13,415 matches
-
cărților premiate - o nouă cenzură deci, retrospectivă, pe cât de inutilă, pe atât de jignitoare. Inutilă pentru că marea majoritate a cărților premiate sunt de mult epuizate. Jignitoare față de juriu, de Uniunea Scriitorilor și de cei premiați. Și această reverificare a „calității ideologice” a cărților a durat aproape trei luni - tovarășul Mihai Dulea conducând operațiunea și Împingând vigilența până la absurd. Și, cum vom vedea, această nouă verificare nu a fost fără urmări. Nu a fost autorizat să primească premiul acordat de juriu prozatorul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ulterior, imposibilitatea alternativei și Înăbușirea brutală a oricărei critici boala fără leac și până la urmă mortală a comunismului est-european? Nu dominau, oare, În perioada postbelică românească, prostia și Îngâmfarea Nomenclaturii de partid? Comunismul internaționalist opunea, desigur, fascismului naționalist esențiale diferențe ideologice și nu numai. Sunt diferențe care nu ar putea fi ignorate decât de cei cu memorie scurtă și deficit de luciditate, dacă nu și de onestitate. Minciuna și teroarea au fost Însă criterii de competiție și convergență, nu de diferențiere
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu colaborează cu ziarul național-socialist... Mi se vorbise, uneori, despre faza „diabolismului” său de ștab, despre personalitatea dublă, locuind simultan În lumea realității, ca un hedonist inteligent, ahtiat de lecturi, mâncăruri și glume, și În lumea artificială, mărginită de mecanismul ideologic al Partidului. În starea În care se aflau, acum, atât Paul Georgescu, cât și visul său comunist, „Încremenirea În proiect” părea o formă de bizară copilărie, dacă nu și o retardare voită, care se nădăjduia terapeutică. „Ai auzit despre mine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a decis la „masa rotundă româno-americană”. Nu se decisese nimic, nici atunci, nici Înainte, nici după, știa prea bine că nu doresc să părăsesc scrisul, deci nici România. După ce mi-a ascultat raportul, franchețea sa devenise afectuoasă, fără nici o reminiscență ideologică: „M-am gândit și eu În ultimul timp la dumneata. Ai motive să fii mai nemulțumit decât ești. Chiar și asupra situației dumitale literare, nu doar a celei generale În care trăim toți. Eu rămân Însă la Învățătura marxistă și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
măgărie... Moartea lui n-o să-mi schimbe părerea despre ultima sa carte. O carte proastă, despre care ar fi trebuit să se râdă, În loc să se Întrețină cădelnița...” Cel mai iubit dintre pământeni Îl dezamăgise estetic și Îi agresase, bineînțeles, fixațiile ideologice. „Scrisul l-a obsedat mai mult ca orice. În Viața ca o pradă povestește cum a vândut plapuma, ca și cum iarna n-ar mai exista, mulțumit cu o mie de lei, indiferent ce s-o mai Întâmpla. Mulțumit că scrie... Mi-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sperjură. A căzut la femeie, spune poporul. Marxismul practicat din tinerețe devine vițiu. Căzusem la partid, nu mă puteam rupe de această abstracție denumită partid”, mărturisește Belu Zilber, victimă incomparabil mai tragică decât Paul a partidului În care crezuse. Fixația ideologică schizoidă nu bloca, trebuie spus, vibrația artistului Paul Georgescu, nici susceptibilitatea sa, iar opțiunile sale conjuncturale depășeau, nu o dată, principiile. La fel, simpatiile literare, rapidele schimbări de umoare, energia teribilă a intrigii și invectivei. For ever de stânga, ca atâția
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vieții abundente, diverse, de o materialitate fascinantă, hărțuiește fără Încetare deprinderile omului de carte, trăind printre modele și capodopere ca-n elementul său, și până la urmă fuzionează cu ele”. Un strălucit om de carte, rămas astfel În ciuda fixațiilor și mărginirilor ideologice, În ciuda infirmității care, ca și realitatea din jur, Încerca să-i frângă creativitatea. Erou al cărții, nu al Revoluției. În volumul Incursiuni În literatura actuală, Ion Simuț se referă la „suferințele intelectualului lui Paul Georgescu”, datorate „discrepanței dintre mintea... care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se părea prea important. Nu despre asta era vorba, i-am explicat. Nu etnicitatea intra aici În discuție. Nici măcar „fascismul” nu era adevărata chestiune. Ignorase, este adevărat, semnificația antifascistă sau anticomunistă a textului, ca și numeroasele conotații istorice, nu doar ideologice. Întrebarea reală rămânea, Însă, dacă argumentarea se susține. Ezitam să-i explic fetei transparente și tăcute din fața mea că În Rinoromânia legionară, ca și În cea socialistă, punctul ei de vedere fusese validat de semnătura unor iluștri gânditori și artiști
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
afinitate de profunzime cu autorul, ceea ce va numi peste 20 de ani, la citirea noului meu manuscris (Întoarcerea huliganului), „emanciparea de matcă”. Refuzul, adică, al etichetei-simbol: evreu, german, român, victimă, militant, disident. Refuzul „identității” limitative, constrângătoare, fie ea religioasă, etnică, ideologică (de la o vreme, chiar și sexuală). Ceea ce avea să-mi precizeze recent Paul Schuster, În legătură cu tema noastră veche, este că refuză emancipării orice accent „eroic” i s-ar putea atribui. Ar prefera, de fapt, alt termen, dacă s-ar găsi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am Încarcerat singur, de dragul libertății”. Solitudinea se reafirmă ca șansă de autenticitate și integritate, refuz lucid al Înșelătoarelor truisme și trofee ale jur-Împrejurului acomodant. Chiraș, burlac, fără copii, scriitor marginal, gânditor independent, „entitate” bizară și neconvertibilă, nelegată de vreo „apartenență” ideologică, religioasă, etnică, politică - acestea ar fi consecințele firești ale opțiunii post-Auschwitz a naratorului. El păstrează, astfel, În miezul adevărului său, Auschwitzul Însuși. Răzbunare, siguranță de sine, legitimitate... par, În acest context, grimase caricaturale ale chiar lumii pe care Kertész o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
limba latină a adversarilor. Tot astfel și Niculae Petrașcu a învățat bine terminologia marxistă. Analiza sa politică se poate publica. Plângeam de milă când Vojen și Biriș încercau să analizeze momentul politic intern și internațional sau îl amestecau în discuții ideologice marxiste. (După Petre Pandrea, Dacia la cucerirea ei de romani era ocupată de costoboci nu de daci. Credem că face confuzia, intenționat, ca să-l coboare pe Nicolae Petrașcu de la dac la costoboc, un trib neînsemnat, care trăia în zona de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însemnătate. d. - Pentru prima oară se dă o definiție a evreului, ceea ce constituie un punct deosebit de important. Fixarea noțiunei de evreu, este făcută de acest Decret - după cum explică expunerea de motive - pe criteriul ritului, criteriu mai restrictiv decât criteriul pur ideologic, unit însă cu criteriul sângelui, care în sistemul Decretului nu are un conținut fizic ci etic - așa cum arată expunerea de motive, care pretinde că pe această cale s’au înlăturat greutățile ivite în aplicațiunea legislației altor state europene. Criteriul este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Retorica și neoretorica și în altele) - propune nu doar reabilitarea acestei „științe a discursului”, ci și cercetarea textului, identificarea structurilor, a valorilor și funcțiilor acestora, adică degajarea unor modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed.
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
o nouă mistificare. Articole ca Eminescu citit astăzi (Geo Șerban), Viața lui Eminescu și sfârșitul lui tragic (Eugen Jebeleanu), Locul lui Eminescu în literatura română (Ion Vitner) sau Eminescu despre realismul critic rus (Ion Hobana) induc tot felul de distorsiuni ideologice, prin lupa cărora sunt interpretate viața și opera poetului. Distorsiunea și mistificarea ajung în pragul ridicolului, ca, de pildă, atunci când sunt scoase la lumină „opinii” și articole venind din rândul „maselor”: De ce era Eminescu un poet „trist” (Solomon Maria, responsabilă
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
e mulțumit că „se dezgroapă din cenușa trecutului, în care a fost aruncată de bancheri și moșieri, opera poetului Mihai Eminescu”. În afară de grotescul „interpretărilor”, lăsate la cheremul „proletariatului”, „reabilitarea” lui Eminescu nu reprezintă altceva decât o nouă formă de manipulare ideologică. Proza din paginile revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
O zonă de normalitate și culoare aduce proza lui Marin Preda, prin cele câteva nuvele și fragmente de roman (Moromeții). Aceasta se distinge printr-o tonalitate nouă, repunând în drepturile lor exuberanța limbajului, firescul, colocvialitatea, fapt ce nu scapă vigilenței ideologice, prin intermediul lui J. Popper, contrariat că „unui conținut nou de viață i se mai suprapun forme de expresie învechite, care nu-i mai corespund”. Ideologul cere prozatorului „părăsirea clișeelor naturaliste anacronice”, fiindcă „noi așteptăm de la scriitorii noștri portretul țăranului împroprietărit
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
naturaliste anacronice”, fiindcă „noi așteptăm de la scriitorii noștri portretul țăranului împroprietărit, în care se naște conștiința demnității omenești” (Un scriitor talentat și o concepție literară depășită, 19/1948). Reportajul se bucură de un spațiu generos, fiind înscris în aceleași cerințe ideologice. Publică Ioana Postelnicu (Jurnal de șantier. Bumbești-Livezeni, 27/1948), Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Ben Corlaciu. Și teatrul din F. este populat de personaje emblematic-comice: brigadierul UTM, ciobanul. În piesa radiofonică Ciobanul de pe Ceanul Mare de Mihail Davidoglu, bucolicul cochetează cu
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
Semnificativă este obediența revistei față de criticile ce îi sunt adresate în „Scânteia”, spiritul autocritic frizând autodenunțul. Când, în „Scânteia” din 15 iulie 1948, în articolul Mai multă principialitate în tratarea problemelor artei și literaturii, i se impută „slăbiciuni cu caracter ideologic”, faptul că e „ruptă de problemele centrale ale mișcării muncitorești”, că „nu reușește să fie purtătoare fidelă a liniei Partidului”, că publică „poezii scrise în tipic stil legionar”, F. vine cu o autocritică foarte promptă și excesiv de zeloasă: „Cazurile piesetei
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
și-a poeziei lui Secrețeanu nu sunt singurele. În numărul 22 al revistei a fost publicată poezia Vântul cel mare de Ion Potopin, plină de imagini mistice” (31/1948). Înregimentarea devine imperativă și pentru critica literară, promotoare a acelorași principii ideologice. În opinia lui Radu Boureanu (Preambul la o revizuire a istoriei literaturii române, 8/1948), „primul criteriu al criticii trebuie să fie unul politic”, iar George Dan ține să afirme: „Criticii mei cărora le rămân îndatorat din inimă sunt muncitorii
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
Răspunderea scrisului), este, de asemenea, aspru sancționată. În articolul Dl. Cezar Petrescu și „imparțialitatea” problemelor scrisului (34/1948), Paul Georgescu condamnă scriitorul pentru vina de „a sluji” „dușmanul progresului și dezvoltării culturii, dar și al statului nostru popular”. În ciuda opacității ideologice a revistei, cu timpul dezbaterea culturală netrucată își face loc și aici. La Plenara Uniunii Scriitorilor cu privire la problemele poeziei, din februarie 1951, se pune pentru prima oară în discuție „pericolul proletcultismului”. N. Moraru, în discursul său, reprodus în F., susține
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
este cea cu numărul de ordine 1612, ținută la Vălenii de Munte, la începutul lui iunie 1985. Peste câteva săptămâni Adrian Păunescu este destituit din funcție. Până în 1989 revista continuă să apară - cu indiciile clare ale unei întăriri a controlului ideologic - urmând linia și formula statornicite în „perioada Păunescu”. De altfel, din 2001 apare în paralel cu F. revista intitulată „Flacăra lui Adrian Păunescu”, condusă de un colegiu editorial din care mai fac parte Ilie Purcaru, Costel Stroescu, Mircea Bunea și
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
să dispară. Ștefan Tita se exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului zilelor noastre”, M. Vescan urmărește Drumul artiștilor instrumentiști. Singurul articol mai echilibrat , Creator și operă, eliberat de puzderia poncifelor ideologice, îi aparține lui Ion Biberi. D.B.
FORUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
București, în deceniul al patrulea al secolului trecut. A colaborat la dicționare ruso-române și româno-ruse și a alcătuit manuale de limba rusă pentru învățământul mediu. SCRIERI: Întoarcerea la viitor, Chișinău, 1967; Ideino-esteticeskie teceniia v rumânskoi literature XIX-XX [Curente estetice și ideologice în literatura română din secolele XIX-XX], Moscova, 1989; Kniga Iosifa [Cartea lui Iosif], Moscova, 1993; Darî bezdnî [Darurile beznei], Moscova, 1997; Vtoraia kniga Iosifa [A doua carte a lui Iosif], Moscova, 2002. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Nicoară Podkova [Nicoară Potcoavă], Moscova
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
mobilitate exterioară (probată de varietatea genurilor și speciilor frecventate, cu o predilecție evidentă pentru literatura adresată copiilor) unei uniformități fără fisură a mesajului. Dacă se poate vorbi de o evoluție a lucrărilor, atunci ea se limitează la slăbirea presiunii clișeelor ideologice din textele publicate în anii ’50-’60, acestea fiind redirecționate către valori etice mai generale. Pentru G., orice desfășurare anecdotică, fie ea cât de măruntă, se realizează în ideea prelevării - de obicei prin înscenarea unei antiteze - a unor norme, sfaturi
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
transmiterii, dar fără să explice o cultură printr-o alta. El reconstituie evoluția gândirii grecești și din operele literare antice și face numeroase precizări interesante în acest sens atât în cursul său de istoria literaturii grecești (1962), tributar însă limitărilor ideologice ale epocii, cât mai ales în lucrarea Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide (1969). Sunt studiate la cei trei tragici greci modul de a gândi raporturile dintre om și divinitate, socotite sursa principală a suferinței omenești, precum și implicațiile
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]