11,975 matches
-
inferior al bazinului hidrografic al Nistrului. Specia a dispărut din mai multe locuri. Se estimează că populația a scăzut cu mai mult de 30% în ultimii 10 ani. Această specie este în pericol de dispariție din cauza distrugerii habitatului, lucrărilor de irigație și dispariția canalelor puțin adânci, ca habitate adecvate, limitarea zonelor de inundație a râurilor, concurența cu alte specii introduse de pești și poluarea chimică Regularizarea râurilor pentru transportul pe apă și drenarea zonelor umede pentru recuperarea terenurilor arabile au redus
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
de vomă. Prin eliminarea conținutului gastric, au indirect asupra intestinului o acțiune antiperistaltică. Printre medicamentele uzuale folosite ca emetice se numără: Medicamentele emetice sunt recomandate în caz de intoxicații, accidentale sau voite (în caz de suicid). Ele fiind însoțite de irigații gastrice, făcute cu sonda.
Emetic () [Corola-website/Science/331506_a_332835]
-
și care ar fi permis irigarea a peste 200.000 de hectare. Totuși, concentrându-se exclusiv asupra problemelor cu caracter hidrotehnic, studiul nu analiza și problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal, precum regimul necesarului de apă pentru irigații, și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Siretului era insuficient pentru acoperirea acestuia. Problema a fost reluată în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
asupra problemelor cu caracter hidrotehnic, studiul nu analiza și problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal, precum regimul necesarului de apă pentru irigații, și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Siretului era insuficient pentru acoperirea acestuia. Problema a fost reluată în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării unui baraj pe Râul Bistrița, la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
lacul de acumulare pe care îl proiecta putea avea un efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate pentru a acoperi deficitul de apă și a satisface cerințele de apă pentru irigații. Noi studii au fost ulterior realizate între anii 1959-1962, în cadrul Planului de Amenajare a bazinului Siret și a Planului Național de Amenajare a Apelor din România, respectiv între 1969-1972. Construcția a fost demarată în anul 1985, iar proiectul prevedea construcția
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Popescu, Marin Moraru, Florina Cercel, Nicoleta Ilie, Aurel Giurumia și Constantin Diplan. Filmul prezintă un conflict apărut între inginerul agronom nou sosit într-un sat și președintele CAP-ului local, un om orgolios și inert, cu privire la realizarea unui sistem de irigații care ar determina obținerea unor recolte mai mari. Pe fundalul conflictului între mentalitățile progresiste și cele învechite, se înfiripă și câteva povești de dragoste. În perioada lucrărilor agricole de vară, inginerul agronom Bogdan Mihai (Emil Hossu) este transferat de la Butuceni
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
abundentă este necesar ca plugurile să are la adâncimea potrivită; în ceea ce privește cantitatea insuficientă de apă pentru culturi, el propune construirea unei stații de pompare pentru a colecta apa celor trei izvoare ce treceau prin apropiere și a o folosi la irigații. Ideea colectării apei din cele trei izvoare fusese susținută anterior și de studentul Mircea Abrudan (Dan Puric), dar conducerea comunei o respinsese pe motiv că ar avea costuri prea ridicate. Inginerul susține că din suma de 6 milioane de lei
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
trei izvoare fusese susținută anterior și de studentul Mircea Abrudan (Dan Puric), dar conducerea comunei o respinsese pe motiv că ar avea costuri prea ridicate. Inginerul susține că din suma de 6 milioane de lei necesară pentru construirea sistemului de irigații, costurile majoritare ar fi reprezentate de munca propriu-zisă și propune să se apeleze la munca voluntară. Adunarea generală a organizației locale de partid acceptă această propunere, spre nemulțumirea președintelui CAP-ului care nu se prezintă la întrunire, invocând că este
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
locale de partid acceptă această propunere, spre nemulțumirea președintelui CAP-ului care nu se prezintă la întrunire, invocând că este bolnav de reumatism. Tovarășul Goldiș se deplasează în orașul reședință de județ și discută propunerea de construire a sistemului de irigații cu prim-secretarul organizației județene de partid (Silviu Stănculescu), obținând sprijinul acestuia din urmă. Secretarul de partid al comunei îl acuză pe Coman că ar fi delăsător și că ar avea o mentalitate învechită prin faptul că se opune inginerului
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
Stroe, și studentul Mircea Abrudan, între inginerul Mihai și tehniciana Maricica și între Coman și felcerița Paraschiva Dârzu (Florina Cercel), care-i face zilnic masaj președintelui CAP-ului. Filmul se încheie cu începerea măsurătorilor pentru construcția viitoare a sistemului de irigații. Cu acest prilej, studentul Mircea Abrudan o cere în căsătorie pe Ana. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul și publicistul Vasile Băran (n. 1931), autor al mai multor romane care tratează problematica eticii socialiste în diferite medii sociale. Filmul
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
partea estică a văii. La vest este menționată de pildă, localitatea Tzortan. Vestul Depresiunii Iordanului fusese inclus, conform tradiției biblice, în ținuturile aparținând triburilor ebraice Efraim, Binyamin și Menashe. Agricultura s-a putut dezvolta în aceste ținuturi datorită folosirii în irigații a apelor izvoarelor locale, a pământului rodnic acumulat din aluviunile de la gura pâraielor și căldurii climatului ce permitea coacerea rapidă a cerealelor și fructelor. În zilele celui de-al Doilea Templu, a regatului iudeu al Hasmoneilor și al Antipatrizilor, depresiunea
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
de iluminare și a fost consolidat zidului de sprijin a versanților. Pentru reînnoirea masei vegetale a fost însămânțat un strat de gazon și unul de turbă și s-au plantat peste 50 de platani. S-a instalat un sistem de irigații care acoperă întreaga suprafață ocupată de spațiu verde.
Parcul Pitești din Slatina () [Corola-website/Science/332919_a_334248]
-
arbori de tămâie, smirnă, scorțișoară și palmieri. Autorii clasici le numesc "ceva divin și greu de descris" care nu lasă indiferenți "nici navigatorii, chiar dacă aceștia trec foarte departe de coastă."Era singura zonă în care se putea face agricultură fără irigații, datorită ploilor, adesea torențiale, cântate de altfel de poeții arhaici ( și invocate de toată literatura arabă ca simbol al dărniciei ). Beduinii, crescătorii de cai, cămile , capre și oi, războinici și nomazi, legau în mișcarea lor toate punctele cardinale, aflându-se
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Yamăma, podișul Nağd și tot restul regatului kindit ar putea fi într-adevăr socotite nuclee de iradiere a spiritului semit. Chiar și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii Era singura zonă în care se putea face agricultură fără irigații, datorită ploilor, adesea torențiale, cântate de altfel de poeții arhaici ( și invocate de toată literatura arabă ca simbol al dărniciei ). Beduinii, crescătorii de cai, cămile , capre și oi, războinici și nomazi, legau în mișcarea lor toate punctele cardinale, aflându-se
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
marmură care atestă existența unor state bine organizate" în Arabia de Sud, începând cu secolul al VIII-lea î.Hr. și până în secolul al VI-lea î.Hr. Conduse de regi și regine sau regi-preoți, cu o agricultură dezvoltată și sisteme de irigații, "triburile sud-arabe au dat naștere unor regate puternice", "'cu o cultură bogată: începând cu secolul al VIII-lea î.Hr., regatul minean; din 550 î.Hr. până în 200 d.Hr., regatul sabean ( cu capitalala Ma’rib), urmat de domeniile himyarite. În secolul
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
în Cărțile lui Moise, Tora: De pildă în cartea Leviticului 24, 4-5: În timpul anului de shmitá sau sabatic, orice activitate agricolă în genul aratului, semănatului, săditului și culesului sunt prohibite de legea religioasă iudaica Halahá. Anumite munci că de pildă irigația, fertilizarea, îngrășarea pământului, plivitul, pulverizarea de insecticide, tăierea de crengi, cositul, sunt permise uneori numai ca măsuri de prevenire a unor daune, nu în scopul îmbunătățirii creșterii plantelor și copacilor. Toate roadele pământului din acestă perioadă devin „ale nimănui” - în
Shmita () [Corola-website/Science/332489_a_333818]
-
Ungaria și Bulgaria, au atins o acoperire de 100% a zonelor agricole cu infrastructură de combustibil lichid, în timp ce în România acoperirea este de doar 56%. România este mult în urma altor țări europene și din punctul de vedere a sistemului de irigații, în condițiile în care secetele afectează frecvent peste 50% din terenul agricol dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigații viabile. Principalele probleme care limitează dezvoltarea sistemului sunt: fragmentarea ridicată a exploatațiilor agricole, care rezultă în multe ferme de
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
este de doar 56%. România este mult în urma altor țări europene și din punctul de vedere a sistemului de irigații, în condițiile în care secetele afectează frecvent peste 50% din terenul agricol dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigații viabile. Principalele probleme care limitează dezvoltarea sistemului sunt: fragmentarea ridicată a exploatațiilor agricole, care rezultă în multe ferme de dimensiuni mici și foarte mici, ce nu dispun de resursele economice necesare pentru repornirea sistemelor de irigații, proiectarea sistemelor de irigații
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
terenul agricol dispune de irigații viabile. Principalele probleme care limitează dezvoltarea sistemului sunt: fragmentarea ridicată a exploatațiilor agricole, care rezultă în multe ferme de dimensiuni mici și foarte mici, ce nu dispun de resursele economice necesare pentru repornirea sistemelor de irigații, proiectarea sistemelor de irigații pentru exploatații extinse, în condițiile în care în prezent gradul de fragmentare a exploataților agricole este foarte ridicat, infrastructura și echipamentele de irigații învechite și energofage. România este în urma celorlalte state membre UE din punct de
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
irigații viabile. Principalele probleme care limitează dezvoltarea sistemului sunt: fragmentarea ridicată a exploatațiilor agricole, care rezultă în multe ferme de dimensiuni mici și foarte mici, ce nu dispun de resursele economice necesare pentru repornirea sistemelor de irigații, proiectarea sistemelor de irigații pentru exploatații extinse, în condițiile în care în prezent gradul de fragmentare a exploataților agricole este foarte ridicat, infrastructura și echipamentele de irigații învechite și energofage. România este în urma celorlalte state membre UE din punct de vedere al cheltuielilor fermierilor
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
foarte mici, ce nu dispun de resursele economice necesare pentru repornirea sistemelor de irigații, proiectarea sistemelor de irigații pentru exploatații extinse, în condițiile în care în prezent gradul de fragmentare a exploataților agricole este foarte ridicat, infrastructura și echipamentele de irigații învechite și energofage. România este în urma celorlalte state membre UE din punct de vedere al cheltuielilor fermierilor cu produse de protecție a plantelor, care este încă un factor care afectează randamentele din agricultură. România este pe penultimul loc din UE
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
exploatațiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale și a unor măsuri fiscale țintite. 2. Creșterea gradului de capitalizarea exploatațiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizării sistemelor de irigații și modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene și naționale relevante. 3. Creșterea gradului de pregătire profesională a fermierilor prin modernizarea și promovarea învățământului profesional și tehnic agricol, creșterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
și comparăm cu media, nu cu țările cu cele mai bune randamente”, a precizat Belciu, potrivit Agerpres. Probleme din agricultură Problemele care generează aceste discrepanțe în agricultura din România sunt legate de fragmentarea masivă a suprafețelor agricole, lipsa tehnologizării, a irigațiilor și a centrelor de stocare a producțiilor agricole, dar și pregătirea oamenilor care lucrează în agricultură. „Problemele care generează aceste discrepanțe sunt, pe de o parte, un grad foarte mare de fragmentare care nu permite crearea unor economii de scară
De ce nu `bubuie` agricultura. Paradoxul cerealelor by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/103827_a_105119]
-
unor economii de scară, nu permite accesul facil la finanțare și deci este nevoie de o consolidare a terenurilor agricole. Pe de altă parte e nevoie de o tehnologizare a agriculturii, cu echipamente primare, combine și tractoare, cât și prin irigații, pentru că la ora actuală irigăm undeva peste 1% din suprafața agricolă. Nu în ultimul rând, este nevoie de capacități de stocare care să permită oamenilor să nu mai vândă recolta imediat după ce au produs-o, când prețurile sunt cele mai
De ce nu `bubuie` agricultura. Paradoxul cerealelor by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/103827_a_105119]
-
Ungaria și Bulgaria, au atins o acoperire de 100% a zonelor agricole cu infrastructură de combustibil lichid, în timp ce în România acoperirea este de doar 56%. România este mult în urma altor țări europene și din punctul de vedere al sistemului de irigații, în condițiile în care secetele afectează frecvent peste 50% din terenul agricol dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigații viabile. Evaziunea fiscală ridicată din sectorul agricol este un alt factor care limitează dezvoltarea agriculturii, sectorul agricol deținând, de
De ce nu `bubuie` agricultura. Paradoxul cerealelor by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/103827_a_105119]