12,184 matches
-
de vază" și "oamenii de rând". Această ruptură a fost sancționată de violente insurecții urbane, accentuată de disputele dintre meserii și de slăbirea solidarității între meșteri și ucenici (și meșterii păreau hotărâți să nu fie decât ei beneficiarii autonomiei). Aceste revolte urbane au fost tot atâtea oportunități pentru regalitate de a-și afirma controlul asupra orașelor, în numele protecției oamenilor de rând împotriva deturnărilor de fonduri făcute de "cei mari"2. La aceste derive se adaugă efectele diminuării numărului întrunirilor generale ale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a luat forme foarte diverse. Într-un loc a adăugat noi puteri celor vechi ale conducerii orașului; într-altul, a înlocuit vechea conducere cu o nouă municipalitate sau cu un comitet revoluționar. Într-un loc noua conducere apărea dintr-o revoltă, în altul se impunea pașnic. "Peste tot, aceste noi puteri monopolizează prerogativele, pentru că monopolizează susținerea opiniei: astfel, ele preiau poliția și justiția, dar și rezervele de subzistență, adică ajung să aibă o putere mult mai mare decât puterea pe care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în primirea celor care nu erau bineveniți în alte părți. Pentru a evita "contaminarea" altor orașe, s-a sacrificat o parte a unora: acestea au fost repede lăsate în paragină în privința curățeniei și administrării, iar în prezent ne mirăm de revoltele care au loc aici"373. În ciuda caracterului ilegal al acestei strategii, există multe organisme HLM care au creat o politică a cotelor, introducând și criteriul etnic printre criteriile de atribuire a unui apartament. Combinată cu reducerea numărului de locuințe sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care modelează evoluția actuală a spațiului urban și schimbă termenii chestiunii urbane 528. Pe vremea epocii industriale, aceasta însemna exodul săracilor spre orașul protejat de burghezi. Atunci erau temeri legate de creșterea riscului epidemiilor, creșterea criminalității și a instigărilor la revolte pe care le putea prilejui afluxul populației necesar îmbogățirii lor, și se cerea supraveghere și disciplină. În orașul postindustrial, săracii, "inutilii lumii" pun probleme, dacă nu majorității bogaților, cel puțin unei populații care dispune de resurse suficiente pentru a părăsi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de cercetare pe această tematică: raportul J. Dray privind violența tinerilor din cartiere, raportul "Banlieuscopie", din care aflăm cum poate fi "reinventat" procesul de integrare etc. 1 La periferiile marilor orașe franceze (și nu numai) au avut loc în 2005 revolte, incendieri (numai în Franța au ars 10 000 de autoturisme, au fost produse distrugeri de sute de milioane de euro). 1 Discuția despre relațiile dintre stat și oraș este mai amplă. La origine, orașul era în concurență cu statul. Din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să fie luați în considerație cei defavorizați, femeile etc.? Se pare că nu, fiindcă rutina politică s-a menținut în virtutea inerției sociale, s-a ajuns la absenteism electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la incivilități, degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor și departamentelor, iar restricțiile bugetare de după criza economică din anii 1970 au pus sub semnul întrebării "logica planificatoare". 1 Chaline
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
plin. Sensibilitatea pentru frumos se pierdu-se în așa măsură într-o așa măsură într-o datină leneșă și în niște moravuri nevolnice, încît putea să pară o datorie să se restabilească vioiciunea spontană a instinctelor, în primul rînd prin revolta împotriva a nenumărate opreliști, prin examinarea și contestarea nenumăratelor prejudecăți". Unul dintre cei mai buni bărbați ai epocii, marele idealist Fichte, explica chiar, într-o scrisoare, că perioada s-ar fi caracterizat printr-o "alterare absolută a tuturor ideilor". Cu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sub administrația lui. Între 58 și 51, Cezar va pune progresiv stăpânire pe restul Galiei ("Galia pletoasă"), făcând incursiuni chiar și în "Britania" (Marea-Britanie), acestei cuceriri opunându-i-se Vercigetorix din Arvernes (actuala Auvergne), care, în 52, după ce stârnise o revoltă generală a galilor, s-a retras în Alesia asediată 52. Frontiera Imperiului Roman (limes-urile) era împinsă până la Rin, marcând asfel victoria vinului asupra berii. Această folosire a vinului îi va integra pe gali în civilizația mediteraneană, distingându-i cultural
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în revista „Tribuna”, colaborând apoi la „Steaua”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Familia”, iar după 1989 la „Literatură și artă” (Chișinău), „Haiku” (București), „Libertatea” (Novi Sad), „Aurora” (Oradea) ș.a. Debutează editorial ca traducător al romanelor Zeilor le e sete și Revolta îngerilor de Anatole France (1978). Primul volum de poezii originale, Nocturnalia, îi apare în 1985. Îngrijește ediții din Liviu Rebreanu și N. Steinhardt. În 1991 obține Premiul revistei „Poesis”; în 1992 Premiul Uniunii Scriitorilor din Chișinău, pentru un studiu critic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
Cluj-Napoca, 1985; Dragonul spre ziuă, București, 1988; Patimile tânărului Ioan în Arcadii, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Liviu Rebreanu, Răfuiala și alte nuvele, postfața edit., Cluj-Napoca, 1983; N. Steinhardt, Monologul polifonic, Cluj-Napoca, 1991. Traduceri: Anatole France, Zeilor le e sete, Cluj-Napoca, 1978, Revolta îngerilor, Cluj-Napoca, 1978; Anna Brâncoveanu de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
muritorilor. Deși perfect echilibrată, creația întreagă suferă de răul de a fi. Năzuința spre tinerețe fără bătrânețe a muritorilor, ca și tentația întrupării la nemuritori nu sunt, astfel, decât expresia aceluiași irezistibil „vis de neființă”. Nu se optează pentru soluția revoltei în perpetuitate, ci pentru una estetică și umanistă: împăcarea cu soarta, prin integrarea în macrocosm. Proiectat în pură idealitate, atenuat de feericul înscenării dramatice, tragicul, în Deliana, are, ca în Miorița, seninătatea zâmbetului deasupra prăpastiei. Durerea nu exclude conștiința frumuseții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Nu nebunul pungaș, ce-i drept. KENT: Unde-ai învățat asta. nebune? BUFONUL: Nu-n butuci, nebunule. (Intra Lear cu Gloucester) LEAR: Refuză să-mi vorbească? -S osteniți, bolnavi, Trudiți de drumul nopții-ntregi? Pretexte doar, Semne de părăsire și revoltă! Mergi, Adu-mi mai bun răspuns. GLOUCESTER: Stăpîne drag, Stii firea înfocată-a ducelui, Ce neclintit, nenduplecat e el Cînd s-a pornit. LEAR: Moarte și răzbunare și prăpăd! Ce înfocat? Ce fire? Gloucester, Gloucester, Vreau să vorbesc cu Cornwall
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
atenție asupra fragmentului pe care-l publică Eusebiu Camilar din noul său roman Măriuța, te revolți alături de Eugen Jebeleanu (în poemul Războiul bacteorologic) de inumanitatea, ticăloșia și gangsterismul imperialiștilor americano-englezi, trăiești alături de Mark Twain (în schița Dialog pe temă politică), revolta omului cinstit american împotriva congresmenilor, te mândrești alături de rencenzent cu opera maestrului Sadoveanu și vrei să devii un comunist adevărat ca Levinson din Înfrângerea, romanul lui Fadeev, recenzat de Ștefan Luca (...). Flacăra - se spune în cuvântul înainte - își propune să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atins? Să deschidem cartea care ne va da pe rând toate lămuririle (...). Răspunsul este: ar fi fost atins, în măsura în care cartea ar fi izbutit să prezinte lumea de care vorbeam, în așa chip încât aceste mărturii să stârnească profunda indignare și revoltă a omului de azi împotriva ticăloșiei unor reprezentanți ai unor regimuri de tristă amintire ca: domnul ministru X, domnul Secretar General Y, domnul șef al protocolului și al Personalului, domnul Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar, domnul Consilier Tehnic ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
totală indiferență. Simți tu în inima ta oare Dorința zborului ne-nfrânt Spre socialism, spre „mai curând” Ca spre-o grădină-mbietoare? Încercând să dea o replică energică tendinței manifestate în unele versuri de dragoste, tendință ce se caracteriza printr-o revoltă ne-principială - purtând însă «viza de trecere» - împotriva schematismului, poetul Eugen Frunză a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa față de fățărnicia arogantă și spiritul sufocant de care sunt contaminați unii critici: Alt mers decât în cărucioare Nu vor, betegii, să permită: Și gem, de supralicitare... Și mor, de papagalicită... Cititorul salută în această poezie mai cu seamă curajul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al lui Zaharia Stancu. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 1 (38), ian.: „Alături de alte opere ale literaturii noastre actuale (Bijuterii de familie, Zorii robilor), noul roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, vine să întregească imaginea suferințelor din trecut și a revoltei țărănimii noastre. Avem de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pesimiști, măcar pentru simplul fapt că niciodată pesimismul nu duce lucrurile mai departe! Sorin Antohi are rigoarea intelectualului de rasă care nu-l putea apăra de sine însuși prea multă vreme. Dimpotrivă. Este, probabil, aici, un amestec de superbie și revoltă într-adevăr greu de măsurat/controlat. Dorin Popa: Îmi spuneai zilele trecute că ai fost siderat de noul caz Sorin Antohi, după ce "Ziarul de Iași" a publicat vineri, 20 oct. 2006, pe prima pagină, un titlu imens: Un caz stupefiant
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la doctorat la Alain Besançon, Paris, și la Alexandru Zub, Iași, două somități), dublată, pe de alta, de un dispreț al celui refuzat cândva de Alma Mater, dezinteresat, în final, de obținerea titlurilor. Este, probabil, aici, un amestec de superbie și revoltă într-adevăr greu de măsurat/controlat. Liviu Antonesei: Este foarte posibil ce spui tu. Mai ales că a nimerit și într-o conjunctură istorică cu totul tâmpită. Când termina el liceul, tocmai se desființa sociologia, eu am fost ultima promoție
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în Ungaria în vara aceluiași an, nici prin simple mitinguri și marșuri. Prin sânge. Nu mă interesează partea de complot a evenimentelor, pentru că oamenii care au ieșit în stradă și au murit nu participau la un complot, ci la o revoltă. Prin urmare, au trecut 17 ani de atunci și, dincolo de faptul că am schimbat legile și instituțiile, că declarativ suntem cu toții europeni, mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în afara câștigului paideic, rămân cu imaginea unui om care a învins sistemul. / 30 Sorin Antohi are rigoarea intelectualului de rasă care nu-l putea apăra de sine însuși prea multă vreme. Dimpotrivă. Este, probabil, aici, un amestec de superbie și revoltă într-adevăr greu de mă-surat/controlat. / 45 Activitatea Comisiei Tismăneanu, Raportul alcătuit de aceasta și Declarația președintelui Băsescu sunt foarte importante din mai multe puncte de vedere / 50 Robocop, cei trei "cei mai mari pitici din lume", dnii Boc
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de eliberare de exigența sporită a mamei, iar pe de ală parte de diminuarea șanselor de consolidare a relației afective cu aceasta. Eleva susține că deprecierea situației școlare si afilierea la un grup cu tulburări comportamentale constituie o formă de revoltă îndreptată împotriva mamei care nu si-a îndeplinit atribuțiile parentale în mod corespunzător. Maniera de percepție a problemei de către asistentul social. Asistentul social consideră că B.G.N. se confruntă cu probleme de natură afectiv emoțională. Rezervele sunt foarte mari în ceea ce privește luarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
relație apropiată cu consilierul școlii. Consiliera o descrie pe B.G.N. ca fiind o persoană sensibilă, afectuoasă, chiar dacă în cea mai mare parte a timpului aceasta afișează o imagine contrară. Comportamentul lui B.G.N. este explicat de consilieră ca o formă de revoltă a elevei la adresa mamei care si-a privat fiica de afecțiune încă din perioada copilăriei. Relația familie - școală. B.G.N. este printre puținii elevi ai căror părinți plecați în străinătate mențin legătura cu școala. Diriginta a precizat că mama elevei o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
în viața de zi cu zi, impunându-și în permanență o circumspectă autocenzură, în fapt pierdut în marea de frică ce a dominat și paralizat societatea românească în anii dictaturii comuniste, C. încredințează acestor pagini scrise pentru sertar gânduri de revoltă și neputință disperată în fața degradării continue a vieții. Autorul se supune unui tulburător examen de conștiință, în care obsedantă este lașitatea, a lui și a celorlalți, „eroi ai răbdării”, abandonați incertitudinii după patruzeci și cinci de ani „de frică, pândă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
Italia în prima jumătate a secolului al XX-lea La începutul secolului al XX-lea, Vaticanul a considerat comunismul un factor de amenințare a stabilității sistemului politic. S-au întreprins diferite inițiative comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și în presă, unde a apărut un tip de jurnalism "pătrunzător", numit astfel deoarece urmărea să ajungă la elita
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]