120,807 matches
-
iar înfrățiți,/ Mereu răzvrătiți/ Și nepotoliți (...). Ce ne arată poezia? Într-o uzină e ca-ntr-o «farmacie». Mașinile sunt ca niște flori iar șuruburile sunt de fapt stamine. Bobina e ca un fuior, iar transformatorul e format din... case (...). Plecăm din uzină nemulțumiți: n-am văzut nici oameni, nici faptele lor. Atunci de ce a scris Nina Cassian despre uzină? Răspunsul trebuie căutat tot în spiritul de «adaptare». Ea socotește că făcând această «concesie» tematicii poeziei noastre luptătoare, s-a manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Această scădere e în strânsă legătură cu nereliefarea suficientă și neadâncirea rolului și influenței partidului în procesul muncii și în evoluția eroilor (...)”22. Despre preocupările lui Vladimir Colin de a înfățișa problemele unei gospodării piscicole de stat în nuvela Cormoranul pleacă pe Mare, publicată în 1951, - cu o ediție în limba maghiară apărută în acest an - aflăm din Contemporanul 23”: Literatura burgheză a înfățișat tabloul unui univers marin în care trăiesc ființele înzestrate cu însușiri deosebite, mânate de forțe lăuntrice spre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și acesta. Nimic în el din viața adevărată a «truditorilor apelor», nimic din frământările lor (...). Despre această adevărată viață a oamenilor apei s-a scris puțin. Este valoroasa încercare a lui Vladimir Colin de a făuri în nuvela sa Cormoranul pleacă pe mare o imagine veridică a vieții noi a oamenilor muncii dintr-un port al țării noastre. Acțiunea nuvelei se desfășoară în Sulina. Eroii ei sunt pescari, membri ai gospodăriei piscicole de stat Răsăritul și marinari. Intenția scriitorului apare clară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reliefarea trăsăturilor omului nou. Dimpotrivă, în cazul brigadierului Vlahos, ele nu fac decât să întunece portretul acestuia. Cultul amănuntului nesemnificativ e evident. Trebuie spus că la originea acestei deficiențe stă faptul că Vladimir Colin a uitat de faptul că vasul plecase în larg pentru a îndeplini o sarcină de producție. Problemele cele mai importante pe marginea nuvelei, se pun cu privire la căpitanul Bumbaru. Prin el, scriitorul a intenționat să creeze figura unui erou pozitiv, a unui marinar de tip nou, crescut de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care apare de asemenea în roman și care se desfășoară în condițiile luptei de clasă, este aceea a însămânțărilor: chiaburii caută să saboteze muncile de primăvară, ei nu ies la arat, vor să întârzie arătura; când sunt siliți să iasă, pleacă fără cele necesare, opăresc sămânța (...). În realitate lupta de clasă e un proces mult mai complex și are ca obiectiv central, în etapa actuală, îngrădirea chiaburimii, lovirea în puterea și în pozițiile economice pe care ea le mai deține încă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriitori. În: Contemporanul, nr.36 (309), 5 sept. 21 Mihu Dragomir. - Poezie și cântec. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1952 22. Maria Vasilescu - Pe unde au fost cherhanale. Idem, nr. 1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva despre fluvii, meandre și bălți. În: Viața românească, nr.2, febr., 1952
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare. - Totuși - insistai, în continuarea discuției - trebuie să ne scrii acest articol... cititorii noștri vor pune mult preț pe părerea dumitale. - Stărui degeaba, prietene. Nu pot scrie nimic acum... mi-e cald... mă moleșește... aștept să rezolv niște chestiuni și plec la Sinaia. Spune și dumneata - și aici scriitorul se întoarse spre mine cu o mină întrebătoare - e asta o vreme de scris? Într-adevăr, căldura era înăbușitoare. Tot discutând, începeam să capăt impresia ciudată că anumite argumente devin nevalabile la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Stat pentru Literatură și Artă. Conducerea editurii ne-a prezentat un vast plan de perspectivă cu privire la traducerea în limba noastră a capodoperelor literaturii universale. Se începea cu Homer și se ajungea la Maupassant. Nu era uitată literatura nici unei limbi. Am plecat încălzit de entuziasm de la această ședință. În sfârșit, îmi spuneam în gând, dacă planul pe care l-am discutat și la întregirea căruia am dat o mână de ajutor va fi dus până la capăt, peste cinsprezece-douăzeci de ani, cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tulbure - Cât munții lumii • Szasz Ianos - Stalin trăiește • Mircea Avram - Legământul: Și nu mi-ai spus nici „bună dimineața”, „Tăticule, e drept, e-adevărat?” Și două lacrimi calde-au lunecat Din ochii ei cuminți, scăldându-i fața. Tăcută și-a plecat atunci căpșorul Și 1-a ascuns la pieptu-mi sughițând... Și ud, de-atâta plânset, obrăjorul L-a ridicat din nou spre mine: „Când?” — Aseară, draga mea... aseară... Lasă... Ce pionieră-mi ești tu dacă plângi?! Cum ai să lupți ca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în carte) și nici un tratat despre literatura biografică, ci să încerce o definire în etape a jurnalului și, în fine, a jurnalului intim al scriitorului sinucigaș. Un eseu, așadar, despre interferențele unei specii literare cu marea temă a morții, realizat plecând de la texte ale unor scriitori precum Seneca, Amiel, Mauriac, dar și Goethe, Drieu La Rochelle, Virginia Woolf, Kafka, Cesare Pavese, Sylvia Plath, Nerval, Baudelaire, Romain Gary, Stefan Zweig, Hemingway, Malcolm Lowry, René Crevel, Marina Țvetaeva, Petru Comarnescu, Arșavir Acterian, Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
frustrare generată de lectura criticii sale. Oricum, pe o temă sumbră, el a reușit o carte fără tenebre. Nu prețuiește retorica lamentațiilor nevrotice, ci o examinează la rece, sub presiunea opțiunilor unui sfârșit de secol avid să-și regăsească memoria. Plecând din acest punct, se poate încerca să se descifreze și specificul contribuției lui la romanul „retro” Femeia în roșu (1990; Premiul Uniunii Scriitorilor), scris împreună cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu. An de an, după 1990, utilizând cu o tot mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
La Început, nu ne-am prea Înțeles, Însă, de cînd ne-a prins pe amîndouă furtuna și ne-am deschis sufletul cu adevărat una alteia, sîntem prietene la cataramă. N-am mai văzut-o de cîteva luni, fiindcă ea e plecată În Guatemala, cu nu știu ce proiect de cercetare geologică. Însă am vorbit la telefon și am corespondat pe e-mail, iar ea mi-a trimis poze cu ea În vîrful nu știu cărei stînci. (Îmbrăcată cu un hanorac albastru oribil, În loc de jacheta atît de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vîrful nu știu cărei stînci. (Îmbrăcată cu un hanorac albastru oribil, În loc de jacheta atît de cool, de blană artificială, pe care i-am făcut-o cadou. Pe bune acum.) — Mă Întorc la birou, Îl aud pe Luke spunînd În telefon. Iar Becky pleacă la cumpărături. Vrei să vorbești cu ea? — Șșș! șoptesc Îngrozită. Știe că nu trebuie să-i pomenească niciodată cuvîntul „cumpărături“ lui Jess. Îi iau telefonul strîmbîndu-mă și-l duc la ureche. — Bună, Jess! Cum merge? Foarte bine! Vocea i se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-i cumpăr un leagăn drăguț, cu volănașe albe. Acum a Început să-mi vorbească despre ceva numit „costumaș din cînepă care nu se uzează“: cred că ar cam fi momentul să Închei această conversație. Cred că ar cam trebui să plec, Jess, o Întrerup. Crezi că ajungi la petrecerea mamei? Mama mea Își serbează aniversarea de șaizeci de ani săptămîna viitoare. A invitat o groază de oameni, o să fie chiar și o formație, iar Martin, vecinul de alături, o să facă tot
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
toată chestia! Se ocupă de vedete! — Becky, te rog, Încetează. Tonul lui Luke e, dintr-odată, cît se poate de tăios. E o idee proastă. Deja ești la jumătatea sarcinii. Nu-ți schimbi doctorul, punct. Iain e aici. Trebuie să plec. Ne vedem mai tîrziu. Îmi Închide telefonul În nas și eu rămîn uitîndu-mă la mobil, lividă la față. Cum Îndrăznește să-mi spună la ce doctor să mă duc? Și ce-are așa de special doctorul ăsta Braine, al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
doilea rînd, dacă am Învățat un lucru de cînd sînt măritată, e că nu trebuie să aduci În discuție subiecte cu probleme atunci cînd soțul tău e stresat că trebuie să inaugureze simultan filiale la Amsterdam și München. A fost plecat toată săptămîna și abia s-a Întors aseară, frînt. În afară de-asta, problema cu schimbatul doctorilor nu e singurul subiect delicat pe care vreau să-l abordez. Mai sînt și zgîrietura aia abia vizibilă de pe Mercedes (care n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ceea ce e cît se poate de enervant. În cele din urmă, Închide și se Întoarce spre mine cu un zîmbet abia schițat. — E a noastră. — Da! țip Încîntată. Ți-am spus eu! — Se mută Înapoi la New York și vor să plece cît de repede se poate. I-am zis că fac tot posibilul să finalizăm totul pînă În decembrie. — Și copilul nostru o să se nască În casa noastră de vis, chiar Înainte de Crăciun. Mă strîng În mine, fericită. — O să fie absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din sprîncene. Mama Îi dă un ghiont lui Suze, care Îi Întoarce zîmbetul. SÎntem cu toții siderați. CÎt despre Janice, pare că nu-și mai Încape În piele de Încîntare. — Oricum, spune Tom ridicînd din umeri, cred c-ar trebui să plec... Janice intră imediat În acțiune, ca un vîrtej. — Jess, scumpa mea! exclamă, sărind În picioare de pe sofa. Nu prea am apucat să ne cunoaștem, nu-i așa? Ce-ar fi să te invităm la noi un ceai, ca să vă puteți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ale mele! — Becky... Luke ridică o mînă. — Vin la Întîlnire. — A, zic, Îmblînzită. Păi atunci, hai să mergem. E la douăzeci de minute de mers pe jos. Mergem cu mașina. Se Întoarce În birou, și eu Îl urmez. — Iain tocmai pleacă de la ședința cu grupul de hoteluri. O să ne ducă el, eu rămîn puțin să discut ceva cu el În mașină, după care vin și eu. — Bine, spun după o pauză. E ok. Sinceră să fiu, nu e deloc ok. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luke? — A, ce bine, Încă mai sînteți aici! Glasul cristalin al Venetiei ne ajunge Înainte ca ea să străbată tot coridorul spre noi, cu un clipboard În mînă. — Să nu uiți să-ți iei cadoul de bun venit Înainte să pleci, Becky! Avem o groază de minunății pentru tine. Și am mai vrut să-ți spun ceva... — Venetia, o Întrerupe Luke În mijlocul frazei. O să fiu sincer. Tocmai vorbeam despre faptul că... noi doi am avut o relație. Și nu sînt sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
păcate, nu posedă nici măcar un neuron“. — Linie de designer... ieftină... Primul consultant notează de zor În carnețel. — Ar trebui să vorbim cu Brianna despre asta. Fără Îndoială, are relații extrem de folositoare În domeniul ăsta. — Cred că În clipa asta e plecată În vacanță, spune Eric. Cu domnul Laszlo. Păi atunci, cînd se Întoarce. Să Încercăm să dezvoltăm această idee. Consultantul Își Închide cu zgomot carnețelul. — Să mergem. Pornesc cu toții mai departe și eu aștept pînă cînd cei trei dau colțul, după
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a mai pus-o. Vreau să reinterpretez moda inspirată de Orientul Îndepărtat. În clipa asta, mă aflu În stadiul de lucru la concept. Absorb influențe, gestul ăsta de chestii. Nu mă duce el pe mine cu preșul. „Absorb influențe“ Înseamnă „Plec În vacanță și beau pînă cad lat pe plajă“. — Auzi, m-am gîndit la o chestie, zic repede. Crezi că poți să-mi faci un serviciu uriaș? Crezi că ai putea să creezi o linie ieftină pentru magazinul ăsta din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În stare. Trebuie să existe măcar unul pe care să mi-l puteți vinde. Un cărucior, cît de mic? Sau unul vechi, care nu vă mai trebuie? — Îhm... bine. Se uită nervos spre pîntecul meu. — O să... văd ce pot face. Pleacă agitat și mă uit În jur, la cărucioarele trendy. Suze e topită după un cărucior dublu de ultimă generație așezat pe un podium creat doar pentru el și, În dreapta mea, o femeie gravidă și soțul ei Împing o hurdubaie uluitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
O cunoașteți pe această femeie? o privește bodyguardul pe Suze cu ochii mijiți. — E prietena mea, zic iute, Înainte să apuce s-o aresteze pe Suze pentru că și-a răpit propriul copil. De fapt, cred că ar cam trebui să plecăm... O strecor pe Clementine În cărucior cum pot printre bagaje și mă pregătesc de decolare. — Mama! Clementine Încă mai Întinde brațele după Suze. — Mama! — Dumnezeule! Fața lui Suze se luminează ca un far. — Ai auzit? A zis mama! Ce fată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Clementine În cărucior cum pot printre bagaje și mă pregătesc de decolare. — Mama! Clementine Încă mai Întinde brațele după Suze. — Mama! — Dumnezeule! Fața lui Suze se luminează ca un far. — Ai auzit? A zis mama! Ce fată isteață! — Trebuie să plecăm acum, le spun repede paznicilor. Vă mulțumesc foarte mult pentru ajutor, aveți un sistem de securitate de nota zece... Ia stați așa. Unul dintre bodyguarzi se Încruntă, suspicios. — De ce i-a spus copilul „mama“ acestei doamne? — Pentru că... așa Îi spunem
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]