120,807 matches
-
doar ca să verifici dacă Danny are Dr Pepper În camera de hotel? — E ok! zice părînd să nu aibă nici o problemă. Așa e În lumea modei! — A venit! aud un țipăt dinspre ușă. A venit Danny Kovitz! — Buffy, trebuie să plec, zic grăbită și Închid mobilul. În timp ce mă Îndrept spre ușile de la intrare, zăresc pe stradă o limuzină și mă Însuflețesc instantaneu. Incredibil ce mare vedetă a ajuns Danny! Apoi ușile se dau În lături - și iată-l! E la fel de aschilambic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vocale lui Dave Sharpness, insistînd să stopeze investigația. Însă, pînă nu vorbesc cu el personal, nu pot fi sigură că mesajul meu a ajuns la el. Ceea ce Înseamnă că e posibil ca supravegherea să continue. A doua zi dimineață, cînd plecăm Împreună să mergem la centrul de cărucioare, toate simțurile mele sînt alertate la maximum. SÎnt sigură că sîntem urmăriți. Dar de unde? Din copac? Dintr-o mașină parcată, cu obiectivul de distanță fixat asupra noastră? Cobor stresată treptele clădirii, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din mînă. El se apleacă, mi-l ridică din nisip și mi-l dă. Nu sînt În stare să mă uit la el; Îl iau cu mîini tremurînde și mi-l Îndes În buzunar. Fotografii cu ce? — Becky, trebuie să plec. Luke pare la fel de enervat ca și mine. — Era... Mel. O mică urgență la serviciu. — Bine, Încuviințez din cap și Împing Warriorul Înapoi spre Începutul pistei. Stau cu ochii fixați drept În fața mea. Mă simt ca amorțită. Fotografii cu ce? — Hai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Mă așez cu spatele drept pe același scaun maro de spumă poliuretanică și fac fărîmițe un șervețel, gîndindu-mă „Nu-mi vine să cred“. N-am putut să fac nimic În weekend. A trebuit să aștept pînă azi-dimineață, cînd Luke a plecat la muncă. Am așteptat pînă am fost sigură c-a plecat (uitîndu-mă pe fereastră și pe urmă sunîndu-l de două ori În mașină, ca să fiu sigură că nu s-a Întors), după care mi-am adunat curajul de a suna
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
poliuretanică și fac fărîmițe un șervețel, gîndindu-mă „Nu-mi vine să cred“. N-am putut să fac nimic În weekend. A trebuit să aștept pînă azi-dimineață, cînd Luke a plecat la muncă. Am așteptat pînă am fost sigură c-a plecat (uitîndu-mă pe fereastră și pe urmă sunîndu-l de două ori În mașină, ca să fiu sigură că nu s-a Întors), după care mi-am adunat curajul de a suna la biroul lui Dave Sharpness. Chiar și atunci Însă, am vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bărbatul care ați crezut că este. Cum adică Luke nu e bărbatul care am crezut că este? Ce tot zice aici? Ce vreți să spuneți? zic, aproape agresivă. — Miercurea trecută, unul din oamenii mei l-a urmărit pe soțul dumneavoastră plecînd de la serviciu. S-a cazat la un hotel, sub un nume fals. A comandat cocteiluri pentru mai multe... femei. De... un anume tip. Dacă mă Înțelegeți, doamnă Brandon. SÎnt atît de șocată, că nu mai pot vorbi. Luke? Femei de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și simplu anulați totul. Ok? Mi-a ajuns pînă peste cap. Deodată, simt că mă ia cu amețeală. Cum am putut să angajez pe cineva să-l spioneze pe Luke? Ce caut În locul ăsta de doi bani? Mă ridic brusc. — Plec. Vă rog nu mă mai contactați niciodată. — Sigur că da, Își trage Dave Sharpness și el scaunul repede. Lee, piei din ochii mei! Doamnă Brandon, aș vrea totuși să vă arăt și celelalte rezultate ale investigației noastre... — Celelalte rezultate? mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tavă cu băuturi, iar Venetia Întinde o mînă și-l oprește. O vodcă, apă tonică și gheață, spune. Acum, te rog. Tu vrei ceva, Becky? Da... să-mi spui, o pironesc cu privirea. Spune-mi ce vrei să spui. Chelnerul pleacă mai departe, iar Venetia Își trece o mînă prin păr. Pare puțin agasată de reacția mea. — Becky... partea asta e foarte dificilă. Ar trebui să știi, Luke se simte groaznic pentru ce se Întîmplă. Ține foarte mult la tine. Dac-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Se uită mirat la pene. Nu pot s-o fac. Nu pot să-l Întreb. Mi-e mult prea frică de ceea ce aș putea auzi. — Mă duc să mă pregătesc, șoptesc, incapabilă să mă uit În ochii lui. Trebuie să plecăm În curînd. Pornesc spre dormitor și mă dezbrac, făcînd tricoul ghemotoc și ascunzîndu-l la fundul șifonierului, unde Luke n-o să caute niciodată. Apoi fac un duș rapid, cu speranța că o să mă ajute să mă simt mai bine. Însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ar trebui să te odihnești puțin. Iau apa, dar nu beau din ea. Deodată, totul mi se pare un teatru ieftin. Și el, și eu, jucăm niște roluri Într-o mascaradă. — Păi și petrecerea? zic Într-un final. Trebuie să plecăm În curînd. — Nu e nici o problemă dacă mai Întîrziem. Sau putem să nici nu ne ducem. Draga mea, bea niște apă, Întinde-te... Fără nici un chef, iau o gură de apă, apoi Îmi las capul pe pernă. Luke mă acoperă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-mă neliniștit. — Da. Distracție plăcută. Îmi trag cuvertura peste cap și simt lacrimile udîndu-mi perna. — Pa, scumpo. Îl simt pe Luke cum mîngîie cuvertura. — Odihnește-te. Le mai aud glasurile În surdină, apoi ușa Închizîndu-se. Asta a fost tot. Au plecat. Abia peste o jumătate de oră sînt În stare să mă mișc. Trag cuvertura la o parte și-mi șterg ochii umezi. Mă dau jos din pat, pornesc Împleticit spre baie și mă privesc În oglindă. Arăt ceva de speriat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Glasul Îmi e doar o șoaptă. — Nu vreau să vorbesc despre asta. SÎnt obosită. — Bine, ma spune, dar nu se clintește. Becky... — Ce? Luke se freacă pe față, de parcă ar Încerca să-și facă să dispară toate problemele. — Trebuie să plec la Geneva. La lansarea fondului de investiții De Savatier. Nu se putea Întîmpla Într-un moment mai nepotrivit. Pot să amîn... — Du-te. Eu o să fiu bine. — Becky... — Du-te la Geneva. Îi Întorc spatele și rămîn privind În gol
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pace, atîta te rog! spun furibundă, Întorcîndu-mă spre el. Ți-am spus, nu vreau să vorbesc despre asta. Și, oricum, trebuie să-mi păstrez calmul, de dragul copilului. Și ai face bine să nu mă superi. — Bine. Cum vrei tu. Atunci plec. Acum pare foarte supărat și el. Ei, asta e, ghinionul lui. Deși nu mă uit la el, Îl simt cum traversează camera, cu pasul lent și șovăielnic. — Mama mea e În oraș, zice. Dar nu te teme, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mea petrecere de logodnă, auzi! Și... — Doamna Rebecca, vă simțiți bine? Asistenta mă privește vag alarmată, și Îmi dau seama că mi s-a accelerat respirația. — Pot să-i spun că dormiți, dacă vreți. Da, vă rog. Spuneți-i să plece. N-am nici un chef să văd pe nimeni În momentul ăsta. SÎnt roșie la față și Încă mai am lacrimi În ochi. Și de ce aș face cel mai mic efort pentru Elinor? Fără discuție, singurul avantaj, atunci cînd te desparți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-ta. N-o să ne fie dor una de alta, nici mie de ea, nici ei de mine. — Bine. Asistenta vine la mine și se uită la perfuzie. — O să vină un doctor să vă vadă, după care cred că veți putea pleca acasă. Să-i spun doamnei Sherman că plecați? — Păi... Tocmai am avut o revelație. Mai e un avantaj, și mai mare, atunci cînd te desparți de soțul tău. Nu mai trebuie să te porți frumos cu soacră-ta. Pot să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la urechi copilului.) RÎde ca descreieratul și aud ambreiajul motocicletei Harley Davidson a prietenului lui. Cum Îi stă mintea la distracție Într-un asemenea moment? Nu știe că sînt cu morcovul În fund? Abia dacă am dormit de cînd a plecat Luke. Și azi-noapte, cînd am reușit totuși să adorm, am avut cel mai cumplit coșmar. Am visat că m-am urcat În vîrful turnului Oxo, și Luke n-a apărut. Am stat acolo ore Întregi În vînt și furtună, udată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-mă! Se apropie de mine o femeie cu doi copii mici de mînă, care mă privește ciudat. — A. Scuze. Îmi vin În fire și mă dau din drum. În viața reală, n-am mai vorbit cu Luke de cînd a plecat. A Încercat să mă sune de cîteva ori, dar eu m-am mulțumit să-i trimit sms-uri laconice, prin care-i ziceam că Îmi pare rău, că mi-e dor de el și că totul e ok. Nu voiam să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
doamna? — Fabia. Ea e... chiriașa noastră. — Chiriașa? Fabia strîmbă din nas. — Chiriașă și foarte bună prietenă, mă corectez iute, Înconjurînd-o cu brațul. SÎntem foarte apropiate... Slavă Domnului, În spatele Mini-ului a oprit o mașină, care claxonează de zor. — Ho, că plec acum! zice Martha. Becky, noi ne ducem să ne luăm cîte o cafea, tu vrei ceva? — Nu, nimic, mersi! O să aștept aici, acasă. La mine acasă. Îmi pun o mînă pe clanță, ca proprietăreasă a locului. — Ne vedem curînd! Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
trebui să fie și el aici? Fără el, lumea o să creadă că ești o mamă singură. Vorbele ei mă lovesc drept În plex. Preț de cîteva clipe, nu sînt suficient de stăpînă pe mine pentru a putea răspunde. — Luke e... plecat În străinătate, zic Într-un final. Dar o să mă văd cu el mai tîrziu. La ora șase. În foișorul de pe turnul Oxo. O să fie acolo, mai spun și trag aer În piept adînc. Știu sigur c-o să vină. Îmi ard
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aventura ta cu Venetia! Știu de ea, ai uitat? Și pur și simplu m-am gîndit că poate vrei să mai dai o șansă căsniciei noastre, Însă e limpede că n-ai nici un gînd În sensul ăsta, așa că te rog pleacă. Am de pozat pentru Vogue, mai spun, ștergîndu-mi nervoasă lacrimile din ochi. — Am ce? pare efectiv siderat. Becky, spune-mi că glumești. — Exact, glumesc. Dau să Închid ușa, Însă el mă apucă strîns de Încheietură. — Încetează, Îmi spune pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ai zis că ai Încercat să mă „protejezi“, din cauza tensiunii mele arteriale sau așa ceva. Nu-ți aduci aminte? Ochii lui Luke Îmi scrutează intens chipul, de parcă ar vrea să afle niște răspunsuri. Discuția noastră de la spital, zice brusc. Înainte să plec. Da! Te-au năpădit, În fine, amintirile? nu-mi pot reprima tonul sarcastic. Plănuiseși să-mi spui totul după naștere. Voiai să vezi cum „se aranjează lucrurile“. Practic, ai recunoscut deschis... — Nu vorbeam despre nici o aventură! explodează Luke. Vorbeam despre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spărgător de nuci retro de pe o servantă. Începe să-i răsucească mecanic mînerul, cu chipul Încordat. — Sau aș putea să le spun oamenilor mei că asta e, n-au ce face, trebuie să accepte situația. CÎțiva s-ar putea să plece - Însă alții or să tacă și-or să strîngă din dinți. Lumea are nevoie de slujbe. O să accepte și situații mai de rahat. — Iar la firma ta o să se-mpută tot mai tare treaba. — O să am o firmă cu etică
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întîmple decît abia pe nouăsprezece. Credeam că mai am trei săptămîni. — Ce se Întîmplă? spune Martha, ridicînd ochii din agendă. Ești gata pentru pozele În grădină? — Becky tocmai naște, spune Luke, Închizîndu-și mobilul. Mi-e teamă că va trebui să plecăm. — Naște? Martha Își scapă agenda și stiloul și se apleacă să le ridice, agitată. — O, Doamne! Dar nu mai avea destul de mult pînă la soroc? — Trei săptămîni, spune Luke. Nu mai are răbdare ăla micu’. — Te simți bine, Becky? se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
japiță mincinoasă, pusă pe destrămat familii, e de fapt această Venetia Carter. Să vedem atunci ce holistică ar mai fi individa! — De acord, zic Într-un final. O să uit totul. — Bine. Suze mă mîngîie pe mînă. La cît trebuie să plecăm? Azi o să trec rapid pe la The Look, deși oficial sînt În concendiu prenatal - fiindcă se deschid liniile de așteptare pentru noua colecție Danny Kovitz. Danny o să fie acolo Începînd cu ora prînzului, și va da autografe pe tricouri celor Înregistrați
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
modei de primăvară (a zis că toate hainele sînt oribile, ceea ce le-a plăcut nespus tuturor), și i-a invitat pe toți la The Look. Ha! Și eu am fost cea care a avut ideea de a apela la el. — Plecăm peste cîteva minute, zic, uitîndu-mă la ceas. Nu-i nici o grabă. Doar n-o să mă dea afară c-am Întîrziat, nu? — Cred că nu. Suze se retrage iar la chiuvetă, trecînd pe lîngă căruciorul nostru cel nou Warrior, aflat În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]