14,383 matches
-
cele trei volume din Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor (1920-1929), istorisire retipărită în multe ediții și încununată cu lauri academici. Preamărind virtuțile moldovenilor și muntenilor, ca și isprăvile de neasemuită vitejie ale atâtor voievozi înțelepți și evlavioși, C. tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un roman cu subiect ce se vrea pilduitor este Moțodel (1934). Reușita eroului (un orfan
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea suntem!...). Despărțirea de spațiul natal, de Blajul erudit (Orașul copilăriei) - „somnoros”, „frumos, fantastic și nepriceput” - se face fără regretele lui Goga și Blaga, mitologia de acum a lui C. tinzând spre aeroplan și uzine (titlul În fabrică se repetă); pașii i se împart între realități contrastante. Ceva din grafica expresionistă a unor Georg Grosz și Franz Masereel, vibrații din Țara de piatră a lui Geo Bogza se reactivează în rostirea
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
vine cu o noutate de necontestat. Aici, cooperarea științelor sociale particulare se sprijină pe terenul sociologiei, prin dizolvarea punctelor de vedere specifice în sinteza sociologică, prin „sociologizarea” disciplinelor particulare; în viziunea gustiană, fiecare știință particulară își depășește obiectul specific și tinde să aibă nu doar o valoare în sine, ci și una „pozițională”, determinată de poziția respectivei științe în contextul structural al întregului (Stahl, 1971, 80-81). Produsul proiectat al unei abordări interdisciplinare va fi o sinteză care nu exclude punctul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legile nu vor mai fi fără putere, nu vor mai trece paralel cu societatea fără s-o atingă, ci vor avea efect, vor fi o stâncă de granit care va rezista timpilor. Această cunoaștere se face de către Institutul Social, care tinde spre cunoașterea metodică a realității. Prin cercetări sistematice Institutul Social va descoperi adevărata noastră realitate națională. O dovadă: acum o oră Institutul Social din Basarabia și-a încheiat lucrările pe anul trecut. Din acțiunea institutului se vede că institutul a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
umane și de radicala ireductibilitate a oamenilor istorici, ce nu sunt ținuți laolată de un Weltgeist omnivor. Accentul este astfel deplasat, prin intermediul „științei realității”, pe domeniul „politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele mai interesante scrieri ale sale antebelice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vedere doar un singur tip de acte infracționale), putem să conchidem că pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele explicative, unul vizând criminalitatea în general și altul referitor la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de personalitate. Studiile realizate de Clive R. Hollin și Kevin Howells (1987) sugerează că publicul încearcă mai degrabă să explice cazurile de delincvență particulare (offense-specific) decât fenomenul criminalității în globalitatea lui. În studiile lor, au constatat că furtul și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o unitate cognitivă este mai recent activată, cu atât probabilitatea de a fi utilizată în procesarea informațiilor este mai mare; c) importanța: semnificația motivațională rezultată din nevoile prioritare și din conexiunea cu alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe care o exercită sau este în stare să o exercite asupra indivizilor; iar prezența acestei puteri se recunoaște, la rândul său, fie după existența unei sancțiuni determinate, fie după rezistența pe care faptul o opune fiecărei acțiuni individuale care tinde să-l violeze.” (Durkheim, 1974, 65) În accepțiunea acestuia, faptele sociale (modurile de a lucra, de a gândi sau de a simți), concretizate în moduri de acțiune (obiceiuri, cutume etc.), credințe sau instituții, sunt învestite cu o putere normativă în virtutea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în geometria variabilă în timp și spațiu a acestora. Nu trebuie subevaluat însă nici rolul acestor „geografii sociale”, cu frontierele lor specifice între unități de apartenență, ce constituie soluții strategice de „lungă durată”, la care localnicii țin și pe care tind să le reproducă cutumiar în măsura posibilului. După cum remarca și Max Weber, există însă și relația inversă, care face ca „economia să suporte ea însăși influența unor legi structurale proprii comunității în cadrul căreia se dezvoltă. În ceea ce privește stabilirea momentului și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mod similar perspectivei în care șomajul de scurtă durată înseamnă doar o schimbare a slujbei, iar cel pe termen lung reprezintă o situație severă (adesea ducând la descalificare), „sărăcia cronică este o situație mai serioasă decât cea tranzitorie, cauzele ei tinzând să fie diferite, la fel ca și răspunsurile politice adecvate” (McKay, 2002, 2). Între aceste stări (de sărăcie cronică și temporară) există și altele menționate de cercetători. De exemplu, David Hulme distinge patru categorii de indivizi ce trăiesc în sărăcie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anului 1995 - cu indivizii care sunt membri în cercetarea-panel în toți cei trei ani). Ele devin mai puțin îngrijorătoare dacă nu ne gândim la numărul indivizilor excluși sau trăiesc într-o sărăcie cronică, ci la anumite patternuri pe care aceștia tind să le urmeze. Metodologie În mod obișnuit, se disting două metode în identificarea săracilor cronici: abordarea „duratei” și cea a „componentei”. Prima ia în considerare numărul de ani/luni trăiți în sărăcie, pe când cealaltă încearcă să distingă între „componenta permanentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Tabelul descriptiv prezentat mai sus ne demonstrează că persoanele cu o probabilitate mai ridicată de a trăi în sărăcie cronică au și un risc mai mare de a fi excluse de la anumite dimensiuni, dar nu indică dacă formele de excluziune tind să se concentreze pentru ei. Astfel, ar fi interesant să aflăm dacă indivizii cărora le lipsesc resursele financiare pentru o perioadă mai lungă tind să fie într-o proporție mai ridicată multiplu excluși decât ceilalți, sau dacă pentru ei aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mare de a fi excluse de la anumite dimensiuni, dar nu indică dacă formele de excluziune tind să se concentreze pentru ei. Astfel, ar fi interesant să aflăm dacă indivizii cărora le lipsesc resursele financiare pentru o perioadă mai lungă tind să fie într-o proporție mai ridicată multiplu excluși decât ceilalți, sau dacă pentru ei aceste dimensiuni sunt mai degrabă independente unele față de altele. Vom încerca să răspundem la această întrebare utilizând analiza cluster 14. Tehnica va fi utilizată distinct
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre sărăcie și excluziune se nuanțează: pe măsură ce ne apropiem de săracii cronici, riscul de a găsi persoane excluse social (și mai sever) este mai ridicat. Este important totodată să aflăm dacă pentru persoanele ce trăiesc în sărăcie formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt dispersate. Prin analiză cluster distingem între trei mari grupuri de indivizi - multiplu excluși, dispersat excluși și nonexcluși. Suprapunerea dintre aceste grupuri și tipurile de sărăcie ne arată că săracii cronici sunt într-o mare măsură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
distingem între trei mari grupuri de indivizi - multiplu excluși, dispersat excluși și nonexcluși. Suprapunerea dintre aceste grupuri și tipurile de sărăcie ne arată că săracii cronici sunt într-o mare măsură multiplu excluși, în timp ce indivizii aflați deasupra pragului de sărăcie tind să nu fie excluși de la nici o dimensiune. Există însă diferențe semnificative între zonele rezidențiale: indivizii din mediul rural au o probabilitate mai ridicată să fie multiplu excluși indiferent de poziția față de pragul de sărăcie - aproape 50% dintre indivizii de aici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Același argument funcționează și pentru bunurile de folosință îndelungată - mașini de spălat, automobile etc. În schimb, sumele cheltuite pentru achiziționarea acestor bunuri nu se mai includ în agregatul de consum, spre deosebire de sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziții importante, ce tind să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiștii Institutului Național de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcția agregatului de consum. Ei argumentează că bunurile de folosință îndelungată din România sunt de multe ori foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să aibă relații și cu italieni sau cu alți români legali. Se întâlnesc mai degrabă între ei și nu mai frecventează în aceeași măsură locurile de întâlnire ale migranților români. Mai mult decât atât, migranții cu oportunități profesionale și economice tind uneori să se distanțeze față de alți români și să se integreze în societatea italiană.22 După o perioadă, își aduc familiile cu ei, își dau copiii la școală sau la grădiniță și închiriază sau cumpără locuințe. Oricum, procesul de încorporare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei (Fugind din aproape). Versurile din 41 de sonete (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin”. Poetul îl constrânge pe actor la discreție și la meditație neexhibată. Căci condiția poetului este una a limitei, „pe mal, la îmbinarea apelor”, încercând
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
lingvistice precum: „pe sine însuși”, „el însuși”, „eu însumi”. În prezent, lingviștii își unesc eforturile cu antropologii pentru a studia sinele (Stamatov, 2003Ă. În ultima parte a secolului XX, preocuparea pentru sine s-a extins în filosofie, psihologie și neuroștiințe, tinzând să rezume înțelesurile eului conștient și chiar ale persoanei. Semnificația pentru această orientare este lucrarea lui Popper și Ecoles, The self and ist Brain (Popper și Ecoles, 1997Ă. Conștiința este un concept filosofic care a ajuns să fie folosit destul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cea a psihismului refulat. În plus, el include o bună parte din supraego. Omul individual - persoana - are o mică zonă de conștiință și libertate și o mare zonă de inconștient. Ego-ul, care ține cumpăna între conștiința individuală și exigențele realității, tinde și spre idealitate, spre valori. O parte dintre trăirile refulate se pot orienta spre creație, prin sublimare, și, de asemenea, se instituie pentru fiecare și un „ego ideal”, un ideal al eului, așa cum el ar dori să fie. Acest scenariu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar accentul nu mai e pus acum pe faptul că nevoile ar deriva din acest câmp interpersonal, ca în psihologia lui Sullivan. Nevoile se cer satisfăcute, dar acest fapt se realizează în mare măsură prin propensiunea activă a subiectului care tinde mereu să se autoactualizeze. Această tendință este de tip instinctiv și ea reușește, mai mult sau mai puțin, la diverse persoane. Eul ce se autoactualizează matur prezintă următoarele caracteristici: are o percepție eficientă a realității; are o bună acceptare a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
anima, animus, persona și umbra sa, și un concept al „sinelui perfect”. Acesta e simbolizabil prin figura mandalei, ce reunește ordinea, unitatea, totalitatea. Realizarea de sine a persoanei, pe calea individuației, are în vedere acest ideal a unui sine ce tinde spre echilibru și împlinire, dintr-o direcție interioară și valoric spirituală. Sinele este centrul personalității, nucleul ei de identitate și, în același timp, totalitatea personalității ce se metamorfozează în permanență, adâncindu-se în sine. Această viziune spirituală a lui Jung
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de-a lungul timpuluiă și de „agenție” (noi știm că suntem autorii propriilor noastre gânduri și acțiuniă, ar fi - după Kircher și David - conștientizarea distincției față de lume și de alții (știm că suntem diferiți de ambianță și de ceilalțiă. Sinele tinde să preia majoritatea funcțiilor tradiționale ale conștiinței de sine și ale Eului într-o perspectivă care leagă filosofia de psihologia clinică și experimentală, precum și de neurofiziologie și patologia neurologică și psihiatrică. Studiile și publicațiile despre sine (selfă au crescut exponențial
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]