12,368 matches
-
peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales toamna pe vremea culesului viilor și livezilor și unde se pare că s-ar fi născut [[Constantin Bălcescu]] ([[1813]] - [[1902]]), ministru de finanțe în guvernul condus de [[Ștefan Golescu]], în vremea lui [[Alexandru Ioan Cuza|Cuza]], apoi deputat, senator, traducător din greacă și latină, editor
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
cu temperaturi mai mari de 25C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultură de vită de vie și culturi mari agricole). Originea cuvântului Segarcea provine din îmbinarea a două cuvinte: "seges" = câmp, teren, pământ productiv în limba latină și "arcesitus" = cel căutat, cel dorit, cel visat.Prin combinarea acestor două cuvinte s-a ajuns la forma "Segarcea
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Dealurile Fălciului la nord și podgoria Covurluiului la sud. S.C.D.V.V. Bujoru este situat la o distanță de 56 km de municipiul Bârlad și 55 km față de municipiul Galați. Deși regiunea viticolă are vechi tradiții în cultura viței de viței de vie, podgoria Dealul Bujorului s-a dezvoltat odată cu înființarea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicole din orașul Târgu Bujor (S.C.D.V.V). Această zonă, datorită condițiilor extreme de temperatură ale aerului, deficitului pluviometric și dinamica umidității atmosferice, prezintă particularități mai rar întâlnite
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
Bujor (S.C.D.V.V). Această zonă, datorită condițiilor extreme de temperatură ale aerului, deficitului pluviometric și dinamica umidității atmosferice, prezintă particularități mai rar întâlnite în altă parte a țării (zona fiind foarte secetoasă). Aranjate pe terase, plantațiile cultivate cu viță de vie se extind an de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viță de vie repartizate pe 4 centre viticole și anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Berești. Principalele direcții de producție ale podgoriei sunt obținerea vinurilor roșii de calitate superioară
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
umidității atmosferice, prezintă particularități mai rar întâlnite în altă parte a țării (zona fiind foarte secetoasă). Aranjate pe terase, plantațiile cultivate cu viță de vie se extind an de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viță de vie repartizate pe 4 centre viticole și anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Berești. Principalele direcții de producție ale podgoriei sunt obținerea vinurilor roșii de calitate superioară (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră) și vinuri de consum curent. Orașul Târgu Bujor se poziționează după
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
și văi cu versanți abrupți care sunt supuși puternic degradării la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case cu iobagi români la Dumbrăveni. Cum pe domeniul Dumbrăveni nu existau meseriași, sunt trimiși de la Mălâncrav un cizmar, un croitor, un rotar și un țesător. În același timp Mihai Apafi I primește via din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea. După moartea lui Grigorie Apafi, domeniul cetății Dumbrăveni revine integral în posesia lui Mihai Apafi I care este ales principe, la Târgu Mureș, în 16 septembrie 1661. Târgul
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe întinse cu plante pentru semințe și plante medicinale. Existența unui siloz în zona gării este deosebit de importantă. Aflat în posesia societății Agricover, acesta a fost recondiționat și colectează cantități importante din
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
din an în an suprafețe mari. Se cultivă, dar pe suprafețe mai restrânse și plante furajere, în special lucerna. Cultura legumelor a început să dețină și ea suprafețe arabile în crestere, deși se practică la nivel de gospodării. Cele de vie sunt în proprietate particulară și sunt reprezentate de soiurile hibride. Producția de vin obținută este destinată exclusiv consumului din cadrul gospodăriilor. Creșterea animalelor s-a dezvoltat ca urmare a producțiilor bune de cereale, înregistrate anual. Totuși, majoritatea animalelor sunt crescute în
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
prezent o dinamică puternică cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Industria materialelor de construcții, industria mobilei, industria ușoară, industria alimentară, serviciile și turismul sunt sectoarele economice cele mai bine reprezentate. Pâncota este și un important centru al viei și vinului, cunoscut atât în țară cât și în străinătate Dintre cele mai importante obiective turistice ale orașului se remarcă ansmblul urban desfășurat de-a lungul străzii Tudor Vladimirescu, vechiul han de poștă, palatul "Sukowsky" și nu în ultimul rând
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin - Calafat. Vînju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu dealuri ale căror soluri fertile, propice agriculturii.Totodată este o zonă renunumită pentru cultivarea viței de vie. Clima este temperat-continentală, cu ploi multe toamna și primăvara și puține vara. Vînju Mare cuprinde vechile sate: Orevița Mare (care este cunoscută ca localitate încă din 1652 pe timpul domniei lui Matei Basarab); Nicolae Bălcescu, Bucura și Traian. Orașul se învecinează
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
acești arbori puternici, vânjoși, ar fi fost identificați prin apelativul "Gâj" ori prin cuvântul care ar desemna sunetul pe care îl facea vântul prin frunzele acestora. Din bătrâna pădure au fost însă defrișate suprafețe întinse și cultivate cu viță de vie. Se pare că acea specie de ulm ar fi dispărut de prin pădurile noastre, dar existența pădurii "Lunca Vînjului", la o distanță de numai 1500 de metri, dovedește că pe însuși terenul casei de cultură de azi, a existat înainte
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
dovedește că pe însuși terenul casei de cultură de azi, a existat înainte o pădure. Vechii locuitori ai satului Vînju Mare trăiau prin pădure după dealuri, unde își defrișaseră câte un petic de pământ pe care își cultivau vița de vie și cereale numai cât era necesar pentru satisfacerea nevoilor familiale. Acești locuitori își construiseră bordeie, chiar pe aceste terenuri, așezate la estul actualului oraș. În urma împroprietăririi din 1864, locuitorii au părăsit așezările din păduri și vii pentru a se stabili
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
locuitori își construiseră bordeie, chiar pe aceste terenuri, așezate la estul actualului oraș. În urma împroprietăririi din 1864, locuitorii au părăsit așezările din păduri și vii pentru a se stabili în sat, unde li se repartizaseră loturi de casă. După culesul viilor, vinul rămânea în pivnițele bordeielor unde locuiseră și periodic mergeau acolo cu un vas pentru a aduce doar atâta vin cât avea nevoie familia. Mai târziu, țăranii și-au ars bordeiele și și-au adus recolta în sat. Existența localității
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
răscumparare pe termen de 5 zile. Întrucât terenul nu era suficient pentru toti sătenii și ca sa nu se creeze nemulțumiri, improprietărirea s-a facut sub formă de loterie, prin tragere de bilete. În urma acestei împroprietăriri rămân puține loturi în capul viilor, numite “brațuri”, unele cultivate, altele folosite ca pășune pentru vite. Arendașul acestor “brațuri” a fost Constantin (Ion) Triandafil, ultimul arendaș pe care Răscoala din 1907 îl găsește în comună. Anul 1907 găsește locuitorii comunei Vînju Mare împroprietăriți în trei rânduri
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
regional. Dat fiind că fluviile navigabile sunt puține, Azerbaidjanul a dezvoltat cu precădere transportul feroviar și cel automobilistic. Atât câmpiile, cât și dealurile molcome, în general sunt bine udate și adecvate culturilor, cele mai importante în antichitate fiind cerealele și viile. Luncile mănoase sunt ideale pentru pășunat. Alte resurse importante sunt codrii montani, pare-se cândva foarte bogați în pomi, ceea ce o mărturisește construirea caselor din lemn. Piatra, de asemenea, a fost folosită tăiată în blocuri pătrate. Agricultura, resursele naturale și
Azerbaidjan () [Corola-website/Science/298073_a_299402]
-
Atunci poezia se numea încă "Tikvatenu" (="Speranța Noastră")]. În anul 1888 Shmuel Cohen (=Samuil Kogan, 1870 - 1940), tânăr țăran evreu, originar din Ungheni, Basarabia, și stabilit în Palestina, în noua așezare evreiască Rișon Lețion, unde învățase să cultive vița de vie, a potrivit textul poeziei lui Imber pe o melodie populară pe care o cunoștea sau din copilărie, sau de la "Hachshara" pe care a făcut-o ca pregătire pentru emigrarea sa în Palestina. Melodia aleasă era de proveniență românească și circula
Hatikva () [Corola-website/Science/298208_a_299537]
-
și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători pentru romii din spațiul balcanic. Paștele este sărbătoarea pe care romii creștini o „împărtășesc” și cu morții. Cimitirul este împodobit cu flori, iar în noaptea Învierii, romii duc lumina de la biserică acasă viilor, și apoi la cimitir - morților. Doliul la romi reprezintă solidaritate și respect pentru familia îndoliată. Astfel, dacă o persoană moare, nu va ține doliu doar familia celui decedat, ci toată comunitatea, timp de un an. În perioada de doliu, romii
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
36 °C). Suprafața totală a orașului Călărași este de 4.233 ha, din acestea 2.279 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Structura terenurilor cu destinație agricolă este reprezentată de terenuri arabile 885 ha, culturi multianuale 881 ha, dintre care viile ocupă 476 ha, livezile 404 ha, pășuni și fânețe 485 ha. Spațiile verzi ocupă 768 ha: pădurile 732 ha, restul fiind fâșii de protecție și tufișuri. Terenul fondului apelor ocupă 433 ha, dintre care mlaștinile - 128 ha, iazurile - 39 ha
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
o poștă. În 1884 Tuzara-târg întrunea 288 de case, Călărași-sat - 447 de ogrăzi. Firme mari, aparținând proprietarului Saradjiev încep, în 1901, producerea coniacului, la Chișinău și Călărași. Contele Matei Derojinschi fondează în 1905 un atelier de altoire a viței de vie pe portaltoi american, creează o mare pepinieră de butași și pomi fructiferi. Gazeta „Drug” din 17 decembrie 1906 anunță că la Călărași sunt puși în vânzare butași de soiuri europene, nuci altoiți și copăcei de caiși. Pînă la anul 1925
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
producție, o gospodărie colectivă și 13 întreprinderi din industria de prelucrare și întreprinderi de deservire. Suprafața terenurilor arabile — 25,6 mii ha. Suprafața culturilor multianuale este de 2.136 ha, inclusiv 1.577 ha livezi și 474 ha viță de vie. În raion fucționează Hidrocentrala Dubăsari, 10 întreprinderi în domeniul construcțiilor, 2 întreprinderi în domeniul industriei ușoare și Uzina Mecanică Dubăsari. În raion funcționează 2 case de cultură orășenești și 9 sătești, 8 cluburi, 19 biblioteci (5 orășenești și 14 sătești
Raionul Dubăsari (Transnistria) () [Corola-website/Science/297496_a_298825]
-
desfășoară simultan. Versanții cantonului sunt utilizați intensiv pentru producerea energiei hidroelectrice. Electricitatea produsă este folosită în canton și exportată. În zonele nordice se cresc vite. Producția de vin este importantă pentru canton, și este exportată în special în restul Elveției. Viile sunt concentrate în special în jumătatea meridională a cantonului, unde clima este mai caldă. Alte producții agricole cuprind cultura porumbului, cartofului, tutunului și a legumelor. Clima cantonului este opusă celeia care se găsește în nordul Alpilor. Aceasta este o climă
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
câmpiile Lombardiei, una dintre cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei. este de asemenea recunoscut ca una din capitalele modei și design-ului, metropola Lombardiei fiind faimoasă prin casele de modă și cochetele ei magazine, cum ar fi cele de pe via Montenapoleone sau din renumita Galleria Vittorio Emanuele II din Piazza Duomo (considerată a fi cel mai vechi shopping mall al lumii). Orașul a găzduit World Exposition 1906 și și-a anunțat disponibilitatea de a fi gazda Universal Expo în 2015
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de Domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
cultul fertilității și al fecundității (consacrat prin bogata și variata plastică neo-eneolitică) este înlocuit cu un nou cult - cel al soarelui. Au fost descoperite alte așezări aparținând culturii Verbicioara la Clocociov (punctul ”Pădurea Iliescu”), la intersecția străzilor Oituz și Dealul Viilor și pe strada Tudor Vladimirescu, după podul de la “Botul Calului”, pe o movilă rămasă în urma eroziunii terasei Oltului. Aici a fost descoperită o piesă mai rară, nespecifică zonei; era un topor de luptă din bronz (tipul „cu muchia prelungită”, cu
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]