12,341 matches
-
lungul întregii perioade comuniste. Inițiator si cordonator al "Revue d'Études Sud-Est Européennes" (redactor 1967-72; redactor-șef adjunct 1972-1989, director 1990-1997) și "Sud-Estul și Contextul European", reviste ale Institutului de Studii Sud-Est Europene. Membru fondator sau membru în colegiul de redacție al unor reviste precum "Mentalités/Mentalities" (Hamilton), "New European Quarterly" (Colorado), "Revue de Littérature Comparée" (Paris), "Dix-Huitième Siècle" (Paris); al revistelor "Synthésis" (redactor-șef adjunct 1972-1989), "Studii și Cercetări de Istoria Artei", "Viața Românească". Colaborator important al revistelor românești "Cahiers
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
din epocă, a intrat în conflict cu regele Carol al II-lea al României, iar la începutul anilor ‘40 l-a susținut necondiționat pe mareșalul Ion Antonescu. Din inițiativa sa, între 1926 și 1930 a fost construit Palatul Universul, sediul redacției și tipografiei ziarului Universul. În 1933, în România a fost înființată „Liga antirevizionistă”, condusă de Stelian Popescu, naționalist cu audiență în România, care combătea pretențiile Ungariei asupra Transilvaniei, în scris și în manifestări publice. Activitatea "Ligii antirevizioniste" lui Carol al
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
în neființă soția sa, Rivka, de îngrijirea copiilor ocupându-se mama acestuia (Mințe Gutman), care vine în acest scop de la Telenești. În această perioadă Ben-Țion se detașează de realism, scrierile lui fiind marcate de simbolizm mistic. Între timp secretar al redacției lui Ben-Țion este nu altcineva decât viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură Agnon, iar unul dintre noii colaboratori ai redacției este I.H. Brenner. Ulterior Ben-Țion se află în vâltoarea evenimentelor litarare, editează almanahuri literare, compune poeme epice: „Rahel" și
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
În această perioadă Ben-Țion se detașează de realism, scrierile lui fiind marcate de simbolizm mistic. Între timp secretar al redacției lui Ben-Țion este nu altcineva decât viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură Agnon, iar unul dintre noii colaboratori ai redacției este I.H. Brenner. Ulterior Ben-Țion se află în vâltoarea evenimentelor litarare, editează almanahuri literare, compune poeme epice: „Rahel" și „Leviim", nuvele și două romane istorice „Megilat Hanania" (Ruloul Hananiei) și „Maase HaNezira" (Legenda Exilatului), despre Judith și Olofern. În anul
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
Ziarul avea circulație și în alte țări. Tot la Chișinău, Rozental a editat, între anii 1925-1928, revista pentru copii "Far idișn Kind" ("Für das jüdische Kind"; „Pentru copilul evreu”), supliment al ziarului "Undzăr Țait". În 1936 a condus colegiul de redacție al revistei pentru copii în limba ebraică "Eșkolot", la care colaborau în anii 1923-1929 Iacov Fihman și Simha Ben-Țion. Rozental a fost corespondent al periodicelor "Die Welt" („Lumea”, din Berlin), "Literarishe Blätter" („Foi literare”, din Varșovia), "Ereț-Yisroel-Zeitung" („Ziarul Eretz Yisrael
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
românești; Învățământul muzical în Principatele Românești de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în: Anuarul Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București; - 150 ani de la moartea lui Mozart; "- Die ersten Mozart-Aufführungen in Rumänien"; Muzica românească, în: Serdika; - Redacții muzicale româno-ruse, în: Muzica; - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București, în: Muzica; - Știri noi despre redacțiile muzicale româno-ruse, în: Muzica; - La bicentenarul nașterii lui Mozart; - Pagini
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
Mozart; "- Die ersten Mozart-Aufführungen in Rumänien"; Muzica românească, în: Serdika; - Redacții muzicale româno-ruse, în: Muzica; - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București, în: Muzica; - Știri noi despre redacțiile muzicale româno-ruse, în: Muzica; - La bicentenarul nașterii lui Mozart; - Pagini din trecutul muzicii noastre legată de lupta poporului. Unirea Țărilor Române și muzica, în: Muzica; - București la a 500-a aniversare de existență documentară. Contribuții la cunoașterea trecutului muzicii noastre
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
selectat și tradus versuri într-o antologie a poeziei ruse מבחר שירת רוסיה , mai ales din poeții simboliști și futuriști - Alexandr Blok, Esenin, Maiakovski, care a avut o influență însemnată asupra poeților israelieni moderni. (Cartea Penguin a poeziei ebraice - în redacția lui T.Carmi - ediție bilinguă ebraică - engleză) cu introducere de T.Carmi
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
rămas celebră în epocă o vorbă a lui Mihail Sadoveanu (pe atunci directorul Uniunii Scriitorilor): "Din școala asta au ieșit tot atâția scriitori câți au intrat". În general, după absolvire foștii cursanți ai Școlii de literatură au fost încadrați în redacții, în edituri sau în alte instituții culturale, dar au existat și unii care s-au hotărât să-și continue studiile la Filologie. O statistică oficială precizează că din 31 de absolvenți Școlii de literatură din prima serie (1951) s-au
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
acest curs complet de cunoștințe profesionale, tipărit secționat). Un număr conținea între 40 și 50 de pagini. Un an cuprindea 12 numere ajungînd la circa 450 de pagini. Primul număr al fiecărui an apărea pe 15 ianuarie. Din Comitetul de redacție făceau parte, în afara lui Vasile Sava, George Samoil , Roșca M., Manea I., Constantinescu I., Mihail D. Ion, Alevra C., Ștefănescu M., Ștefănescu P., Crăciunescu O., Pâslaru V., Costacea O., Dumitrescu Marin, Ionescu Bratu, Ilariu Măneanu, Tufeanu M., Apostolescu Virgil, Calapod
Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor () [Corola-website/Science/321605_a_322934]
-
au servit brațe de muncă la combinatele de bere, de zahăr, de spirt, la Uzina mecanică de utilaj agricol, la aeroportul local. Îndeplineau tot felul de munci sub supraveghere . Într-o zi de joi, la 7 mai 1992 din inițiativa redacției ziarului local Curierul de Nord, în lunca Răutului, unde s-a descoperit osemintele foștilor lagăr de concentrare de pe teritoriul Combinatului de Blănuri, a fost sfințită o troiță. Crucea din lemn de brad a fost meșterită de Pavel Curatu și Maxim
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Podolyanen“, care a apărut în oraș în timpul ocupației germane (din septembrie 1941 până în martie 1944) și a fost organ de presă al Comisariatului raional. În acest ziar a publicat articole pe teme literare sau teatrale, precum și poezii și povestiri. Membrii redacției propagau ideile înființării statului ucrainean, activând în Organizația Naționaliștilor Ucraineni. Singura modalitate de comunicare între soții Borodai rămâne corespondența. Poetul îi trimite soției scrisori în versuri în care își exprimă speranța într-un viitor mai bun. Pentru Hariton Borodai, perioada
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
cunoască mai bine lumea literară a Iașului: George Lesnea, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu, Nicolae Tatomir etc. A abandonat repartiția pentru un post de reporter la Radio București. Din 1963 până în anul 2000 slujește Radioteleviziunea Română. Și-a început ucenicia la redacția de actualități a Radioului - director Vasile Poalelungi, realizând emisiuni sociale cu sfaturile populare, un carnet de reporter săptămânal, mai multe cicluri de emisiuni pentru marinari. În Radioteleviziunea Română se simțea nevoia unei redacții de tipărituri “scenarii însoțitoare” emisiunilor ce erau
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
Radioteleviziunea Română. Și-a început ucenicia la redacția de actualități a Radioului - director Vasile Poalelungi, realizând emisiuni sociale cu sfaturile populare, un carnet de reporter săptămânal, mai multe cicluri de emisiuni pentru marinari. În Radioteleviziunea Română se simțea nevoia unei redacții de tipărituri “scenarii însoțitoare” emisiunilor ce erau trimise la concursuri internaționale, la schimb de informații, astfel că Dinu Săraru va fi numit la conducerea acestui Oficiu, iar subsemnatul secretar general. A fost perioadă noastră productivă, având în vedere “Cerbul de
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
masivă de 1000 de pagini încorporează cele peste 3000 de piese, scenarii, teatru scurt și serial, istoria de 40 de ani, dar mai ales amintirile pionierilor acestui gen radiofonic. Că un fapt de viață, Volumul 2 a fost scos de redacția Teatru în 2005. Pentru “Cerbul de aur” am scos două cărți ediția a II-a, (1970-1971) cu completări, retușuri, declarații ale membrilor juriului. Editate de Oficiul de presă și tipărituri, cărțile au atins un tiraj de 200000. Pentru ridicarea nivelului
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
teoria și practica presei. La desființarea școlii am fost transferat la Cabinetul municipal, la catedră de conducere științifică a societății, în calitate de conferențiar, activitate încheiată în 1989. În ianuarie 1990 prin reorganizarea Radioului, conducerea mi-a încredințat sarcina de a coordona Redacția de publicitate în cadrul Direcției Relații cu publicul condusă de Dan Ursuleanu. Emisiunile, schemele de difuzare și circuitul documentelor sunt în vigoare și în prezent. Pe baza succeselor economice din radio, scriitorul Ștefan Dimitriu mi-a propus funcția de secretar general
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
Galați (din anul 1990); ZIARIST, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (din anul 1990); Ziarist și manager de presă, fapt dovedit prin funcțiile ocupate în timp (redactor, redactor de rubrică, redactor șef de secție, redactor șef; secretar general de redacție; redactor șef adjunct etc) la: Vremea nouă Vaslui, Viața Nouă/Viața Liberă Galați, Acțiunea Galați, Realitatea Românească București, Agenția Națională de Presă Rompress/Agerpress. Colaborator, vreme îndelungată, la Studioul de Radio Iași/Radio Moldova Iași. Colaborator la reviste de cultură
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
1997, lider de piață în presa sătmăreană. După retragerea lui Ion Cristoiu (1997), preia în totalitate frâiele administrației cotidianului "Informația zilei" (SC Solpress s.r.l.) în calitate de director general și avându-l permanent alături pe Ilie Sălceanu în calitate de director de redacție, au făcut din "Informația zilei" un lider detașat de piață în presa sătmăreană (includem aici atât presa scrisă de limbă română și maghiară, cât și presa audio-vizuală). Începând cu anul 1997 se implică din ce în ce mai mult în dezvoltarea presei locale din
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
pierit în Holocaust. În 1942 părinții, frații și surorile sale au fost omorâți de naziști în ajunul sărbătorii evreiești de Simhat Torá. În anul 1941 a publicat prima poezie ebraică în Caietele literare (Dapey Sifrut) ale mișcării Hashomer Hatzair de sub redacția poetului Avraham Shlonski. În anul 1949 Gilboa a publicat un volume de poezii "Sheva reshuyot" (Sapte domenii) inspirat din experiența sa din războaie. Din 1955 și până la pensionare în 1980 Amir Gilboa a lucrat la editura de cărți Massada din
Amir Gilboa () [Corola-website/Science/320868_a_322197]
-
Institutul Teologic din Cernăuți (1847-1850), urmând și cursul de limbă și literatură română al lui Aron Pumnul. În perioada studenției, a început să scrie poezii patriotice, pe care le-a publicat în ziarul "Zimbrul" sub pseudonimul Porumbescu. Devine secretar de redacție al ziarului cernăuțean "Bucovina" publicat între anii 1848-1850 de familia Hurmuzachi. În casa acestora, el a cunoscut mai mulți revoluționari pașoptiști printre care și pe Vasile Alecsandri. Acesta l-a îndemnat să culeagă folclor din satele bucovinene, zicându-i: ""Scrie
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
să se lase pe mâna curții cu jurați. Dar în general, tabăra dreyfusardă, afectată de achitarea comandantului Esterházy, depășind momentul de surpriză, a ieșit cu încrederea sporită de puternica intervenție a scriitorului. Tactic, Zola, ajutat de Leblois, Clemenceau și de redacția de la l"'Aurore", a dat o lovitură magistrală. La doar o zi după verdict, antidreyfusarzii nu au avut timp să se bucure de victorie, că deja s-au văzut puși în defensivă, Zola luându-le inițiativa. Pentru dreyfusarzi, vestea implicării
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
1965 o listă politică numită „Haolam haze- Koah Hadash” )(Haolam haze- Nouă Forță), din partea căreia a fost ales membru în Parlament. La alegerile din 1969 lista și-a dublat reprezentarea, lui Avneri alăturându-se în Knesset și colegul său de redacție, Shalom Cohen. În 1971 drumurile celor doi s-au despărțit, Shalom Cohen dedicându-se acțiunii politice în numele comunităților evreiești orientale dezavantajate, al căror purtător de cuvânt radical se făcuse Mișcarea panterelor negre. Uri Avneri a revenit în Knessetul al nouălea
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
în orașul natal Conservatorul de Artă Dramatică, fiind elevul poetului și profesorului Mihai Codreanu, și Facultatea de Drept. Și-a luat doctoratul în drept la Paris. Apoi, timp de un deceniu, a practicat avocatura și ziaristica. A fost secretar de redacție la ziarul "Le Moment" din București și secretar al avocatului și scriitorului Demostene Botez. Primul contact cu lumea teatrului îl are la vârsta de opt ani, în anul 1913. Nepotul lui, arhitectul Lou Gelehrter, își amintește de povestea unchiului său
Moni Ghelerter () [Corola-website/Science/320937_a_322266]
-
jurnalist care a scris despre Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Iași și lagărele din Transnistria. Între 1942-1987 conduce secția de arhivă-documentare a Comunității Evreilor din București și a F.C.E.R. (Federația Comunitățillor Evreiești din România). Între 1946-1949 este secretar general de redacție la "Națiunea" (condusă de George Călinescu). A fost primul director al Muzeului de Istorie a Evreilor (1982-1987), înființat la inițiativa rabinului șef al comunitățiilor evreiești din România dr. Moses Rosen. a fost membru al PCR din ilegalitate, prin stăruința lui
Marius Mircu () [Corola-website/Science/315362_a_316691]
-
unui trândav" care este un pamflet corosiv la adresa lui Urechia. Participă la salonul literar condus de Titu Maiorescu sau la "Junimea", unde se împrietenește cu I.L. Caragiale și M. Eminescu. În anul 1878, pentru o scurtă perioadă, a fost membru al redacției ziarului "Timpul", împreună cu Caragiale și Eminescu. Lucrează la Ministerul de Externe translator de limba germană, la solicitarea lui Mihail Kogălniceanu. În același an editura Szollosy îi publică poemul "Radu", reeditat la București de editura Ionescu în 1914. În 1893, publică
Ronetti Roman () [Corola-website/Science/315396_a_316725]