12,849 matches
-
se mai află astăzi! Boierii trimiteau cozonaci și pâne oamenilor din sat, gospodarilor fruntași! În noaptea Învierii toată lumea era dusă la biserică. La întoarcere, masă mare la curte. Alecsandri și coana Paulina aprindeau cele două candelabre mari din salon, care luminau toată ograda, iar a doua zi, la masă, ciocneau ouă roșii cu lumea din sat». Descriind acest tablou, pare că rememorează „Paștele" lui Alecsandri. De Paști în satul vesel căsuțele 'nălbite, Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite, Pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu soare cald, când avea mai mulți oaspeți la masă, Alecsandri îi invita după dejun, să viziteze lunca. Musafirii rămâneau acolo până seara târziu sub lumina lunei, iar pe unde era mai întuneric se atârnau lampioane de toate culorile - care luminau toată lunca, Alecsandri era foarte vesel când petrecea cu musafirii. De se întâmpla că era zi de sărbătoare, veneau și flăcăii și fetele din sat, cari petreceau laolaltă cu boerii. Intr-o noapte, invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ajungând la 62, cu un debit de 250 mc pe zi, față de 218 care intrau până atunci în Iași. Dacă până la începutul secolului al XlX-lea doar proprietarii dughenelor aveau îndatorirea de a pune noaptea în ferestre o lumânare pentru ca să lumineze ulița, între 1802-1804 se cunoaște și se pune în aplicare o reglementare precisă și eficace în privința iluminării orașului. Felinarele instalate pe ulițe, mai ales la porțile dregătorilor, cu lumânări de seu, apoi cu ulei și gaz, luminează nu numai în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o lumânare pentru ca să lumineze ulița, între 1802-1804 se cunoaște și se pune în aplicare o reglementare precisă și eficace în privința iluminării orașului. Felinarele instalate pe ulițe, mai ales la porțile dregătorilor, cu lumânări de seu, apoi cu ulei și gaz, luminează nu numai în Iași dar și în orașele din restul ținuturilor: „Luminarea ulițelor devine o necesitate, un ajutor de priveghere și de ușurință pentru comunicația lăcuitorilor". În „Regulamentul municipal pentru orașul Iași" se arată că „cinci sute fânare în care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Monitorul, jurnalul oficial al Principatelor Unite Române, C. A. Rosetti, ministrul instrucțiunii publice și al culturii, printr-o adresă trimisă proprietarilor și arendașilor, îi chema să-și dea concursul, ca cei care „înțeleg că numai când sătenii vor fi luminați, vor putea și ei îmbunătăți pământul și averea lor", să facă să nu rămână legea neaplicată, înscrisă numai pe hârtie, pentru că satul stă în lipsă de locale potrivite pentru a se deschide școala care lipsește pentru că comuna este săracă". Explicându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe obraji sau juliturile din coate. Vântul nu se duce la grădiniță, nu trebuie să învețe poezii și nici n-are unghii sub care să intre plastilină. Vântul nu-i copil. „Acum mă prefac într-o rază de soare. Îți luminez fața și foile cărții. E așa bine!... Pe urmă ți se face somn. Închide ochii... Soarele și-a adunat toate razele și te-a învelit cu ele. Dar unde e fetița ta? Nu o poți vedea. La soare niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
fost, în sensul clasic al definirii unei publicații religioase), a apărut expus și mai clar scopul și direcțiile de dezvoltare, dar și unele aprecieri și analogii cu tentă religioasă: "Vom munci ca musca aceea sfântă din al cărui rod, se luminează sfântul jertfelnic al Mântuitorului. Ca și albina, vom aduna neîncetat miere pentru hrana românilor, dar ca și ea vom înțepa pe cei ce nu fac bine. Și totul pentru ca în România Mare să domnească adevărul și dreptatea. În special vom
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însoțit de un apel prin care se cerea participarea (mai ales financiară) a credincioșilor și se motiva nevoia înființării acestei societăți: "De multă vreme s-a recunoscut la noi nevoia unei prese catolice care să fie în stare de a lumina și a întări pe credincioși și care să-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la toate greutățile ce se aduc împotriva sfintei noastre credințe. Începutul s-a făcut deja prin tipărirea de cărți răzlețe fie prin Biblioteca religiosă sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înșelat. Înțelept cum ești după atâtea experiențe, tu ai înțeles în cele din urmă ce înseamnă orice Itacă 224. Astfel Itaca cea unică devine multiplă. Experiența timpului a pulverizat singularitatea ei într-o miriadă de imagini variate, schimbătoare, strălucitoare care luminează drumul călătorului. Acest loc paradigmatic al ospitalității a fost metamorfozat de către timp, deformat de către amintire, reconstruit de imaginație, transfigurat de dorință. Itaca, capăt și țintă ale căutării ospitaliere, a revelat ospitalitatea timpului, adică puterea sa de întâmpina, păstra și hrăni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
veghează și orientează pe cristofor cu lumina ei (astfel încât s-a putut vedea aici o versiune creștină a mitului antic al lui Leandru sau o reluare a iconografiei Sfântului Cristof). Focul de pe țărm devine metafora unui alt foc capabil să lumineze spiritul. Luminând țărmul, Clarice își răscumpără propria greșeală printr-o dragoste atât de mare încât strălucirea ei rispește obscuritatea tragicului destin al lui Iulian. Focul lui Clarice trimite la atributele Sfintei Clara, Clara din Assise, care era sfânta invocată de la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
orientează pe cristofor cu lumina ei (astfel încât s-a putut vedea aici o versiune creștină a mitului antic al lui Leandru sau o reluare a iconografiei Sfântului Cristof). Focul de pe țărm devine metafora unui alt foc capabil să lumineze spiritul. Luminând țărmul, Clarice își răscumpără propria greșeală printr-o dragoste atât de mare încât strălucirea ei rispește obscuritatea tragicului destin al lui Iulian. Focul lui Clarice trimite la atributele Sfintei Clara, Clara din Assise, care era sfânta invocată de la începutul celei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l perceapă articulează "două niveluri semantice suprapuse în care nici unul nu trebuie să-l oculteze pe celălalt"344. Juxtapunerea de enunțuri verosimile și de enunțuri neverosimile introduc o distanță ironică între o optică voit "naivă" și cea a cititorului modern "luminat" preocupat de verosimil și sceptic 345, aruncă o îndoială constantă asupra evenimentelor miraculoase. Cititorul este condus la o lectură dublă, una identificatoare, cealaltă critică operând într-o distanță mistificatoare, fără ca echilibru între cele două să fie afectat. Ironia lui Flaubert
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
text prin imagini ale focului și sângelui, fie care e vorba de cer care "era roșu ca o baltă de sânge" și care amintește fără încetare crima, "reflexul stacojiu al vitraliilor, străpunse acum de prima suliță a soarelui"391* care luminează petele roșii care sunt semnul unui real pus tragic în evidență și expus privirii lui Iulian, sau "privirea stinsă care îl ardea ca focul" a tatălui mort sau "ochii mai aprinși ca jarul" ai leprosului. Scenele de vânătoare sunt foarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ținutului algerian în mizerie. Îndepărtarea, singurătatea îl obligă pe învățătorul de țară la o viață aspră de călugăr, în acest "ținut unde e greu să trăiești". În ciuda situației neospitaliere a acestui "ținut pierdut", în acest peisaj de deșert, de dezolare, luminat de o "lumină murdară", Daru este acasă la el: "Se născuse aici. Peste tot în altă parte se simțea exilat". El este "domn" în casa lui. Umbra gigantică a platanului la Maupassant și harta Franței cu cele patru fluvii ale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
America de bieții lui părinți pentru că o bonă îl sedusese și el îi făcuse un copil, intră în portul New York-ului, pe vasul care își redusese deja viteza, statuia Libertății pe care o privea de câtăva vreme îi păru deodată luminată de un soare mai puternic. Brațul său înarmat cu sabie părea să se fi mărit în chiar clipa aceea și statuia era bătută de un vânt năvalnic". Suflul vântului care traversează dinamic ansamblul romanului ne deschide către această lume a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stăpânire trimite fără nici o îndoială la ideea de tată arhaic, a imaginii tatălui pe patul de moarte copleșit de propria sa greutate. Un alt "portret", fiindcă atât de mult descrierea seamănă cu un instantaneu este cel al "fecioarei cu pruncul", luminată de lumina palidă de zăpadă care cade prin singura fereastră și dă rochiei femeii "o strălucire ca cea a mătăsii". Această femeie "care, de oboseală era mai mult culcată decât așezată într-un fotoliu cu spătar înalt" (32) nu părea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o va pricinui pe a ta [...] și te vei rostogoli, pierdut în uragan, cu o luminiță în zare. Dar ea va crește, va crește ca un soare, razelei de aur îți vor acoperi chipul, vor trece în tine, vei fi luminat dinăuntru, te vei simți ușoară și numai spirit și după fiecare sângerare trupul tău va cântări mai puțin" (III, 306). Această renunțare și distrugere de sine este condiția de accedere la operă, percepută ca un Eu-piele, înveliș protector și poros
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dominată de tentația flatării populiste a maselor. Asemeni lui Guizot, Carp rămâne un personaj dificil de acceptat în era democrației. În această luptă de redirecționare a progresului, omul politic junimist se vede pe sine ca un deținător al rațiunii ce luminează, înlăturând fanatismul și obscurantismul. Departe de a fi un simptom al paternalismului conservator, pledoaria lui Carp apără moderația și echilibrul în vremurile în care patimile mulțimii riscă să spargă orice zăgaz ridicat de luciditate. Viziunea sa nu este doar liberal
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
el: iată doctoria ce trebuie să mi o dea doctorul. [...] Există un rău în țară, un rău economic, un rău social: atâta e dator curentul să ne arate, iar mijloacele suntem noi datori să le arătăm. Noi însă, în loc de a lumina pe popor, când venim și primim inspirațiuni de la dânsul, în multe cestiuni nu facem decât a prostitua inteligența pe care Dumnezeu a binevoit să neo dea. Și aceia cari se cred că au primit o cultură mai înaltă, aceia au
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de școală, ce funcționează și astăzi, pentru elevii din învățământul de patru ani(primar). Dintre figurile emblematice ale străvechiului lăcaș de educație, înființat în anul 1890, amintim familiile de dascăli Hatmanu, Mihăilescu, Zapan, Costăchescu, Cotruța, Pîrpîriță, Petrovici, Stoica, care au luminat generații de locuitori ai satului. Pe locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m spre nord, în 1850, s-a
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
anul 1917). La îndemnul ministrului educației de atunci, Simon Mehedinți, în anul 1920 Școală Pregătitoare Mixtă se transformă în Școală Normală Mixtă(prima școală normală din țară). De aici, au plecat 300 de învățători, spre toate colțurile țării, care au luminat cu dragostea și pregătirea lor mințile miilor de copii sârmani. În sat au rămas, pentru a continua muncă de Sisif al mentorului lor, învățători că: Stescu Maria, Stescu Dumitru, Aniculăesei C., Grosu C., ș.a., care au educat nu numai pe
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
numele căreia se leaga o generatie întreaga de dascăli, dintre care amintim fam. Galeriu Toader. Localul școlii cuprindea o sală de clasă și două cămăruțe pentru locuința învățătorului. Fiii învățătorului, Vasile și Constantin Galeriu, au purtat mai departe făclia învățăturii, luminând generații de tineri, care au devenit, la rândul lor, dascăli sau gospodari de frunte ai comunei. În anul 1958, s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
un text tradus în românește, Scrisoare asupra umanismului, termenul de umanism și-a pierdut sensul o dată cu uitarea Ființei. Această uitare rabate omul asupra lui însuși și face din el un centru care se fondează pe sine însuși și care se luminează pornind de la sine însuși. Astfel situația omului este falsificată, ceea ce privează umanismul de conținutul lui. De aceea el nici nu-și pune problema umanismului, ci pe cea a sensului Ființei. Pentru că aceasta este problema pe care filosofia heideggeriană își propune
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Soare, partea îndreptată spre astrul luminos este scăldat în razele solare (ceea ce noi nu vedem), partea văzută de noi fiind întunecată și este numim faza Lunii Nouă. Pe măsură ce Luna evoluează pe calea ei de ocol în jurul Pământului, Soarele începe să lumineze o mică zonă a emisferei lunare îndreptate spre noi. O vedem atunci ca o seceră luminoasă, dar îngustă, care se lărgește treptat. Când, după circa 7 zile și 9 ore, Pământul , Luna și Soarele ajung să formeze un unghi drept
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Eclipsa de Lună începe prin intrarea acesteia în penumbra Pământului și continuă cu intrarea (totală sau parțială) a Lunii în umbra Pământului. În timpul eclipsei totale de Lună, discul lunar nu este complet invizibil ci are culoare roșu închis, deoarece este luminată de razele refractate și dispersate de marginile atmosferei terestre. ECLIPSĂ DE SOARE Privită de pe Pământ, Luna se află între Pământ și Soare, blocând lumina astrului. Luna este un corp opac pe care lumina de la Soare formează un con de umbră
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]