14,689 matches
-
ce o contemplă. Relația este posibilă prin intermediul percepției. Obiectele de artă sunt posibile percepției datorită sensibilității care "asigură și procură intuiții"40. Percepția apare în cadrul artei în urma unor conexiuni de acte și conținuri ce sunt constituite în două trepte, ca trăire momentană și ca experiență temporală. Potrivit esteticii, cele două trepte alcătuiesc unitatea structurală în care se află opera de artă. Ceea ce este perceput este trăit și contemplat. Dacă trăirea înseamnă experiență estetică, contemplare înseamnă procesul de înțelegere a obiectului perceput
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de acte și conținuri ce sunt constituite în două trepte, ca trăire momentană și ca experiență temporală. Potrivit esteticii, cele două trepte alcătuiesc unitatea structurală în care se află opera de artă. Ceea ce este perceput este trăit și contemplat. Dacă trăirea înseamnă experiență estetică, contemplare înseamnă procesul de înțelegere a obiectului perceput. Prin creație înțelegem, în mod simplu, aducerea obiectului de artă în existență, procedeele și tehnicile de execuție ale artistului. Creația este un procedeu special de facere ce implică imaginația
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de creație, mergând spre o identificare cu ea înțeleasă ca facultate creativă. Apropierea creativității de imaginație este explicată și de Collingwood, care înțelege creativitatea ca fiind voluntară, conștientă și non-conceptuală. Creativitatea este interpretată ca un procedeu sentimental de exprimare a trăirilor artistului. Arta predispune de un obiect imaginar ce este specific creației. Ceea ce este creat exprimă sentimentul artistului, un proces de recunoaștere posibil numai prin contemplație. De aceea, produsul final al creației este predispus contemplării. Opera de artă ca produs final
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
echipele sportive au norme și valori, țeluri comune, se bazează pe un sistem comun de organizare a activității sportive, au o anumită motivație. Heckhausen, în 1965, înțelegând prin motivație "influențele unui raport complex dat persoană - mediu care orientează și conduce trăirea și comportamentul spre scop", clarifică și orientează o serie de probleme cu privire la motivația în echipa sportivă. Motivația se actualizează în cadrul relației sportiv - mediu pe legătura dintre valoarea sportivului și determinarea socială a acestuia (a valorii). Influențați de aceste cercetări, Charnofsky
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ - FACTOR ESENȚIAL îN EDUCAȚIA TINEREI GENERAȚII Rita Burduja-părinte “ Știți mai mult decât credeți”-Stock Viața de familie este prima școală a vieții, a emoțiilor și trăirilor, de unde ne propulsăm spre viitor. Aici învățăm din propriile emoții cum să gândim și cum să ne alegem reacțiile, cum să citim și să ne exprimăm temerile și speranțele. Și toate acestea nu ni le formăm doar din ce ne
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
explica acțiunile în funcție de cauzele percepute. Teoria propusă de Fritz Heider (1944, 1958) și dezvoltată ulterior de Weiner (1985) și Roberts (1982) constituie o teorie complexă în care atribuirile sunt văzute ca fiind influențate în mare parte de acțiunile persoanei, de trăiri, încredere și motivație. Modul în care sportivul se raportează la el însuși este direct legat de percepția pe care acesta o are asupra cauzelor și efectelor propriilor acțiuni. Tipul de atribuiri pe care sportivii le fac în mod obișnuit ne
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
încrederii în sine se poate face prin discurs interior (comunicare intrapersonală). El poate lua forma unor cuvinte spuse sau se limitează la gânduri pozitive sau negative. Ca o metodă psihologică de întărire a încrederii în sine, discursul interior conduce la trăiri pozitive privind abilitățile sportivului. Există dovezi clare ce sprijină utilizarea conștientă a discursului interior pentru întărirea încrederii în sine. I.8.5. Teoria încrederii în sine aplicată în mediul sportiv Modelul lui Vealey conceptualizează motivația și încrederea în sine în
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
-se, scriitorul își descoperă natura intelectual-afectivă și o valorifică într-un text bine articulat. Temele sunt diverse: politica națională și mondială, istoria recentă și îndepărtată, religia, prietenia, literatura ca axă unificatoare. Modelul - mărturisit și urmat fie și involuntar - este Timpul trăirii, timpul mărturisirii, jurnalul lui Eugen Simion. Limbajul și atitudinea vin, ca și în textele critice, dinspre Petre Pandrea: directe, fără o preocupare specială pentru construcții aluzive și subtilități, concretizate în evaluări concentrate, viguroase și în caracterizări care iau câteodată forma
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
se înscrie în ecoul unui postmodernism în care el însuși devine plăsmuire a propriului verb, căutând mereu să-și definească condiția de creator prin cuvânt al unui univers de idei. Vrea să reprezinte metaforic nu neapărat realitatea lumii, cât sentimentul trăirii acesteia. Într-un proces de abstractizare poetică, oscilând între eleganță și sordid, între candoare și abjecție, între puritate și scabros, lansează continuu programe-manifest ca într-o vastă ars poetica. Pentru V., cuvântul, versul, poemul, cartea sunt semnele și „însemnele” unei
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
promotor era, în viziunea lui Ovid Densusianu, conducătorul și teoreticianul revistei, curentul simbolist. V.n. va milita, în descendența „Literatorului” lui Alexandru Macedonski (pe care chiar l-a suplinit în perioada de întrerupere a apariției, 1905-1918), în numele unei concepții lărgite privind trăirea și frumosul în artă, pentru desprinderea de estetica numită „veche”, cea care subordona, restrângător, fenomenul artistic convingerilor politice, naționalismului și sentimentalismului. În articolul-program Rătăciri literare, Densusianu, filolog și folclorist de o cuprindere totală și o înțelegere profundă a fondului popular
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
drumul propriu în afara revistei. Redundanța motivelor și a simbolurilor l-a făcut pe Dumitru Micu să sublinieze că poeții de aici se vor diferenția în funcție de rolul conferit decorului: „cadru” al emoției sau „însuși modul stării sufletești, al atmosferei interioare”. Când trăirea e sinceră, pentru simboliști concretul lui hic et nunc devine o scenă, o mască dincolo de care domnește nevăzutul, misterul, absolutul - unica realitate către care ei țintesc. Cuvinte și imagini încărcate de fascinația analogiilor și puncte de sprijin în transcenderea aparenței
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
cugetării literare, aureolată prin gândirea eminesciană. O viziune mobilă, dialectică susține acest studiu, unde, ca într-o dioramă, sunt luminate mereu alte mentalități și atitudini, semne de felurită înțelegere a actului creației, alte teme și motive poetice, cristalizând fie experiențe, trăiri intense, fie rezultate ale unor reflecții livrești, alte „măști” (uneori „ipostaze în negativ”) sau mituri. De o atașantă acuratețe, stilul exegezei, concentrat, sobru, cu subtile nuanțări, își dă măsura - chiar dacă unele caracterizări forțează nota - în expresive profiluri de cărturari și
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
și de catastrofele istoriei (război, foamete, deportări, colectivizare, stalinism), urmează primele șapte clase în satul de baștină, școala medie la Lipcani (1950-1953) și Facultatea de Filologie și Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, absolvită în 1958. Frustrat de trăirea plenară a vieții, recurge la mijloace compensatorii: rămânând acasă în lipsa mamei, plecată prin târguri în căutare de hrană, scrie poezii spre alinare „de frică și singurătate”, pe care începe să le publice în periodice din 1954. După încheierea studiilor universitare
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
nevinovăția celor care umblă pe acoperișuri” (Marin Sorescu). Miza se pune pe un preaplin emotiv („O poezie trebuie să fie multă. Dacă-i multă, e și frumoasă”). Conștiința „fireștii ordini”, a unității omului și cosmosului naște un învederat organicism al trăirii și viziunii. Imaginea mamei și a poetului-fiu este înconjurată de un nimb sacru, căci V. sacralizează maternitatea, copilăria, bucuriile simple, precum și suferința. O notă aparte, profund existențială, o aduce dialogul cu neființa din ciclul Litanii pentru orgă. V. asumă perseverent
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
care atinge intensitatea maximă, „amestecarea” („M-am amestecat cu cântul/ca mormântul cu pământul./ M-am amestecat cu dorul/ Ca sângele cu izvorul./ M-am amestecat cu tine/ Ca ce-așteaptă cu ce vine”). Se caută fervent sensul înalt al trăirii erotice, idealitatea, erosul având o semnificație mitică: femeia este taină în taina naturii, stăpână a marelui stăpân - Dorul, „lumină stinsă în lumină”. Misterul cosmic se strecoară în ritul nupțial, amplificând dimensiunile trăirii și traducându-l în acorduri de imn, madrigal
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
ce vine”). Se caută fervent sensul înalt al trăirii erotice, idealitatea, erosul având o semnificație mitică: femeia este taină în taina naturii, stăpână a marelui stăpân - Dorul, „lumină stinsă în lumină”. Misterul cosmic se strecoară în ritul nupțial, amplificând dimensiunile trăirii și traducându-l în acorduri de imn, madrigal, cantilenă și rugă. V. este un poet prin excelență al mamei și al maternității, unul dintre cei mai importanți în contextul literaturii române. Mama poetului, concretă, reală, veghetoare și însuflețitoare a spațiului
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale și poetizarea faptelor cotidiene reprezintă nota dominantă a versurilor lui Z., care explorează eficient detaliul revelator și metafora rară. Evoluția ulterioară a poeziei sale vizează cuprinderea unei game de trăiri mai variate, contradictorii, paradoxale. Ultimele culegeri - Mi-e dor (1971) și Mă caut (1976) -, ciclul Postume din antologia Poezii (1981) propun o lirică de atmosferă, dominată de neliniști, interiorizată și dramatică, mai bogată în substanță sufletească. Aplecat asupra stărilor de
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
ca și el la crezul comunist după traversarea unei crize de scepticism din cele mai dureroase. Albert Camus a arătat prin ce anume dandy-ul - care, prin disperarea lui, amintește de Satan - îl prefigurează pe revoluționar: aceeași aspirație spre o „trăire fremetică”, același „gust al apocalipsei” (Omul revoltat). La originea acestei convertiri se află în mod indiscutabil, nevoia oamenilor de a se pune în slujba unei autorități capabile să reducă la tăcere îndoielile intime. „Intelectualilor dezordonați, rătăciți în labirintul întrebărilor, noi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca și cum nu individual, ci colectiv, ca membri ai aceleiași națiuni, deținem și controlăm o putere atât de mare. Puterea pe care o dețin reprezentanții noștri devine a noastră, iar frustrările pe care le simțim în interiorul comunității naționale sunt compensate de trăirea deplină a puterii sale. Tendințele psihologice, funcționând la nivel individual, sunt sprijinite de regulile de comportament și de însăși instituția societății. Societatea constrânge aspirațiile de putere ale indivizilor și aruncă oprobriul asupra anumitor instincte de putere care țintesc mărirea individuală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acele experiențe și derivatele lor intelectuale ar fi fost identice pentru toată omenirea, fluxul liber al informațiilor și al ideilor ar fi creat într-adevăr singur o opinie publică internațională. De fapt, așa cum am văzut, nu există nici o identitate de trăire care să unească omenirea deasupra aspirațiilor fundamentale comune tuturor oamenilor. Întrucât așa stau lucrurile, americanul, indianul și rusul vor lua fiecare în considerare același item al știrii din perspectiva sa filosofică, morală și politică distinctă, iar perspectivele diferite îi vor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a acestuia. La 6 ani copilul este total absorbit de problemele adaptării la viața socială. Procesul acesta este relativ dificil. După 7 ani se manifestă treptat o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și trăiri numeroase euforice și de exaltare, semn că adaptarea a depășit o fază tensională. Momentul de 8 ani este foarte sensibil pentru educația socială, dat fiind faptul că adaptarea a depășit încă o etapă tensională și copilul a început să treacă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
anumită zonă cerebrală. Dacă prin apăsarea manetei și autostimularea efectuată animalul trăiește senzația de plăcere (inclusiv sexuală), atunci va repeta stimularea ajungând uneori până la 5.000 stimulări/oră la șobolani și 1.600/oră la maimuță. Întrucât plăcerea este o trăire subiectivă, nemăsurabilă, neurofiziologia a adoptat denumirea de răsplată recompensă referitor la actul efectuat de animal. Este de subliniat și constatarea că: oferindu-i-se animalului alimentele care-i sunt pe plac, adesea preferă acestora autostimularea; centrii de răsplată sunt localizați
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
formă de memorie ; descifrarea pe baze fiziologice a mecanismelor învățării și depozitării informațiilor în encefal deschide fiziologiei perspectiva favorabilă pentru abordarea acestui domeniu ce azi aparține în cea mai mare măsură psihologiei. în cazul aspectului afectiv de ordin subiectiv, intensitatea trăirii efective era măsurată de psihologie printr-o explorare exclusiv având la bază metoda introspecției. Descoperirea tehnicii autostimulării și cartografierea în encefal (văzut ca o sferă - spațial), a zonelor de recompensă și de sancționare a acestora (decuplarea experimentală) permite și în
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
vigilitate a scoarței cerebrale ca stare și poate fi explorată electroencefalografic (EEG) și în cazul unui contact sexual. Desigur, fiziologia nu este azi în măsură să epuizeze metodele de investigație toți parametrii emoției și să exprime (să explice) această complexă trăire exclusiv în termeni funcționali, dar a pătruns cu metodele proprii în acest domeniu și are reale perspective de progres, ale căror consecință va fi posibilitatea de coordonare a acestor fenomene spre medicină (sexologie și planificare familială) ca beneficiară imediată a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
personale socio-afective între membrii organizației, tensiuni interpersonale sau intragrupale, habitudini și tradiții, ansamblul efectelor nedorite, neprevăzute prin structurarea formală (Mucchielli, 1973, p. 56). # Dacă oamenii sunt obligați să respecte structura formală, ei nu sunt obligați să-și manifeste deschis anumite trăiri psihologice, îndeosebi afective, atitudinale, valorice, de un tip sau altul față de cei care încarnează aceste structuri. Dimpotrivă, ei pot formal să respecte structura oficială, dar informal, psihologic, s-o submineze. Într-o grupă de muncă s-ar putea să existe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]