12,997 matches
-
din mesele de pe laturi, am mâncat pâine cu margarină, bem bere, și Liviu desenează, iar eu scriu, și ne este tare bine. Luni 3 martie 1996 - Iași Acesta ar trebui să fie caietul sufletului meu. Fără temeri, fără cenzură, fără minciuni sau ascunzișuri. În mine nimic nu s-a schimbat. Nici unei întrebări nu i-am găsit răspunsul. Mi-am îmbogățit sufletul cu minunile lumii cu care am intrat în contact prin peregrinările sărăcăcioase pe care le-am întreprins și, dacă aș
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
-o moștenire. „Cu ce pot fi asociați următorii termeni: frica, politica, gazeta, prostia? Frica ar putea fi asociată cu prostia. Și din asta s-ar naște lașitatea. Politica ar putea fi asociată cu gazeta. Și din asta s-ar naște minciuna. Lașitatea asociată cu minciuna adoarme (ca să nu spun omoară) rațiunea. Iar „somnul rațiunii naște monștri”. Regula de trei simplă! Miercuri 14 mai 1997 - Iași Eu mă plafonez pe zi ce trece. Liviu se risipește pe zi ce trece. Dar, în vreme ce
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pot fi asociați următorii termeni: frica, politica, gazeta, prostia? Frica ar putea fi asociată cu prostia. Și din asta s-ar naște lașitatea. Politica ar putea fi asociată cu gazeta. Și din asta s-ar naște minciuna. Lașitatea asociată cu minciuna adoarme (ca să nu spun omoară) rațiunea. Iar „somnul rațiunii naște monștri”. Regula de trei simplă! Miercuri 14 mai 1997 - Iași Eu mă plafonez pe zi ce trece. Liviu se risipește pe zi ce trece. Dar, în vreme ce eu voi rămâne așa
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care își asumă responsabilitățile gospodărești, se lansează cu tot sufletul într-o acțiune de protecție familială, de fapt, acesta fiind rostul existenței sale. Ea nu știe să înșele, dar știe să persifleze, nu se lasă dominată dar domină, nu acceptă minciuna și falsitatea, taxează fără milă răutatea și perversitatea. Cu o minte ascuțită, cu o personalitate puternică și cu un accentuat simț al dreptății Dorina reușește să înfiereze bigotismul, fanatismul, lașitatea, superficialitatea și imoralitatea. Este prezentă pretutindeni, ochii și urechile o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
că cei de la Laminor nu i-au dat nici un raspuns. I-am telefonat personal directorului Laminorului, reclamându-i cazul și acesta mi-a spus nonșalant că întreprinderea nu are "specialist în limba portugheză" pentru a descifra comenzile venite din Brazilia, minciună gogonată, întrucât corespondența fusese transmisă în engleză. Am sesizat cazul la Ministerul Comerțului și cu asta "afacerea" s-a înmormântat. În perioada șederii mele la Rio am beneficiat de două vizite ale ministrului comerțului, Cristian Ionescu, organizându-i împreuna cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
inventiv și complex, s) ai numeroase talente - unele dintre acestea nu foarte agreabile. În timp ce discut)m, Îmi amintesc o fraz) din cartea lui Golan. El vorbește despre „diplomația de navet)” a lui Kissinger: „Înregistrarea discuțiilor scoate În evident) tiparul unor minciuni și promisiuni nerespectate care i-ar fi f)cut pan) și pe eroii lui Kissinger - Metternich și Castlereagh - s) roșeasc)”. Ah, zice domnul Kissinger, oprindu-se În sfârșit și Întorcându-și privirea În alt) parte, dac) Biblia ar fi fost
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În celebrul monolog din Peer Gynt), apoi se dau la o parte pielea, mușchii, oasele, odată cu toate lucrurile care sunt false și, când să ajungi la esență, la adevăr, vezi că n-a mai rămas nimic din om: „Totul e minciună, iar o minciună e o cantitate negativă“. Sonata spectrelor prezintă o astfel de lume. O citeam și deveneam depresiv. Oare toți oamenii În această viață, căutând fericirea, sunt astfel? Să fie toți la fel de falși, de mincinoși, de goi? Personajele sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
din Peer Gynt), apoi se dau la o parte pielea, mușchii, oasele, odată cu toate lucrurile care sunt false și, când să ajungi la esență, la adevăr, vezi că n-a mai rămas nimic din om: „Totul e minciună, iar o minciună e o cantitate negativă“. Sonata spectrelor prezintă o astfel de lume. O citeam și deveneam depresiv. Oare toți oamenii În această viață, căutând fericirea, sunt astfel? Să fie toți la fel de falși, de mincinoși, de goi? Personajele sale să nu fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
că Strindberg a scris-o sub influența lui Maurice Maeterlinck, cu care avea o afinitate declarată. Pe măsură ce triștilor locuitori ai casei spectrelor le cădeau pe rând protezele dentare și perucile, se dezvăluiau, odată cu corsetele ce camuflau adevăruri macabre, ipocrizia și minciuna unor vieți irosite. Dacă era o speranță, ea nu putea veni decât de la cuplul tinerilor Îndrăgostiți. Această coda muzicală, respectând forma de sonată sugerată În titlu, avea ca fundal Insula morților. Celebrul tablou al lui Böcklin apărea ca o proiecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
anii În care am cunoscut-o, nu mi-a scăpat ceva din ea care o definea mult mai bine decât bărbiile, ticurile sau chiar franceza ei - ceva poate Înrudit cu acea ultimă privire pe care i-am aruncat-o, cu minciuna surâzătoare de care se folosise pentru a mă vedea plecând Încântat de mărinimia mea sau de acel lebădoi al cărui chin era mult mai aproape de adevărul artistic decât coborârea lentă a brațelor palide ale unei balerine; pe scurt, ceva ce
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ar fi putut să fie adevărate". Arta, literatura, îmi acordă această libertate, cu condiția să nu mint, să nu falsific logica personajului, să cred în sinceritatea trăirilor acelea, care, astfel, sunt autentificate. Biografia închipuită a Mariei de Mangop nu este minciună, ci plăsmuire, și, atâta vreme cât este necunoscută, nu poate fi tăgăduită. Tentativa de sinucidere a Doamnei Maria, imaginată în roman, s-ar putea să aibă un substrat de adevăr în viața ei reală: peste un an Maria moare. Cronicarii pomenesc data
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare scofală o fi și-n Raiul mult lăudat? Nu s-a înturnat nimeni să povestească, ce și cum... Eu nu dau ciocârlia din mână pe papagalul de pe gard, cu toate penele lui colorate. "Ce-i în mână, nu-i minciună". Aici, barem, știm ce avem. Avem dragostea... Și mai avem visul, și mai avem speranța... Sunt și copiii, și cerul, și tinerețea, și cântecul, și iarba verde de acasă... Și lacrima chiar... Dumnezeule, câte lucruri bune și frumoase avem!... De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
eu sunt! Mulțumesc, Sanctitate! Mulțumesc, Mateiașe! Mi-ați făcut cinstea și onoarea! M-ați pomenit!... Se putea și mai rău, adaugă el mai încet, ca pentru sine. Boierii, revoltați, izbucnesc, nu-și mai află loc pe jilțuri, se agită, strigă: Minciună sfruntată! Noi ne vărsăm sângele! Și Mateiaș se acopere de "Glorie nepieritoare"! La urma urmelor, cine a dobândit "Strălucita izbândă?" Papa aista a cam încurcat borcanele! Uite Papa, nu e Papa! Crezi că nu știe?! Face pe prostul! Tu, mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și Mateiaș se acopere de "Glorie nepieritoare"! La urma urmelor, cine a dobândit "Strălucita izbândă?" Papa aista a cam încurcat borcanele! Uite Papa, nu e Papa! Crezi că nu știe?! Face pe prostul! Tu, mare rege, și tu, Preasfânt Papă!... Minciuna e atât de gogonată, încât zău așa nu pot decât să râd: Ha! Ha! Ha! râde Ștefan cu un hohot chinuit. Cum este posibil aiasta? întreabă Vlaicu revoltat. Iaca este posibil! îl lămurește Ștefan. Așa se scrie istoria... Bate darabana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
va așeza fiecare lucru la locul lui... Eu am o vorbă ce mult îmi place, nu-i a mea: Adevărul e ca soarele: când răsare, nu poți să-i dai cu parul în cap". A și răsărit! strigă Tăutu înveselit. "Minciuna a avut picioare scurte." Am auzit, cu urechile mele am auzit, la Cracovia se vorbește, chiar s-au spus cuvinte de ocară... În Polonia?! Ce spui?! Cum așa?! se răsucește Ștefan spre el. Dlugosz, episcopul Cracoviei, revoltat de nedreptatea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu urechile mele am auzit, la Cracovia se vorbește, chiar s-au spus cuvinte de ocară... În Polonia?! Ce spui?! Cum așa?! se răsucește Ștefan spre el. Dlugosz, episcopul Cracoviei, revoltat de nedreptatea ce ni se face, a dezvăluit sfruntata minciună în Seim. Tot bunul episcop... În numele adevărului... Iată, ne iubește și pe noi cineva, spune Ștefan cu recunoștință. E un mare cărturar, o conștiință a veacului nostru, îl cunosc, spune Stanciu. Când am fost la Cracovia, mi-am notat cuvântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Danii! Legăminte! Închinări! Vorbe! Vorbe! Vorbe! repetă el furios și desfășoară un pergament pe care își aruncă ochii la întâmplare și citește cu glas mare, în batjocură: "Mă leg să port veșnică și nestrămutată credință, maiestății voastre crăiești până la moarte!" Minciuni! Iată altul: "Tu, Sabie a Creștinătății, Viteazule, mergi înainte și noi te vom ajuta!..." Minți, încarnare a Sfântului Petru! acuză el și ia alt pergament. "De barbă te vom scoate din vizuină, spurcat voievod al Moldovei!..." Îndurare "Strălucite!" Încă unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din vizuină, spurcat voievod al Moldovei!..." Îndurare "Strălucite!" Încă unul, spune Ștefan și citește: "Soarta Europei s-ar schimba, dacă și ceilalți principi ar avea inima, măreția sufletului vostru!..." Frumos! Din păcate, numai vorbe pe buze; din inimă, nicidecum. Numai minciuni! spune el abătut și le aruncă cu scârbă. Le păstram ca toate aiestea să stea mărturie în veac, cât de... de "teribil" a fost "acel Ștefan Vodă", ce-i mai ziceau și "cel Mare"... Pute! strâmbă el din nas mirosind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca toate aiestea să stea mărturie în veac, cât de... de "teribil" a fost "acel Ștefan Vodă", ce-i mai ziceau și "cel Mare"... Pute! strâmbă el din nas mirosind un pergament. S-au împuțit! Știți ce fac cu toate minciunile aieste?! întreabă cu o strălucire diabolică în ochi și hohotește. Apropie un colț al pergamentului de flacăra unui muc de lumânare. Pergamentul ia foc și arde trosnind, cu fum gros, înecăcios. Îl aruncă în cămin, apoi, ia de pe masă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de profesorul Jack Byck, „chinezul”, nu atât pentru că stătuse câțiva ani în China, cât pentru că era chinez în materia pe care ar fi trebuit s-o predea. Îi plăcea mai mult politica decât filologia. Acum, ca de obicei, înșira numai minciuni. Ajuns, între timp, la tribună, Gh. Udr. încerca să se apere și, la început, am avut impresia că va reuși să iasă din încurcătură. La un moment dat, izbutise chiar să-l înveselească pe Pavel Țugui, susținând că nu întârziase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
eram atât de ambițios. Aveam însă, la rându-mi, aproape 23 de ani și nu făcusem „nimic”. Nici măcar o facultate. Îmi făcusem, în schimb, praf situația și nu știam ce mă așteaptă. Nu regretam însă cele întâmplate: mă ridicasem împotriva minciunii, refuzasem să fiu complicele nedreptății. Apărasem un coleg și un prieten nevinovat. Avusesem o atitudine dreaptă. Bravasem. Devenisem un mic „erou”. După confirmarea - la Centrul Universitar de pe Plevnei - a exmatriculării, a urmat o perioadă pe care aș numi-o a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
grade sub zero e ceva peste puterile lui; e drept că terminatul (deținut, condamnat, potrivit articolului 58, de înspăimântătoare amintire, pe termen lung și folosit la muncile cele mai istovitoare n.n. V.Cr.) are scaun o dată la cinci zile, făcând de minciună tratatele de fiziologie, chiar și pe cele de fiziologie patologică. Totul se reduce la o excretare de căcăreze uscate, organismul având grijă să stoarcă tot ce poate menține în viață. Nici unui terminat defecația nu-i produce o senzație de plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mobila” ta: sau: o construcție ridicată exclusiv din prefabricate (pământești). Dacă Dumnezeu ne va dărui altul mai bun, cu atât mai bine. Deocamdată însă, nu-mi pot imagina un rai mai bun! Și cum ce-i în mână nu-i minciună... Orice cititor, cu condiția de a fi un cunoscător relativ bun al operei lui V.Cr., poate deveni coautorul, editorul romanului genial, reproducând pasajele potrivite. La început, desigur, nu se va înțelege nimic, după cum nici cei de la vamă nu vor pricepe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
privirea Duioasa, Si cu Inima arsă, Privea lumea dezlănțuita, Și spre rău pornită, Dorea să se potolească, Suflet Trist 2006 Și văzând că nu-nteleg, S-a lăsat că un Mielușel. Și-au pornit asupra Lui, Cu tot felul de minciuni, Acum să plătească, Ca să-l răstignească, Vazandu-l pe Cruce, Chinuindu-se amar, A strigat între tâlhari : -Mi-e sete de dreptate, Nu de urâte fapte ! Și multe minciuni s-au aflat, Și natura s-a-ntristat, De Mielul nevinovat. Astăzi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
că un Mielușel. Și-au pornit asupra Lui, Cu tot felul de minciuni, Acum să plătească, Ca să-l răstignească, Vazandu-l pe Cruce, Chinuindu-se amar, A strigat între tâlhari : -Mi-e sete de dreptate, Nu de urâte fapte ! Și multe minciuni s-au aflat, Și natura s-a-ntristat, De Mielul nevinovat. Astăzi lumea e grăbita, Nu le pasă ce se-ntâmplă, Mergi pe stadion, Acolo vezi mult popor, Cu grămadă se duc toți Că-i Duminică sau Post, Socoteală nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]