14,769 matches
-
pregătire spirituală. Era rugăciune, era meditație, erau discuții. Aveam o cărticică de rugăciuni a cardinalului Todea, Noul Testament... și așa pe furiș mai citeam. Și scriam pe dosul gamelei cu săpun, rugăciuni, poezii de Radu Gyr... Era o atmosferă de înălțare sufletească, ca și într-o mănăstire, ca să zic așa. Acolo mai și posteam față de mâncarea care o aveam, și asta era un tonic spiritual extraordinar. A fost bine la Trâgșor... După aia, după ce l-o’ scos pe Dumitrescu de acolo, a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
regelui, care să nu fie reflectată în jurnal. Cine și cum a folosit jurnalul regelui Carol I? Felul în care a fost scris jurnalul ne lasă să tragem concluzia că rostul lui nu era acela de a memora trăiri, stări sufletești sau idei, ci de a fixa fapte. Este o mare deosebire între jurnal și scrisorile regelui, mai ales cele adresate apropiaților, în care predomină opiniile. Interesant este faptul că jurnalul conține uneori, la sfârșit de an, liste de scrisori primite
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
poate de dură: Livia Maiorescu a trebuit să-și dea demisia din postul deținut la curte. Încă o dată, moralitatea casei regale era salvată. În spatele tronului Carol I nu a ținut un jurnal pentru a nota în paginile lui cine știe ce frământări sufletești, incertitudini intime sau crize existențiale. Dimpotrivă, el consemnează cu predilecție ceea ce se întâmplă în exteriorul său, ca un fel de cronicar. Uneori însă, din spatele acestor însemnări neutre, parcă impersonale, apare omul. Nu de puține ori, regele își consemnează admirația pentru
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
studii de specialitate 2. Programa pentru proba practică Articolul ARTĂ ACTORULUI A. Lectură la prima vedere a unui text (lectură albă, lectură logică, nuanțare în funcție de diferite stări psihice indicate de comisie). B. Improvizație liberă cu 1-3 obiecte și o stare sufletească. Obiectele vor fi alese din numărul de obiecte fixate de comisie. C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite că gen literar). Proba A. și B. se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează/fixează
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
comisie. C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite că gen literar). Proba A. și B. se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează/fixează/pregătește textele la prima vedere, numărul de obiecte precum și starea sufletească care le vor însoți. Subiectele vor fi de același nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 LA DISCIPLINA LIMBA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC) I - OKUMA - ANLAMA
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
i se vor îndeplini toate nevoile medicale, spirituale, religioase, etc., în respectul demnității personale. 22.2. Utilizatorul aflat pe patul de moarte va primi toată atenția și asistența pentru a i se ușura suferință fizică și pentru a primi alinare sufletească. 22.3. Se vor discuta cu persoană aflată pe patul de moarte (dacă este posibil) dorințele acestuia privind formalitățile de după moartea sa și se vor duce la îndeplinire. 22.4. Familia și prietenii utilizatorului vor fi implicați în toate aspectele
ANEXA din 29 ianuarie 2003 privind Standarde de calitate pentru serviciile furnizate în instituţiile de protecţie specială a persoanelor cu handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148807_a_150136]
-
8 Aprilie 1936 a modificat în spirit reacționar, vechile dispozițiuni legale în această materie. Formalitățile greoaie și costisitoare s-au adăugat prin acea lege dispozițiunilor ei de fond, ce tindeau în special la menținerea discriminărilor rasiale și la împiedicarea unirii sufletești între toate neamurile conlocuitoare în această țară. Pentru a înlătura toate piedicile nejustificate puse în calea schimbărilor de nume, simplificand procedura și suprimand interdicțiunile incompatibile cu concepțiile generale ale actualului regim, am alcătuit alăturatul proiect de decret-lege, cu privire la numele de
DECRET-LEGE nr. 646 din 13 august 1945 privind numele de familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143627_a_144956]
-
române, am să observ că Națiunea română, nu are în ceea ce privește creațiunea Statului Român, un caracter majoritar, ci totalitar. În al doilea rând Națiunea Română, în Stat nu reprezintă o majoritate față de o minoritate, ci o comunitate rezultând dintr-o unitate sufletească totalitara. Fără îndoială că din această cauză art. 27 din Constituție nu fixează un procent majoritar. Legiuitorul ordinar poate merge, în această privință, pînă la un cuantum quasi-totalitar, fără putință vătămării drepturilor individuale. ... 3. Drepturile naționale, în sens totalitar, se
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge şi evrei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143624_a_144953]
-
concediu, unii turiști pot avea un comportament care să deranjeze sau pot avea diferite mofturi etc., care necesită multă atenție și tratament diferențiat. Spre deosebire de alte domenii, personalul din turism intră în contact direct cu consumatorii produsului. De aceea, ținuta, starea sufletească, solicitudinea lui este ceea ce se observă în primul rând de către turist. De fapt, personalul din unitățile respective, are nevoie de turist și nu invers. Este un adevăr rezultat din experiența practică, la care trebuie să reflecte permanent toți angajații din
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
turiști în rural. Aceste obiective fiind adevărate oaze de curățenie, organizare și de trăire spirituală a exercitat din totdeauna o puternică forță de atracție turistică. Această atracție a avut la bază în primul rând starea de armonie și de trăire sufletească pe care o descoperă toți cei ale căror pași calcă pragurile acestor obiective. Caracterul porților deschise Încă de la începuturi, dar și în prezent, datorită învățăturii creștine, pelerinii au găsit în mănăstiri și schituri nu numai locurile unde căutau și se
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
ediții a lucrării ,,Drumuri spre mănăstiri”, avea să conchidă că ,,Mănăstirile și schiturile noastre ortodoxe, prin sacralitatea lor și frumusețea împrejurimilor - multe se află în munți sau zone subcarpatice - sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru închinare și liniște sufletească” <footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr la Muntele Athos, și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea monahismului în Țara Românească. footnote>. Vizita la aceste obiective este determinată în mare
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
Romane, pelerinajul este călătoria întreprinsă de un credincios (pelerin) la un loc sfânt ori la un sanctuar, este o călătorie de recunoaștere și meditație creștină, o ocazie de a cunoaște locuri minunate cu profunde implicații religioase strâns legate de folosul sufletesc, de îmbogățirea spirituală. Însă pelerinajul reprezintă și o posibilitate unică de a descoperi peisaje și locuri de o rară frumusețe. La noi pelerinajul este un produs turistic extrem de profitabil, însă exploatat prea puțin. Turismul religios - formă de manifestare a turismului
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
acele sincinezii însoțitoare, care întregesc aspectul impresionant, deplorabil uneori, al logonevroticului în cadrul ambianței. Ca urmare, întreg psihicul său apare, într-un grad mai mare sau mai mic, dezorganizat. El este într-o continuă stare de alarmă, de neliniște, de depresiune sufletească, gândindu-se la efectul ce-1 produce vorbirea sa, cât și mișcările însoțitoare, grimasele ce le folosește drept suport pentru a putea vorbi. Toate acestea explică de ce vorbirea logonevroticului e o povară pentru conștiința sa și provoacă tensiune afectivă, frământare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și scad procesele vitale din organism, duc la oboseală și la slăbirea rezistenței în fața bolilor. Oricum și oricât de grea ar fi viața pentru noi toți și în mod deosebit pentru pensionari, se recomandă o stare stenică, optimistă, o stare sufletească disponibilă pentru o reușită asupra tuturor vicisitudinilor materiale și chiar psihice. Nimeni nu poate fi scutit de emoții negative, de situații neplăcute financiare și de lipsuri de tot feluri. Dar, cunoscând că acestea sunt dăunătoare sănătății este necesar să luptăm
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
identitate de sex, imagine de sine, modele de valori; senzualitate excesivă, drogomanie, înclinare de manevrare a terțelor persoane, pentru atingerea propriilor scopuri; are manifestări de iritabilitate de lungă durată, de la câteva ore la câteva zile; are senzația permanentă de vid sufletesc și angoasă; prezintă o accentuată instabilitate psiho-afectivă, cu trecere rapidă de la o dispoziție până la contrariul ei, de la o stare normală, la depresie; face eforturi disperate pentru a evita căderea în depresie. Terapia profilactică și de manifestare a cazurilor de depresie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la toate unitățile lexico-gramaticale autonome sub aspect semantic cu excepția interjecției: substantive: „Sub nisipul din câmpie cufundat e un popor.” (Idem, p. 45), pronume: „Orele și-au împletit/Firul lor cu firul mare.” (T.Arghezi, I, p. 9), verbe: „...ân neputință sufletească de a-și crea o soartă mai fericită, el știa...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 28), adjective „Deschid porțile: Timp neumblat,/bine-ai venit,/bine-ai venit!” (L. Blaga, p. 197), „Mirajul unui dulce fruct/âmbrac-un sâmbure amar.” (Idem, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistică, de diferite grade, în trecerea complexului sonor din ordinea fizic-obiectivă în ordinea semnelor limbii. Din punct de vedere semantic (cu modul specific de constituire și manifestare a sensului), interjecțiile reprezintă trei clase diferite: a. termeni afectivi; expresia unor stări sufletești, atitudini, senzații; „sensul” este prin excelență un sens contextual și, de aceea, acești termeni se caracterizează prin „polisemantism” sau variabilitate „semantică”: ah!, au!, of!, nț!, ptiu! etc. Prin schimbarea categoriei proprii, se adaugă interjecțiilor afective originare alți termeni lexico-gramaticali, substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt sau un gest pot să jignească sau nu, după felul sufletesc al celui care-l face.” (Camil Petrescu) Din structura predicatului analitic se pot subînțelege: • verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dau piept în piept cu amicul meu Costică Perigoridi care, contrar felului său cunoscut de toți, are acum aerul unui om prea puțin vesel.” (I.L. Caragiale, III, 113) • acuzativul: cu tot, cu toată etc: „M. Sadoveanu, cu toată structura lui sufletească opusă firilor analitice, mi s-a părut totdeauna că este omul cel mai inteligent artisticește dintre contemporanii mei.” (G. Călinescu, C.O., 310), „... Invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i.” (I.L. Caragiale, IV, 82) Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Somnul e umbra pe care viitorul nostru mormânt peste noi o aruncă în spațiul mut.” (L. Blaga, 331) f. multiplu: „Între timp trăiam din mila unuia și altuia.” (M. Eliade, 412), „Nu cele ce scriu poeții sunt poezie, ci ritmul sufletesc din care izvorăsc cele scrise de dânșii și pe care izbutesc să-l facă să vibreze în alții.” (M. Codreanu, 190) ATRIBUTUL DE CLASIFICARETC "ATRIBUTUL DE CLASIFICARE" Determină substantive: „Toate soiurile de scriere dramatică se-mpart numai în două genuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alții, pe care nu pot să-i mai amintesc acum, pentru a nu face cine știe ce greșeli. Aș aminti, totuși, cu orice risc, de academicianul Radu Voinea. A fost președinte al Academiei și această personalitate eminentă închide în el o personalitate sufletească fără margini, o omenie extraordinară, o dragoste de oameni extraordinară. Și aceste însușiri l-au însoțit în întreaga lui carieră științifică și de profesor. A știut să se apropie de oricare om, când este mai ales în ceasurile de cumpănă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
prin toată ființa mea... Dragă prietene, în iunie s-au împlinit, iată, patru decenii de la debutul tău în revista Ateneu. Ce îți mai spune astăzi poemul Întoarcere? Un semn al tinereții mele, nimic mai mult. Am scris poezie din preaplinul sufletesc, nu din convingere sau dintr-o cunoaștere temeinică a artei poetice. Nu era vocația mea. După câțiva ani, în perioada bucureșteană, Constanța Buzea are meritul de a mă fi lecuit de poezie. Cu sensibilitatea nativă pe care o aveam, urmărind
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și în acest moment se poate utiliza suportul imagistic album, ilustrații, diafilm). Că activitate în completare/relaxare, elevii pot fi puși să coloreze, deseneze, să perceapă auditiv și vizual imaginile artistice prezentate; găsirea unor titluri tablourilor descriptive; identificarea trăirilor, stărilor sufletești, sentimentelor autorului, personajelor. ACTIVITĂȚILE DE SCRIERE ÎN PERIOADA POSTABECEDARĂ PARTICULARITĂȚI Învățarea deprinderilor de citit-scris se realizează în interdependenta. Orice exercițiu de citire presupune, în același timp o pregătire pentru scriere. Și textele scrise de mână sunt și ele citite, ceea ce
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe plan social, dar și estetic, afirmă: Un interesant punct de vedere vehiculează Liviu Rusu (29) în teza sa de doctorat, Eseu despre creația artistică. Conform autorului, atât creatorul, cât și bolnavul psihic, pot revendica în antecedente o anume entropie sufletească care se poate metaboliza diferit: în primul caz dezechilibrul interior va descătușa fântânile creației, reinstaurând în opera creatorului armonia dorită, dimpotrivă, în al doilea caz, dezechilibrul se va adânci, alterând definitiv . Centrul de gravitație despre creație, la Freud (ediția 1980
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]