12,418 matches
-
Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția, Ucraina. În România șobolanul de apă de munte este răspândit de o parte și de alta a lanțului carpatic între altitudinile de 300 și 1500 m. Trăiește în principal în zonele muntoase, unde construiește galerii subterane extinse în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
hamei, mazăre, cartofi, morcovi, sfeclă și varză. La pomi le distrug complect rădăcina până la colet. Spre toamna face depozite de hrană, adunând părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane. Greutatea acestor depozite variază între 90-300 g. Sapă foarte bine, făcând galerii lungi, de obicei, nu mai adânci de un metru, pe traseul cărora se văd la suprafață mușuroaie de pământ ca la cârtiță, dar mai mici. Experiențe făcute pe exemplare marcate cu cobalt radioactiv au dovedit că galeriile pot atinge lungimea
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
foarte bine, făcând galerii lungi, de obicei, nu mai adânci de un metru, pe traseul cărora se văd la suprafață mușuroaie de pământ ca la cârtiță, dar mai mici. Experiențe făcute pe exemplare marcate cu cobalt radioactiv au dovedit că galeriile pot atinge lungimea de 80 m. Galeriile sunt foarte complicate ajungând la 20-60 m lungime, 10-20 cm adâncime în timpul primăverii și verii și 20-35 cm în timpul iernii. Cuibul are un diametru de 15-20, 20-25 cm și ajunge până la o adâncime
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
nu mai adânci de un metru, pe traseul cărora se văd la suprafață mușuroaie de pământ ca la cârtiță, dar mai mici. Experiențe făcute pe exemplare marcate cu cobalt radioactiv au dovedit că galeriile pot atinge lungimea de 80 m. Galeriile sunt foarte complicate ajungând la 20-60 m lungime, 10-20 cm adâncime în timpul primăverii și verii și 20-35 cm în timpul iernii. Cuibul are un diametru de 15-20, 20-25 cm și ajunge până la o adâncime de 15-58 cm. Sau stabilit două tipuri
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
foarte complicate ajungând la 20-60 m lungime, 10-20 cm adâncime în timpul primăverii și verii și 20-35 cm în timpul iernii. Cuibul are un diametru de 15-20, 20-25 cm și ajunge până la o adâncime de 15-58 cm. Sau stabilit două tipuri de galerii: una constă din galerii subterane grupate și alt tip dintr-o singură galerie principală cu mici ramificații. Este mai puțin vioi decât șobolanul de apă. Apare adesea la suprafața solului, fără a se depărta prea mult de intrarea în galerii
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
20-60 m lungime, 10-20 cm adâncime în timpul primăverii și verii și 20-35 cm în timpul iernii. Cuibul are un diametru de 15-20, 20-25 cm și ajunge până la o adâncime de 15-58 cm. Sau stabilit două tipuri de galerii: una constă din galerii subterane grupate și alt tip dintr-o singură galerie principală cu mici ramificații. Este mai puțin vioi decât șobolanul de apă. Apare adesea la suprafața solului, fără a se depărta prea mult de intrarea în galerii. Este un animal nocturn
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
verii și 20-35 cm în timpul iernii. Cuibul are un diametru de 15-20, 20-25 cm și ajunge până la o adâncime de 15-58 cm. Sau stabilit două tipuri de galerii: una constă din galerii subterane grupate și alt tip dintr-o singură galerie principală cu mici ramificații. Este mai puțin vioi decât șobolanul de apă. Apare adesea la suprafața solului, fără a se depărta prea mult de intrarea în galerii. Este un animal nocturn. Este activ și iarna, ieșind la suprafață pe zăpadă
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
galerii: una constă din galerii subterane grupate și alt tip dintr-o singură galerie principală cu mici ramificații. Este mai puțin vioi decât șobolanul de apă. Apare adesea la suprafața solului, fără a se depărta prea mult de intrarea în galerii. Este un animal nocturn. Este activ și iarna, ieșind la suprafață pe zăpadă în căutarea hranei. Fluctuațiile ciclice ale populației pronunțate au loc o dată la 5-8 ani, cu o densitate cuprinsă între 0 și 1000 de indivizi pe hectar. Reproducerea
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
sol, în luncile și văile cu pante însorite, dar cu bogat înveliș de vegetație. Preferă totuși rariștile din inima pădurii și pe cele de pe margini, de unde pot ieși și la câmp. Duce viață galericolă, săpându-și o rețea superficială de galerii în sol, la adâncimea de 10-20 cm, prin frunzar, printre pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți, sau pe lângă rădăcinile arborilor. La capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
de pe margini, de unde pot ieși și la câmp. Duce viață galericolă, săpându-și o rețea superficială de galerii în sol, la adâncimea de 10-20 cm, prin frunzar, printre pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți, sau pe lângă rădăcinile arborilor. La capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător derivă de la faptul că scurmă, și nu face galerii adânci. Culcușul și-l construiește de obicei în sectoarele mai adânci ale galeriilor. Cuibul
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
galericolă, săpându-și o rețea superficială de galerii în sol, la adâncimea de 10-20 cm, prin frunzar, printre pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți, sau pe lângă rădăcinile arborilor. La capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător derivă de la faptul că scurmă, și nu face galerii adânci. Culcușul și-l construiește de obicei în sectoarele mai adânci ale galeriilor. Cuibul de fătare este relativ mare, cu diametrul de 20-30 cm
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
frunzar, printre pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți, sau pe lângă rădăcinile arborilor. La capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător derivă de la faptul că scurmă, și nu face galerii adânci. Culcușul și-l construiește de obicei în sectoarele mai adânci ale galeriilor. Cuibul de fătare este relativ mare, cu diametrul de 20-30 cm, amenajat la adâncimea de 30-40 cm. Fiind bun cățărător, de multe ori se adăpostește în scorburile
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător derivă de la faptul că scurmă, și nu face galerii adânci. Culcușul și-l construiește de obicei în sectoarele mai adânci ale galeriilor. Cuibul de fătare este relativ mare, cu diametrul de 20-30 cm, amenajat la adâncimea de 30-40 cm. Fiind bun cățărător, de multe ori se adăpostește în scorburile copacilor situate la 7-10 m înălțime de la sol, pe care le preferă uneori
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
în turele, tunurile de la Eben-Emael erau montate în turele și cazemate. Tunurile de 60 mm, 75 mm și 120 mm erau de producție belgiană, fiind fabricate de Fonderie Royale des Canons de Belgique (F.R.C.) din Liege. Tunurile erau plasate astfel: Galeriile subterane se întindeau pe mai mult de 4 km sub deal, făcând legătura între blocurile combatante, uzina de energie electrică, magaziile de muniție, spitalul și spațiile pentru personal. Fresh air was obtained from intake vents over the canal. În 1940
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
erau prezenți doar 650, iar 233 de soldați erau încartiruiți într-un sat la cinci km distanță. Cea mai mare parte armamentului fortului a fost distrusă în primele minute ale asaltului. Parașutiștii germani nu au reușit să pătrundă și în galeriile subterane ale fortului, dar soldații belgieni nu au fost la rândul lor capabili să iasă și să organizeze un contraatac hotărâtor la suprafața fortului. Garnizoana belgiană a capitulat a doua zi, după ce parașutiștilor le-a venit în ajutor Regimentul 151
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
reprezintă un exemplu de organe involuate ca urmare a vieții subterane. Membrele sunt scurte și subțiri, cu câte 5 tuberculi (pernițe elastice) plantari pe tălpile picioarelor. Tălpile anterioare sunt mai late și au gheare mai puternice, ca adaptări la săpatul galeriilor. Femelele au 2 perechi de mamele. Șoarecele subpământean se întâlnește în Europa de la coasta atlantică a Franței până în Rusia Europeana, Peninsula Balcanică și Caucaz. Populații izolate se găsesc în Estonia și aproape de St Petersburg, Rusia. Lipsește din Danemarca, Peninsula Scandinavă
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
Retezat). Evită însă mlaștinile. În pădurile de foioase șoarecele subpământean nu este legat de prezența umidității solului, iar la altitudini de 600-700 m trăiește pe versanții însoriți. Este galericol. Numele șoarecelui subpământean provine de la felul său de viață, dusă în galerii, pe care le face săpând tunele cu ghearele și tălpile anterioare; cele posterioare servesc la aruncarea înapoi, pe sub abdomen, a pământului dislocat. Galeriile sunt foarte strâmte, lungi și întortocheate, cu puține ieșiri la suprafață. Nu scoate mușuroaie pe traiectul galeriilor
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
trăiește pe versanții însoriți. Este galericol. Numele șoarecelui subpământean provine de la felul său de viață, dusă în galerii, pe care le face săpând tunele cu ghearele și tălpile anterioare; cele posterioare servesc la aruncarea înapoi, pe sub abdomen, a pământului dislocat. Galeriile sunt foarte strâmte, lungi și întortocheate, cu puține ieșiri la suprafață. Nu scoate mușuroaie pe traiectul galeriilor. Cele mai multe galerii sunt superficiale (10-15 cm), acoperite de litieră, adâncimea maximă a galeriilor nu depășește 40 cm. Nu hibernează. Pe vreme vreme ploioasă
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
galerii, pe care le face săpând tunele cu ghearele și tălpile anterioare; cele posterioare servesc la aruncarea înapoi, pe sub abdomen, a pământului dislocat. Galeriile sunt foarte strâmte, lungi și întortocheate, cu puține ieșiri la suprafață. Nu scoate mușuroaie pe traiectul galeriilor. Cele mai multe galerii sunt superficiale (10-15 cm), acoperite de litieră, adâncimea maximă a galeriilor nu depășește 40 cm. Nu hibernează. Pe vreme vreme ploioasă și pe ninsoare și ger își astupă intrările galeriilor și renunță la ieșirile pe sol pentru căutarea
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
care le face săpând tunele cu ghearele și tălpile anterioare; cele posterioare servesc la aruncarea înapoi, pe sub abdomen, a pământului dislocat. Galeriile sunt foarte strâmte, lungi și întortocheate, cu puține ieșiri la suprafață. Nu scoate mușuroaie pe traiectul galeriilor. Cele mai multe galerii sunt superficiale (10-15 cm), acoperite de litieră, adâncimea maximă a galeriilor nu depășește 40 cm. Nu hibernează. Pe vreme vreme ploioasă și pe ninsoare și ger își astupă intrările galeriilor și renunță la ieșirile pe sol pentru căutarea hranei pe
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
posterioare servesc la aruncarea înapoi, pe sub abdomen, a pământului dislocat. Galeriile sunt foarte strâmte, lungi și întortocheate, cu puține ieșiri la suprafață. Nu scoate mușuroaie pe traiectul galeriilor. Cele mai multe galerii sunt superficiale (10-15 cm), acoperite de litieră, adâncimea maximă a galeriilor nu depășește 40 cm. Nu hibernează. Pe vreme vreme ploioasă și pe ninsoare și ger își astupă intrările galeriilor și renunță la ieșirile pe sol pentru căutarea hranei pe durate de 2-3 zile. Este un foarte bun alergător pe sol
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
ieșiri la suprafață. Nu scoate mușuroaie pe traiectul galeriilor. Cele mai multe galerii sunt superficiale (10-15 cm), acoperite de litieră, adâncimea maximă a galeriilor nu depășește 40 cm. Nu hibernează. Pe vreme vreme ploioasă și pe ninsoare și ger își astupă intrările galeriilor și renunță la ieșirile pe sol pentru căutarea hranei pe durate de 2-3 zile. Este un foarte bun alergător pe sol, iar la nevoie înoată prin apă. Este deosebit de activ tot timpul anului, iar în cursul celor 24 ore, devine
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
deasă. Ziua stă de obicei ascuns în culcușurile situate în tunelele cele mai adânci; mai rar iese și ziua, mai ales după amiază. Este un animal gregar, și trăiește în grupuri separate pe sexe, în afara perioadei de împerechere. Într-o galerie trăiesc 6-8 indivizi, de obicei membrii aceleiași familii. Nu au fost observate înmulțiri explozive, de tipul invaziilor altor specii de rozătoare microtide, și nici migrații. Se hrănește cu părțile subterane ale plantelor cultivate și spontane (rizomi, rădăcini, bulbi), dar și
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
cu coadă scurtă sau fără coadă. Picioarele pentadactile sunt aproape la fel de lungi, dar cele anterioare sunt mai puternice. Subfamilia nu cuprinde decât genul "Spalax", răspândit în Europa, Asia și nordul Africii. Sunt rozătoare subterane foarte specializate, care trăiesc permanent în galeriile pe care le fac rozând și scurmând pământul cu picioarele dinainte. Galeriile sunt complicate și pământul scos este ridicat în mușuroaie mari, cu un diametru de ½ m, dar uneori și de 2 m. Denumirea de "orbeți" provine de la faptul că
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
dar cele anterioare sunt mai puternice. Subfamilia nu cuprinde decât genul "Spalax", răspândit în Europa, Asia și nordul Africii. Sunt rozătoare subterane foarte specializate, care trăiesc permanent în galeriile pe care le fac rozând și scurmând pământul cu picioarele dinainte. Galeriile sunt complicate și pământul scos este ridicat în mușuroaie mari, cu un diametru de ½ m, dar uneori și de 2 m. Denumirea de "orbeți" provine de la faptul că pleoapele lor sunt lipite, și din cauza aceasta pot simți cel mult deosebirea
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]