că, gândirea e totdeauna a cuiva, că nu se poate comenta decât faptul că eu gândesc. A fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interpreta kantianismul ca fiind centrat de opoziția eu/non-eu (într-o reluare a polarității subiect-obiectă. Referințe majore la eu reapar în gândirea fenomenologică și existențialistă a secolului XX, de exemplu în „egologia” lui Jaspers și cea a lui Husserl (1994Ă. Eul (ego-ulă stă la baza unei mari și tradiționale probleme filosofice, lansată de Platon, privitoare la existența celuilalt, al alter-ego-ului. Martin Buber a dezvoltat ideea filosofică a relației „eu”-„tu” - „tu” fiind înțeles în sens larg, putându-l include și pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mari și tradiționale probleme filosofice, lansată de Platon, privitoare la existența celuilalt, al alter-ego-ului. Martin Buber a dezvoltat ideea filosofică a relației „eu”-„tu” - „tu” fiind înțeles în sens larg, putându-l include și pe Dumnezeu. Psihanaliza a preluat tema eului, dar, la început, i-a acordat o importanță redusă în sistemul psihismului individului uman: cea de reglare a conflictului dintre pulsiunile sinelui, exigențele supraeului și de adaptare la realitate. La Jung, eul e corelat conștiinței, dar cuprinde, de asemenea, doar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
include și pe Dumnezeu. Psihanaliza a preluat tema eului, dar, la început, i-a acordat o importanță redusă în sistemul psihismului individului uman: cea de reglare a conflictului dintre pulsiunile sinelui, exigențele supraeului și de adaptare la realitate. La Jung, eul e corelat conștiinței, dar cuprinde, de asemenea, doar o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de adaptare la realitate. La Jung, eul e corelat conștiinței, dar cuprinde, de asemenea, doar o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a permis dezvoltarea teoriei atașamentului și a psihologiei interpersonale. Eul este și pronume personal: eu, tu, el definesc trei ipostaze ale persoanei în cadrul limbajului. Există trei ipostaze antropologice pe care le comentează cognitivismul contemporan: - perspectiva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a permis dezvoltarea teoriei atașamentului și a psihologiei interpersonale. Eul este și pronume personal: eu, tu, el definesc trei ipostaze ale persoanei în cadrul limbajului. Există trei ipostaze antropologice pe care le comentează cognitivismul contemporan: - perspectiva persoanei întâi (euă, care este cea a trăirii intimității și subiectivității conștiente, reflexive; - perspectiva persoanei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
noi”; - perspectiva persoanei a doua (tuă este mai puțin comentată de cognitivism, dar a fost abordată de fenomenologie și existențialism. E vorba de relațiile interpersonale intime, duale, dintre „eu” și „tu”, care presupun apropiere și interpătrundere reciprocă. Multe dintre sensurile eului interferează cu cele ale sinelui (selfă și acesta a avut o carieră filosofică, mai ales în înțelesul de conștiință de sine, distinctă de conștiința obiectelor exterioare. Gânditorii englezi au făcut aluzie la sine (selfă ca la cine ce exprimă subiectul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
însuși”, „el însuși”, „eu însumi”. În prezent, lingviștii își unesc eforturile cu antropologii pentru a studia sinele (Stamatov, 2003Ă. În ultima parte a secolului XX, preocuparea pentru sine s-a extins în filosofie, psihologie și neuroștiințe, tinzând să rezume înțelesurile eului conștient și chiar ale persoanei. Semnificația pentru această orientare este lucrarea lui Popper și Ecoles, The self and ist Brain (Popper și Ecoles, 1997Ă. Conștiința este un concept filosofic care a ajuns să fie folosit destul de mult de unii psihologi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intenționalitate -, libertate, autonomie. Conștiința (fiind a cuiva și referitoare la cevaă este o realitate centrală a persoanei umane. Ea e considerată ca fundată în sine (prin sineă, are un conținut (al euluiă și e trăită ca subiectivitate. Subiectul conștient de eul său se diferențiază de lume în general, de lumea proximă dată nemijlocit și de alt subiect-eu-conștient. Între două conștiințe - în sens de persoane conștiente - există diverse raporturi și relații, inclusiv de respingere și apropiere, de intimitate și întrepătrundere afectivă, prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Temperamentul și caracterul ajută la descrierea, clasificarea, identificarea și individualizarea oamenilor. Se are în vedere polul corporal biologic al omului, precum și cel psihologic, atât în dimensiunea temperamentală a acestuia - de sorginte biologică -, cât și în cea specific umană, centrată de eul conștient și descriptibil prin logos, pe baza expresivității sale specific umane. Caracterizarea oamenilor se realizează după două metodologii. Una pornește de la principii și delimitează un număr finit de clase, individul urmând să aparțină uneia dintre ele și să exprime atributele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reprezentată contractual, prin care două sau mai multe persoane fizice se obligă să pună ceva în comun pentru atingerea unui scop determinat. „Persoana” din jurisprudență nu are nici o legătură directă cu afirmațiile făcute din perspectiva temperamentului și caracterului, a subiectivității, eului, conștiinței și sinelui individului uman. Ea e o funcție de reprezentare care, totuși, în societatea de drept, încadrează și urmărește din umbră persoana reală, de la nașterea acesteia (uneori chiar înainte de naștereă și până la moarte (care, și ea, trebuie înregistrată juridică. Perspectiva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ține cumpăna între conștiința individuală și exigențele realității, tinde și spre idealitate, spre valori. O parte dintre trăirile refulate se pot orienta spre creație, prin sublimare, și, de asemenea, se instituie pentru fiecare și un „ego ideal”, un ideal al eului, așa cum el ar dori să fie. Acest scenariu al psihanalizei clasice a fost dezvoltat, modificat și reinterpretat de către critici și adepții săi. Dintre critici cei mai celebri sunt considerați Jung și Adler. Jung, (Stevens, 1994; Jung, 1964; 1978Ă acordă o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de investigare a psihismului individual care fac în continuare parte din recuzita înțelegerii psihismului persoanei umane. Metoda hermeneutică, prin care „celălalt” este interpretat pe baza a ceea ce el relatează, se articulează cu actuala psihologie narativă a persoanei. 2.3. Psihologia eului și a relației obiectuale Spre sfârșitul vieții lui Freud, începe să se acorde o importanță mai mare instanței care, în concepția sa, era reprezentată de go (Hanser, 1995Ă. Anna Freud (1936Ă face o descriere devenită celebră a „mecanismelor de apărare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a relației obiectuale Spre sfârșitul vieții lui Freud, începe să se acorde o importanță mai mare instanței care, în concepția sa, era reprezentată de go (Hanser, 1995Ă. Anna Freud (1936Ă face o descriere devenită celebră a „mecanismelor de apărare ale Eului”. Heinz Hartman (1939Ă dezvoltă psihanaliza într-o direcție ce a fost etichetată ca „structurală”, în care eului i se acordă o importanță mai mare. Acesta nu e conceput ca derivând progresiv din id-ul pulsional, inconștient, și din conflictele acestuia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care, în concepția sa, era reprezentată de go (Hanser, 1995Ă. Anna Freud (1936Ă face o descriere devenită celebră a „mecanismelor de apărare ale Eului”. Heinz Hartman (1939Ă dezvoltă psihanaliza într-o direcție ce a fost etichetată ca „structurală”, în care eului i se acordă o importanță mai mare. Acesta nu e conceput ca derivând progresiv din id-ul pulsional, inconștient, și din conflictele acestuia, ci ca având ca bază un aparat propriu, înnăscut, constând din abilități perceptive și intelectuale, orientate de la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu e conceput ca derivând progresiv din id-ul pulsional, inconștient, și din conflictele acestuia, ci ca având ca bază un aparat propriu, înnăscut, constând din abilități perceptive și intelectuale, orientate de la început spre adaptarea la mediu. După părerea autorului, Eul e o instanță activă prin sine, are o autonomie primară, se schimbă singur, participă activ la rezolvarea de probleme, aduce satisfacții subiectului. Loewinstein (1946Ă încearcă o apropiere a psihanalizei de psihologia cognitivistă a lui Piaget, cu referință tot la instanța
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e o instanță activă prin sine, are o autonomie primară, se schimbă singur, participă activ la rezolvarea de probleme, aduce satisfacții subiectului. Loewinstein (1946Ă încearcă o apropiere a psihanalizei de psihologia cognitivistă a lui Piaget, cu referință tot la instanța eului. Rapaport (1951Ă observă și descrie organizarea și psihologia gândirii, ca parte componentă a eului, iar Menninger (1963Ă elaborează conceptele de „funcționare” și „control” ale eului. Redl și Wineman (1951Ă disting un mare număr de funcțiuni cvasi-independente ale eului, iar Bellak
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
activ la rezolvarea de probleme, aduce satisfacții subiectului. Loewinstein (1946Ă încearcă o apropiere a psihanalizei de psihologia cognitivistă a lui Piaget, cu referință tot la instanța eului. Rapaport (1951Ă observă și descrie organizarea și psihologia gândirii, ca parte componentă a eului, iar Menninger (1963Ă elaborează conceptele de „funcționare” și „control” ale eului. Redl și Wineman (1951Ă disting un mare număr de funcțiuni cvasi-independente ale eului, iar Bellak ( 1973Ă dezvoltă o taxonomie a funcțiilor eului și o verifică empiric. Modell (1975Ă susține
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o apropiere a psihanalizei de psihologia cognitivistă a lui Piaget, cu referință tot la instanța eului. Rapaport (1951Ă observă și descrie organizarea și psihologia gândirii, ca parte componentă a eului, iar Menninger (1963Ă elaborează conceptele de „funcționare” și „control” ale eului. Redl și Wineman (1951Ă disting un mare număr de funcțiuni cvasi-independente ale eului, iar Bellak ( 1973Ă dezvoltă o taxonomie a funcțiilor eului și o verifică empiric. Modell (1975Ă susține existența a două feluri de instincte: cele ale id-ului (libidoul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la instanța eului. Rapaport (1951Ă observă și descrie organizarea și psihologia gândirii, ca parte componentă a eului, iar Menninger (1963Ă elaborează conceptele de „funcționare” și „control” ale eului. Redl și Wineman (1951Ă disting un mare număr de funcțiuni cvasi-independente ale eului, iar Bellak ( 1973Ă dezvoltă o taxonomie a funcțiilor eului și o verifică empiric. Modell (1975Ă susține existența a două feluri de instincte: cele ale id-ului (libidoul și distrucțiaă și cele ale ego-ului, care vizează relația cu obiectul. În sfârșit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și psihologia gândirii, ca parte componentă a eului, iar Menninger (1963Ă elaborează conceptele de „funcționare” și „control” ale eului. Redl și Wineman (1951Ă disting un mare număr de funcțiuni cvasi-independente ale eului, iar Bellak ( 1973Ă dezvoltă o taxonomie a funcțiilor eului și o verifică empiric. Modell (1975Ă susține existența a două feluri de instincte: cele ale id-ului (libidoul și distrucțiaă și cele ale ego-ului, care vizează relația cu obiectul. În sfârșit, Erikson (1963, 1968Ă cercetează, pornind de la psihanaliză, stadiile de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
instincte: cele ale id-ului (libidoul și distrucțiaă și cele ale ego-ului, care vizează relația cu obiectul. În sfârșit, Erikson (1963, 1968Ă cercetează, pornind de la psihanaliză, stadiile de dezvoltare psihosocială ale individului până la vârsta adultă, centrate și organizate de funcțiile eului. În contextul acestor preocupări față de instanța eului se dezvoltă teoria relațiilor obiectuale. „Obiectul” se referă la o altă persoană, percepută sau reprezentată. În primul rând e vorba de mamă, percepută ca ansamblu sau prin intermediul aspectelor semnificative. Orientarea psihanalizei se schimbă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
distrucțiaă și cele ale ego-ului, care vizează relația cu obiectul. În sfârșit, Erikson (1963, 1968Ă cercetează, pornind de la psihanaliză, stadiile de dezvoltare psihosocială ale individului până la vârsta adultă, centrate și organizate de funcțiile eului. În contextul acestor preocupări față de instanța eului se dezvoltă teoria relațiilor obiectuale. „Obiectul” se referă la o altă persoană, percepută sau reprezentată. În primul rând e vorba de mamă, percepută ca ansamblu sau prin intermediul aspectelor semnificative. Orientarea psihanalizei se schimbă, de la considerarea nevoii de satisfacție prin plăcerea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihismul său și cu care individul abordează noi relații interpersonale. Vechiul concept al psihanalizei de introiecție capătă noi înțelesuri. Constituirea a ceea ce Freud numea „complexul lui Oedip” poate fi astfel, într-un fel, înțeleasă. Procesul atașamentului participă la constituirea unui eu, a unui sine ce caracterizează într-un anumit fel persoana. Părerea constantă despre sine a subiectului, felul în care el, ca adult, se înțelege pe sine în raportarea la ceilalți, poate fi o consecință a experiențelor din copilărie, atât a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sens mai larg decât influențele parentale din psihanaliza inițială. Oricum, stima de sine, tendința către grandiozitate, suspiciune, autodepreciere, ca elemente structurale și caracterizante pentru persoană, pot avea origine în experiențele relaționale ale primei copilării. Psihanaliza, în viziune structurală, a alcătuirii eului, a relațiilor obiectuale, teoria atașamentului și a experiențelor educative precoce se corelează în prezent cu psihologia relațiilor interpersonale a lui Sullivan. 2.5. Psihologia interpersonală a lui Sullivan Teoria interpersonală a lui Sullivan a fost dezvoltată la mijlocul secolului XX, fără
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]