12,214 matches
-
limită" atinge variate teme precum libertatea, destinul, responsabilitatea, interacțiunea cu alții, într-un cadru fundamental heideggerian. De asemenea, Liiceanu a realizat traducerea lui Heidegger în română. Andrei Pleșu este primul cunoascut ca istoric al artei, dar de asemenea și ca filosof subtil. El recunoaște că este mai interesat de partea „luminoasă” a filosofiei, după cum are o „antipatie respectuoasă” față de Aristotel și spune că nu-l folosește deloc pe Hegel. S-a orientat spre etică și filosofia religiei. Ideea sa puternică este
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
asemenea un gânditor politic. În timpul regimului comunist a publicat puțin în domeniul filosofiei, dar a tradus "Republica" lui Platon. După 1989, a publicat intensiv. Așadar, putem cita interpretarea sa a lui Platon din "Platon. Filozofie și cenzură", interesanta reabilitare a filosofului grec din puncte de vedere respinse în mod sofistic de Socrate în opera lui Cornea, " Când Socrate nu are dreptate", sau propunerea sa (a lui Cornea) de a înlocui conceptul de utopie cu cel de ek-topia, ca unul opus en-topiei
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Surdu, sunt de asemenea cinci: Transcendența/Subzistența, Ființa, Existența, Existența Reală și Realitatea. Surdu a fost unul din traducătorii "Tractatus"lui lui Wittgenstein în română și l-a tradus de asemenea pe Kant. Corneliu Mircea este psihiatru și, de asemenea, filosof, încurajat de Noica, dar nu și unul dintre discipolii săi. Însă interesele, temele și stilurile sale îl plasează în cercul de la Păltiniș, unde a făcut vizite regulate. A publicat foarte consistent. În timpul comunismului a scris, printre alte publicații, "Cartea Ființei
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Ilie Pârvu (n. 1941), Vasile Tonoiu (n. 1941) și Marin Țurlea (n. 1940). Mircea Flonta a scris o monografie valoroasă pe tema distincției analitice/sintetice în filosofia contemporană, și un studiu intitulat "Presupoziții în știința exactă". Poate fi considerat primul filosof analitic din România. El înțelege filosofia ca studiul critic al presupozițiilor. Activitatea sa a continuat după 1989 și s-a diversificat, abordând diferite teme, precum precum percepția filosofiei în cultura românească. Printre interesele sale permanente sunt filosofia lui Kant (a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lui Kant (a tradus din Kant și a scris o carte despre el) și cea a lui Wittgenstein (de asemenea, a tradus câteva cărți de-ale lui și a publicat o carte despre filosofia sa). Ilie Pârvu este un epistemolog, filosof al științei, metafizician și comentator al lui Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în raport cu sistemul matematicii, de la Platon și Proclus la "Principia Mathematica". El analizează metafizica entităților matematice în "Existență și adevăr în matematică" și studiază filosofia matematicii a lui Wittgenstein (care e mai degrabă anti-filosofie). În România, marxismul n-a dat nici un filosof notabil. Singurul filosof marxist de o anumită importanță născut în România, Lucien Goldmann, s-a realizat în Franța. Din cadrul masei de ideologi cu pretenții filosofice, unele figuri s-au detașat totuși, ca filosofi onești. Este cazul lui Athanase Joja (1904-1972
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de la Platon și Proclus la "Principia Mathematica". El analizează metafizica entităților matematice în "Existență și adevăr în matematică" și studiază filosofia matematicii a lui Wittgenstein (care e mai degrabă anti-filosofie). În România, marxismul n-a dat nici un filosof notabil. Singurul filosof marxist de o anumită importanță născut în România, Lucien Goldmann, s-a realizat în Franța. Din cadrul masei de ideologi cu pretenții filosofice, unele figuri s-au detașat totuși, ca filosofi onești. Este cazul lui Athanase Joja (1904-1972), logician și comentator
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
În România, marxismul n-a dat nici un filosof notabil. Singurul filosof marxist de o anumită importanță născut în România, Lucien Goldmann, s-a realizat în Franța. Din cadrul masei de ideologi cu pretenții filosofice, unele figuri s-au detașat totuși, ca filosofi onești. Este cazul lui Athanase Joja (1904-1972), logician și comentator al filosofiei antice, cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți filosofi interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
unele figuri s-au detașat totuși, ca filosofi onești. Este cazul lui Athanase Joja (1904-1972), logician și comentator al filosofiei antice, cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți filosofi interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist a fost Henri Wald (1920-2002), a cărui gândire a fost un amestec dintre structuralismul fracez și marxism, și a scris de asemenea o "Introducere în logica dialectică". Ion Ianoși (n. 1928) este un
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist a fost Henri Wald (1920-2002), a cărui gândire a fost un amestec dintre structuralismul fracez și marxism, și a scris de asemenea o "Introducere în logica dialectică". Ion Ianoși (n. 1928) este un filosof marxist dintr-o clasă diferită, mai apropiat de literatură, fiind timp de mulți ani secretar al secției de critică literară a Uniunii Scriitorilor din România. A publicat o trilogie despre categoria estetică a sublimului, un volum intitulat "Hegel și arta
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de analiza fenomenologică a cotidianului, gândirea sa este profund înrădăcinată în poststructuralismul francez. Ghiu, prin traducerile lucrărilor lui Deleuze și esee variate a răspândit influența filosofiei franceze poststructuraliste și postmoderne în România, deși aceasta rămâne mai curând discretă, fără vreun filosof matur. Filosofia analitică s-a dezvoltat mai mult la Universitatea din București, prin nume precum Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu, Valentin Mureșan, Mihail-Radu Solcan. Mircea Dumitru a scris despre logica filosofică, filosofia limbajului și filosofia minții. Iliescu este un
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
matur. Filosofia analitică s-a dezvoltat mai mult la Universitatea din București, prin nume precum Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu, Valentin Mureșan, Mihail-Radu Solcan. Mircea Dumitru a scris despre logica filosofică, filosofia limbajului și filosofia minții. Iliescu este un filosof politic (liberalism și conservatorism), dar de asemenea are interese în filosofia limbajului și a publicat o carte despre Wittgenstein. Adrian Miroiu a publicat lucrări în domeniul logicii formale, filosofiei științei și filosofiei politice. Mai recent, după ce s-a alăturat Școlii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
politicile educaționale. Valentin Mureșan lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic. A publicat comentarii despre Platon, Aristotel și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții în România, publicând o introducere la filosofia minții din perspectiva științelor cognitive. Un filosof afiliat intelectual tradiției interbelice, foarte apropiat de membrii școlii de la Păltiniș, care de asemenea a frecventat seminariile lui Dragomir este Horia-Roman Patapievici. El a fost salutat de Liiceanu ca „Kierkegaardul român” pentru primele sale esee publicate, dar mai târziu a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
care i-au făcut reputația sunt "Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice" și "Cum este posibilă filosofia în estul Europei". A publicat de asemenea " Metafizica noastră de toate zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final, mulți filosofi universitari, cei mai mulți exponenți ai stilului continental, continuă tradiția interbelică a filosofilor care se pricep la toate, producând în special lucrări de istorie a filosofiei și de hermeneutică filosofică.
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
istorico-simbolice" și "Cum este posibilă filosofia în estul Europei". A publicat de asemenea " Metafizica noastră de toate zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final, mulți filosofi universitari, cei mai mulți exponenți ai stilului continental, continuă tradiția interbelică a filosofilor care se pricep la toate, producând în special lucrări de istorie a filosofiei și de hermeneutică filosofică.
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
islamul și a citit "De Tribus Impostoribus". Alți învățați pe care i-a invitat au fost: Claude Saumaise, Pierre Daniel Huet, Gabriel Naudé, Christian Ravis și Samuel Bochart. În 1646 bunul prieten al Cristinei, ambasadorul Pierre Chanut, care coresponda cu filosoful René Descartes, cerându-i o copie după "Meditații". Cristina a devenit suficient de interesată încât să înceapă o corespondență cu Descartes despre ură și iubire. Deși era foarte ocupată, ea l-a invitat pe filosof în Suedia, Descartes ajungând la
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
Pierre Chanut, care coresponda cu filosoful René Descartes, cerându-i o copie după "Meditații". Cristina a devenit suficient de interesată încât să înceapă o corespondență cu Descartes despre ură și iubire. Deși era foarte ocupată, ea l-a invitat pe filosof în Suedia, Descartes ajungând la 4 octombrie 1649. El a trebuit să aștepte până la 18 decembrie când a putut începe lecțiile particulare. Din cauza programului strict al reginei, el a fost invitat în biblioteca castelului începând cu ora 5 dimineață pentru
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
Arătos din Soli, fiu al lui "Athenodor" și al "Letophilei", frate și codiscipol al lui Athenodor din Soli, s-a născut prin anul 315 î.Hr. Din Suda se știe că a fost elev al lui Menecrat din Efes și al filosofilor Timon din Phlionte și Menedem din Eretria. Prin 291 î.Hr., Arătos a plecat să studieze la Atena sub îndrumarea lui Praxiphane și a lui Zenon din Kition. La curtea macedoneană, sub domnia lui Antigonus al II-lea Gonatas, între 276
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
lui Aron Cotruș (în 2002) și Mircea Eliade (2005), în bronz. În vara anului 2004, Nicăpetre s-a reîntors pentru un stagiu de lucru la Brăila. A desenat alte variante ale temei Artistul și Natura, a modelat în lut bustul filosofului Petre Andrei și a publicat Nicăpetre despre Nicăpetre, volum alcătuit din fragmente selectate din autobiografia Brăilița - Downtown via U. A. P. S-a stins din viață pe la 72 de ani, în dimineața zilei de luni, 21 aprilie 2008. Petru Comarnescu a
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
lumânare pascală" în Biserica Catolică a secolului al XIX-lea». Operele sale, dintre care "Gramatica Asentimentului" și "Apologia Pro Vita Sua", constituie referințe constante la scriitori ca "G. K. Chesterton", Evelyn Waugh sau Julien Green, dar și pentru teologi și filosofi ca Avery Dulles, Erich Przywara și Edith Stein, care a tradus în germană lucrarea sa "Ideea de Universitate". A fost beatificat de Biserica Catolică la 19 septembrie 2010. "John Henry Newman" s-a născut la Londra la 21 februarie 1801
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
corectă, nu de a-l pedepsi. Astfel, un evreu care a fost supus la herem, dar care ulterior decide să își schimbe atitudinea, poate reveni la iudaism fără a fi necesară nici o procedură formală în acest sens. În 1656, vestitul filosof evreu Baruch d’Espinoza (cunoscut și ca "Spinoza") a fost atacat de un credincios evreu care i-a găurit haina cu o lovitură de cuțit. Drept cauză pentru acest incident au servit vizitele pe care filosoful le făcea unui fost
Excomunicare () [Corola-website/Science/321092_a_322421]
-
sens. În 1656, vestitul filosof evreu Baruch d’Espinoza (cunoscut și ca "Spinoza") a fost atacat de un credincios evreu care i-a găurit haina cu o lovitură de cuțit. Drept cauză pentru acest incident au servit vizitele pe care filosoful le făcea unui fost iezuit liber cugetător. Acuzat de “erezii înspăimântătoare” și de “acțiuni monstruoase” el este dat afară din Sinagogă prin următoarea sentință: “Pronunțăm excomunicarea, expulzarea, anatema și blestemul asupra lui Baruch d’Espinoza... Fie ca Dumnezeu să nu
Excomunicare () [Corola-website/Science/321092_a_322421]
-
asupra lui Baruch d’Espinoza... Fie ca Dumnezeu să nu-l ierte niciodată”. Potrivit lui Colerus, primul biograf al lui Spinoza, la evrei ar exista trei forme de excomunicare dintre care cea mai puternică, anatema Schammatha, i-ar fi fost aplicată filosofului. Ea se încheie cu cuvintele: “Ne rugăm bunului Dumnezeu să nimicească un asemenea om și să grăbească ziua căderii și pieirii sale. Doamne Dumnezeule, Dumnezeu al duhurilor, coboară-l mai jos decât pe orice păcătos, fă-l să dispară, nimicește
Excomunicare () [Corola-website/Science/321092_a_322421]
-
premizele nr. 3 și nr. 6), iar mulți apărători ai teismului susțin că Dumnezeu ar putea foarte bine exista împreună cu relele și ar putea permite răul pentru a permite un bine mai mare și/sau a permite liberul arbitru. Mulți filosofi acceptă ideea că argumente cum ar fi apologia lui Plantinga prin liberul arbitru (pe scurt, posibilitatea ca Dumnezeu să permită relele pentru a obține binele mai mare al liberei voințe) rezolvă cu succes problema logică a răului exprimată în termeni
Problema răului () [Corola-website/Science/321188_a_322517]
-
a respinge aserțiunea că Dumnezeu și răul sunt "incompatibile din punct de vedere logic", chiar improbabila dar posibila și coerenta posibilitate de coexistență a lui Dumnezeu cu răul este suficientă în acest scop. Teodiceea este răspunsul apologetic al teologilor și filosofilor la problema răului. Conform lui Leibniz, anticii numeau păcatul lui Adam drept "felix culpa", adică o greșeală din care a izvorât actul cel mai nobil cu putință, sacrificiul lui Isus Hristos. El argumentează acest punct de vedere citând tezele Sfântului Augustin
Problema răului () [Corola-website/Science/321188_a_322517]