14,215 matches
-
născocitor de povești hazlii și cu tâlc și un mehenghi din cei obișnuiți, ci un vrăjitor al cuvântului și un îndrăgostit de viață mai ceva ca de o femeie. Iar eu îți făgăduiesc ca n-am să te fac de râs în fața acestei lumi”. O lume cam cârcotașă, aș adăuga eu, dar care, până la urmă, va aprecia cum se cuvine gestul generos al autorului acestei cărți, care, sper, va fi parte dintr-o serie începută cu Mihai Eminescu. La asemenea rugăminte
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
zis. Creangă i-a zâmbit doar ștrengărește, ca și cum i-ar fi vorbit: „Bine, măi Țâcă, dacă tu te încumeți să urnești bolovanul... Da’ să știi că, dacă n-ai să poți ține pasul cu mine, tu ai să rămâi de râsul lumii, nu eu”. Și, uite-așa s-a făcut această carte, fără ca nimeni să se dea de sminteală. Dimpotrivă. A ieșit o carte frumoasă, cum ar aprecia Arghezi, spre cinstea celui ce a scris-o. Frumoasă în cuvinte și în
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
primele adunări electorale din 1866, ținută în Primăria veche, după cuvântările lui Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor, ai vorbit și dumneata, atrăgând atenția că învățământul elementar nu este destul de bine organizat. În timp ce dumneata vorbeai prin adunări electorale, stârnind râsul și entuziasmul participanților, cineva te urmărea cu mare atenție și te-a încondeiat în ciclul „Copii de pe natură” și anume în bucata „Electorale”... Omul era Iacob Negruzzi, cu care ai avut oarece discuții pe teme electorale, dar până la urmă ați
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de acolea? Dealul Ciricului îi chel ca și-n palmă la bunicul. Da cu sănătatea cum mergi moș Creangă? Mulțumesc, tot mai bine: stupesc în barbă și trag oghealul cu dinții. Și așa o duceam la dânsul tot într-un râs și veselie. Și, doamne, multe ne mai spunea moș Creangă...” La data la care ne-am oprit noi cu povestitul, încă nu răsărise soarele pe ulița dumitale. Deși sperai în vreo minune care să te ajute să ajungi acolo unde
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
din Amintiri din copilărie... cum începea să citească toți erau captivați de farmecul povestirilor sale așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevărată serbare pentru noi... Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat și destul de necăjit, sfinția sa a strigat repede către dascăl: << Dascăle, aprinde repede un chibrit ca să văd pe care ... a mai născut și Isac!>> La auzul acestora, Pogor se tăvălea de râs. Atunci dumneata te-ai apropiat de el și, luându-l cu binișorul, i-ai șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta grijă se făcuse o adevărată chiseliță. În seara aceea, la Junimea a fost un râs fără margini, iar a doua zi tot târgul cunoștea pozna dumitale. Numai că, vezi dumneata, nu toate merg cum vrea omul. Chiar în vara asta, la 3 iunie 1876, Eminescu este destituit din postul de revizor școlar și este nevoit
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ce răspuns se aștepta președintele de la dumneata, da’ știu că i-ai zis-o: „ Apoi, eu, domnilor, sunt pentru contra”!! Și n ai greșit cu nimic. Ți-ai arătat doar opțiunea: erai „pentru contra”. Dar spusa dumitale a produs un râs general. Să știi matale că prietenul cel mai drag - Eminescu - nu te-a uitat și chiar a scris despre mata: „Nu-l pot uita... pe marele meu prieten, care a știut în nopțile înstelate petrecute în cerdacul bojdeucii de la Iași
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Eminescu nu sunt lipsite de ,,inimă pribeagă”, „inimă străină” etc. Și în ultima jumătate de secol românii au fost condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Eminescu nu sunt lipsite de ,,inimă pribeagă”, „inimă străină” etc. Și în ultima jumătate de secol românii au fost condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ș.a.m.d. Era frumos, ce mai! Erau râsete și bună dispoziție; îmi amintesc că m-au lovit odată și am început să plâng și dintre toți numai Sicu a venit și m-a ogoit, în timp ce Mircea mă lua în râs. După ce familia Dimitrovici a plecat din Frasin, nu i-am mai văzut. În 1962, când susțineam bacalaureatul la „Dragoș Vodă”, la Câmpulung, m-am întâlnit cu Sicu, care venise la întâlnirea de 10 ani de la absolvirea liceului, și așa am
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
structură: substantive sintetice (concretizate într-un singur cuvânt, simplu sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mic, și începură împreună cu logodnicele lor a grăi despre dânsul cam în dodii. Îi ținu de rău tatăl lor, căci de, orice s-ar zice, fiu îi era și ăl mic, și îl durea la inimă când îl luau în râs, dară toate fură în deșert." (Petre Ispirescu, Broasca țestoasă cea fermecată) (d) "Iar în urma-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: Cine-i? Ce-i? Ce-a fost pe-aici?" (George Topârceanu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
el, destul că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care numele predicativ să fie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceste, se pleacă după obicei, își ia purcelul, iese și pornește spre casă, urmat de câțiva ostași, în paza cărora l-a dat împăratul până a doua zi; ca să vadă ce poate fi una ca asta. Căci multă vorbă, mult râs și mare nedumerire se mai făcuse la palat și în toate părțile despre o astfel de batjocură nemaipomenită." (Ion Creangă, Povestea porcului) (c) "Trebuie să suport două-trei omizi dacă vreau să cunosc fluturii. Se pare că-s atât de frumoși
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și ținându-se ba de tavan, ba de țeava de gaz, încât Jane și Michael, deși se sileau din răsputeri să fie politicoși, nu se putură stăpâni să nu râdă. Râdeau, râdeau întruna. Degeaba își strângeau buzele ca să-și oprească râsul, căci se tăvăleau pe jos, hohotind și chicotind." (P. L. Travers, Mary Poppins) (d) "Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui ți-l griji, de-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din el cât vei fi în Împărăția Zânei Zorilor. Nimeni nu te va atinge, căci toată lumea va dormi. Cum au fost acești balauri, aceea n-o mai spun: știe anume toată lumea că balaurii nu-s treabă de glumă și de râs..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți oamenii care n-au nimic, adică făcu ce
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
l[oud] "râd zgomotos"; nimby < n[ot] i[n] m[y] b[ack]y[ard] "nu (sunt) în curtea mea"; NP < n[o] p[roblem] "nicio problemă"; rofl < r[olling] o[n the] f[loor] l[aughing] "mă tăvălesc de râs"; SNAFU sau snafu < s[ituation] n[ormal], a[ll] f[ould] u[p] "situația e normală, totul este încurcat". Unele astfel de scurtări se formează și în limbajul specific întrebuințat pe Internet în alte limbi: magh. SZVSZ < sz[erény] v
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s-a părut asurzitor, iar când s-a dezmeticit a reușit să-și dea seama doar că niște oameni se luptau între ei, corp la corp. Asistând la această incredibile scenă, s-a pomenit, nu știe de ce, izbucnind într-un râs nestăvilit, după care a solicitat zgomotos să i se aducă o cafea și un coniac. Până când s-a „trezit” din nou, de astă dată imobilizat de doi vlăjgani. Oricât am insistat, nu a putut să-mi explice și să-și
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
să-mi explice și să-și explice acea ieșire absurdă și necontrolată. Pe cel din fața mea nu-l puteam întreba ce anume a produs acel teribil zgomot care l-a trezit, fiindcă m-aș fi făcut pur și simplu de râs, așa încât m-am mulțumit să presupun că fusese vorba de o împușcătură, iar lupta se dăduse între luptătorii denumiți „șoimi” și terorist. Și, firește, aceiași luptători antiteroriști îl imobilizaseră pe anchetatul meu. În legătură cu care, nu puteau exista decât două ipoteze
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
îi sublinia "pasajele ce pot fi dăunătoare" și apreciind că "în ansamblu, articolul este stângaci". A fost prilejul pentru prințesă de a remarca: "Asta nu-i va măguli pe francezi care nu sunt deloc solidari cu ei. Dimpotrivă, va stârni râsul răutăcios al "anturajului spiritual", al tuturor prietenilor regelui Eduard, care spun că amabilitățile împăratului Germaniei vin mereu într-un moment nepotrivit. Mă îndoiesc că publicul englez ar fi bucuros să vadă aprecierile pe care le subliniez. Și mă tem ceea ce
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de Manon și de pasărea care cânta pentru noi. Ce mult a trecut de atunci, și totuși cât de clar îmi amintesc totul! Brusc mi-am amintit de coșarul care mergea pe bicicletă cu jobenul lui pe cap, și de râsul meu. Tu ai oprit și i-ai dat niște bani, drept răsplată pentru că m-a făcut să râd. După plecare O scrisoare trimisă la Berlin și două depeșe. E mult pentru prima zi. N-am primit scrisoarea chiar de la Berlin
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Le Figaro și care se referă la vizita împăratului la Menier. Am subliniat pasajele ce pot fi dăunătoare. În ansamblu, articolul este stângaci. Asta nu-i va măguli pe francezi, care nu sunt deloc solidari cu ei. Dimpotrivă, va stârni râsul răutăcios al "anturajului spiritual", al tuturor prietenilor regelui Eduard, care spun că amabilitățile împăratului Germaniei vin mereu într-un moment nepotrivit. Mă îndoiesc că publicul englez ar fi bucuros să vadă aprecierile pe care le subliniez. Și mă tem ceea ce
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pe tronul imperial? Mă conduce prin toate camerele apartamentelor private. Alergăm pe parchetul alunecos. Iată-ne într-un cabinet albastru și alb și primul meu imbold este să spun: Iată camera copiilor. Da' de unde, este camera lui, ceea ce îmi stârnește râsul. Un bebeluș englez față în față cu el însuși. O ființă care respiră acel gen de prosperitate fizică și de puritate persistentă, care lasă impresia unei copilării petrecute într-o atmosferă englezească. Acest gen de curățenie ingenuă, lipsită de rafinament
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]