14,079 matches
-
asta, deoarece... el marchează un „la revedere”, dar și o despărțire, un „adio”, care... poate fi pentru totdeauna. Sayonara, Japan ! Capitolul III Japonia, tărâm de vis A treia călătorie a fost în 2007-vară-toamnă, când eu, Mariana, Alex și Alexia am zburat spre cei dragi. Cu ocazia escalei făcute la Paris, Mariana și Alexia au avut ocazia să respire, precum am făcut și noi, ceilalți, la prima călătorie, aerul parizian. N-au văzut orașul decât de deasupra, din avion, dar aeroportul le-
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
același timp. Deși au insistat, n-am deconspirat „unchilor” darul pe care urma să-l fac nepotului meu și al lor. La aeroport, am ajuns cu trei ore mai devreme. Timpul a trecut repede. Preferând ruta Otopeni Viena Narita, am zburat cu „Austrian Airlines”, făcând escală la Viena. Spre deosebire de francezi, austriecii sunt sobri, nu vorbesc mult, dar nici nu sunt exagerat de suspicioși. Avionul, un AIRBUS A 319, a zburat lin și rapid spre Viena, aterizarea fiind impecabilă. În aeroportul vienez
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
devreme. Timpul a trecut repede. Preferând ruta Otopeni Viena Narita, am zburat cu „Austrian Airlines”, făcând escală la Viena. Spre deosebire de francezi, austriecii sunt sobri, nu vorbesc mult, dar nici nu sunt exagerat de suspicioși. Avionul, un AIRBUS A 319, a zburat lin și rapid spre Viena, aterizarea fiind impecabilă. În aeroportul vienez am văzut tineri austrieci, fete și băieți, care mergeau cu aceeași cursă în Japonia. Mi-au atras atenția prin veselia lor și prin ecusoanele din piept pe care scria
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
atenția prin veselia lor și prin ecusoanele din piept pe care scria, IST. N-am înțeles nimic din ceea ce discutau. Unii dintre ei aveau dicționare în limbile engleză-japoneză. După două ore de așteptare, ne-am îmbarcat într-un BOING 777, zburând spre Narita, aeroportul internațional al Japoniei. Boing 777 este un avion spațios, cu scaune comode, având LCD pe spatele fiecăruia dintre ele. Pe timpul zborului de peste 11 ore, ne-am petrecut timpul astfel: am mâncat, am băut sucuri naturale, ceai cu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
un perete. O parte dintre călători urmăresc meciul Corea-Japonia. Pentru mine peisajul este superb și găsesc că prezența unui televizor este de prisos. În larg se zăresc bărci de pescari, pescăruși și rândunici de mare. Apa este plumburie. Câteva păsări zboară la joasă înălțime, chiar la prova feribotului, „Kamome”. O barcă cu motor pare o pasăre uriașă zburând deasupra apei. În urma ei a rămas o dâră de apă(siajul) asemănătoare unei șosele mobile ce se pierde în zare. Este ora 12
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
prezența unui televizor este de prisos. În larg se zăresc bărci de pescari, pescăruși și rândunici de mare. Apa este plumburie. Câteva păsări zboară la joasă înălțime, chiar la prova feribotului, „Kamome”. O barcă cu motor pare o pasăre uriașă zburând deasupra apei. În urma ei a rămas o dâră de apă(siajul) asemănătoare unei șosele mobile ce se pierde în zare. Este ora 12:17 (ora Japoniei) japonezii vociferează urmărind meciul de baseball, Coreea Japonia. Pe parcursul călătoriei am avut lumină bună
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
vedea de alte treburi. Tânărul duce se plimba agale prin odaia mare, privind din când În când pe fereastră. Departe, spre miazăzi, se vedeau printre nori vârfurile Înzăpezite ale Alpilor și Conrad Își dori să fie o pasăre ca să poată zbura deasupra lor. Ca de obicei În asemenea momente, gândirea lui se Împărțea În două, ca și cum ar fi existat dintr-odată doi prinți Conrad. În timp ce primul privea peisajul Încântător și spinările muntoase care se Învălureau până departe, acolo unde se pierdeau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nimeni n-o să bage de seamă... continuă el. Oamenii o să lupte mai de parte, o să țină piept atacului. Câteva ore tot o să-i ia lui Conrad să intre În cetate. și atunci va găsi colivia goală, pă sările vor fi zburat... O să fim deja departe, luăm cai de la mânăstire, superiorul mi-e prieten. Până prinde de veste bles tematul de Zähringer, am ajuns de mult la Curtea im pe rială. Împăratul o să se prefacă În fața tuturor că ne judecă pentru ceea ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nici o pedeapsă nu-i prea mare. — Veniți de ne luați, strigă Eglord batjocoritor, aplecându-se peste ziduri. Veniți să ne faceți prizonieri, vă așteptăm cu cea mai mare bucurie! Nu-și duse fraza până la capăt, când un roi de săgeți zbură de jos spre creneluri. Eglord se trase Înapoi și le spuse oamenilor: — Nu vă temeți, nimeni n-a putut cuceri cetatea până acum. Nici acum n-o vor lua. Nu vă Încredeți În Conrad, Îi va spânzura pe toți cei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
coti nu era suficientă, și scăpasem controlul direcției. Intenția de revenire pe marginea drumului s-a dovedit o mare greșeală, pentru că era acoperită cu pietriș. Dezechilibrat, mă și închipuiam cu capul spart, cu coarnele bicicletei intrate-n burtă. Bicicleta derapă, zbură cât colo, eu căzut, alunecam pe mâna dreaptă întinsă instictiv, la vale. Nu mă durea nimic, și mă-întrebam cum de nu mă lovisem la cap. Omul de pe cealaltă parte fugi spre mine alarmat, dar constată că în afară de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un sat al cărui nume nu mi-l amintesc, am zărit departe, în urmă, orașul Buhuși. Pe bicicletă la vale, am ajuns în sfârșit la șoseaua Piatra NeamțMoinești, la kilometrul 54, parcă. De aici la Moinești, apoi spre Comănești am zburat, nu alta. Mi-a prins bine, la starea mea de atunci (era relativ târziu față de ora programată), faptul că spre Comănești pedalam odihnitor, la vale. Până la motelul barajului din Valea Uzului, câțiva kilometri de serpentine la deal (4-5, sau câți
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu bicicleta. Cred că-i legătura cu copilăria, cu plăcerea mea de frumos și de natură, de tot ce însemnă viu. Așa cred eu Pedalând de zor, fără a mă simți obosit, am ajuns la Mircești. Spre casa lui Alecsandri zburam pe lângă biserica catolică, pe lângă dispensar, panicându-mă (din cauza vitezei atinse la vale - cred că vreo 50 km. / oră), dacă eram obligat să depășesc vreo căruță pe drumul relativ îngust. Numai că acolo, chiar în fața intrării în curtea casei memoriale, când
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
respirația și ritmul bătăilor inimii influențate de efortul teribil, dezamăgire: urma alt urcuș mai lung (vreo 3 kilometri) dar, ce-i drept, cu înclinația mai potolită. Nevoit să cobor de pe bicicletă, eram mulțumit la gândul că măcar la întoarcere voi zbura pe acolo. Se zărea, peste dealuri , peste sate și peste lunca Siretului de care mă îndepărtam, șoseaua E 85 spre Bacău. Ajuns la Bălușești, fiind dumnică m-am orientat după grupurile de săteni, care cu siguranță mergeau la biserică. Undeva
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
animalele pentru plăcerea sa personală și egoistă. este o satisfacție cu repercusiuni nefaste atât asupra stării de sănătate, cât și asupra longevității pensionarilor de după gratii, fie păsări ori animale: "Eu bomboane nu mănânc Nici cafea cu lapte Colivia descuiați Ca să zbor departe." (Cântec de grădiniță) Copiii și tinerii, oamenii în general, au un sentiment de plăcere, se bucură privind locatarul încarcerat, nebănuind nicio clipă zbuciumul și lacrimile lui. Și ne mai numim creștini! Ne-am oprit. În fața noastră, după grilaj, câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ajunge la școală obosiți și transpirați. Dacă ar fi fost după mine, nu era nicio problemă: aveam picioare iuți și o vărguță suplinind cu succes absența unui bici real, cu ajutorul căreia îmi "stimulam" căluții mei înaripați într-un galop nebunesc, zburând prin toate hârtoapele și terenurile denivelate. Eram un jocheu de invidiat, iar caii mei "pursânge" nu oboseau niciodată. Așa că, după un scurt moment de reflecție, i-am răspuns afirmativ: Da, Mircea. În secunda următoare am țâșnit într-o goană nebună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
intensă, încât ar fi capabile să-l înghită cu tot cu pene...! Cât sunt de necercetate judecățile Lui și cât sunt de nepătrunse căile Lui! (Romani 11:33) 8. PE ULTIMUL DRUM Omul se naște ca să sufere, după cum scânteia se naște ca să zboare (Iov 5:7) Mircea și Țile deveniseră nedespărțiți. Refăceau după două mii de ani la un alt registru, dar cu aceeași intensitate, cuplul celebrei prietenii antice dintre Oreste și Pilade. Tineri și frumoși, erau două exemplare umane ieșite din coapsa lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
parcă suntem în alte timpuri!) și începem să...sporovăim. Angela face o cafea la ibric, de undeva se aude o muzică veche, mi-o imaginez pe Angela la pian, cred că ar cânta precum scrie: cu minuțiozitate, calm, rafinament. Gândul zboară, intuiția mea merge în direcția bună. Angela îmi oferă o carte cu autograf. Zâmbesc, și eu i-am adus o carte (volumul II de interviuri), dar...nu îndrăznesc s-o fac. Nu încă. Încerc să mă apropii de această femeie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vreo 20 de ani când am văzut-o la televizor. Părea dintr-o altă lume. La școală auzisem în treacăt, profesorul meu de limba română îmi dăduse două poezii, cu împrumut, să le citesc. Nu înțelesesem prea multe atunci, cuvintele zburau nebune, personaje necunoscute mie vorbeau încâlcit, țipau aproape. Îmi aduc aminte că era vorba de poezia "Variații", nu știu din ce volum, însă expresia liberă, joaca rimelor, îndrăzneala cuvintelor mi s-au părut atât de fascinante. Firește, nu i-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prost alimentați, dormind pe paie, au străbătut oceanul furtunos. Au ajuns la 30 Iunie, după 49 zile, la Baltimore. De aici au pornit cu trenul la St.Louis pe Mississippi. Ce surpriză pe ei! Pentru prima oară călătoreau cu trenul, zburând, pretindeau ei, ca vântul prin câmpii și păduri. La 23 Iulie au ajuns la St. Louis. Drumul de aici a fost prin Illinois, plin de peripeții, lipsiți total de mijloacele necesare, rupți de oboseală, făcând 100 kilometri pe jos, au
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
atacul, soldații francezi, timp de 5-6 zile n-au mai ieșit din tranșee și nici măcar nu au putut fi aprovizionați. Și atunci, ne spune colonelul Delmas În „Suflete de infanteriști”, au fost nevoiți să-și bea urina. Dar gândul Îmi zboară acum și la 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 148 alți autori: la Henri Barbusse, autorul lui „Le feu”, la Roland Dorgeles, autorul „Crucilor de lemn”, la E. M. Remarque, autorul celebrului roman „ Pe frontul de vest nimic
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
este vorba, că-l voi preda echipajului... - m-a salvat eticheta pusă de vameșul indian de la Mumbay. Mi-au spus că această etichetă este suficientă, că nu trebuie să-l mai prezint echipajului, dar... era cazul să ies: eu nu zburam spre Turcia. Ne-am amuzat cu toții, dar am rămas, în continuare, în posesia... ciocănelului! Cel puțin de încă două controale la bagaje am mai avut parte după acesta fals, dar niciodată ciocănelul nu a mai apărut la aparate. Iar rușii
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și un loc privilegiat: chiar lângă altarul Marii Zeițe, unde vibrațiile au abundat și m-au umplut de bucurie. Cu un minut înainte de miezul nopții - se cânta Vishwa Vandita - ochii mi-au căzut pe ceas și, instantaneu, gândurile mi-au zburat către soția mea aflată la mii de kilometri depărtare; aș fi dorit să fie lângă mine, să ne împărtășim împreună din amrut. Cu ardoare, m-am rugat atunci Mamei să ne aducă din nou alături, în viață și în Sahaja
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
subtilă mă înalță; voi fi nevoit să aleg sau le pot împărtăși pe amândouă? Viața erotică înflorește numai când spiritul și instinctul se întâlnesc într-o fericită simbioză. - C.G.JUNG Și, totuși, iubirea carnală este o mare capcană... Ca să pot zbura voi cultiva inocența, dharma, iubirea, detașarea și iertarea. Dar nimic nu este posibil fără o ATENȚIE PURĂ! Pentru o atenție pură, mereu trează, voi aplica metodele de antrenament ale sportivilor de mare performanță: unde este atenția mea? Corpul fizic este
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
păsĂri. În timpul iernii, s-au pus crengi în jurul țevilor de calorifer și am coabitat cu păsĂrile alea până când a venit primăvara și li s-a dat drumul afară. Dar era foarte frumos să fii într-o casă în care păsĂrile zburau liber, numai curățatul după ele ne-a convins că nu era și practic. Desigur, foarte mult le datorăm părinților starea asta de bine în care am crescut, dar mai e un personaj ce a jucat un rol pe care-l
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
greșelile pe care le făcuse, ci pentru calitățile pe care le avea. Practic, el a căzut apărând edificiul acesta construit de Monica Macovei. Și aceasta a fost și secven‑ țialitatea. Întâi au dat-o pe ea afară, pe urmă a zburat întregul Partid Democrat de la guvernare. Erau mulți care voiau să rămână la guvernare. Între el și partid erau diferențe de vedere. Și atunci s-a întâmplat această ches‑ tiune neverosimilă : i s-a dat lui Voiculescu rolul acesta extraordinar de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]