120,984 matches
-
parțiale și trebuiesc sudate la un loc. Romanul asistă neputincios la înlocuirea binelui cu răul (la fel ca Lord Darlington, Masuji Ono e și el sortit pierzaniei), dar o ezitare salvatoare încețoșează toate contururile nete. Când descoperim, de pildă, că fiul lui Ono, a fost ucis la Manciuria și cenușa lui a fost adusă în 1946 acasă, mai gândim oare că Ono e criminal de război? Putem spune că n-a suferit destul când știm că și nevasta i-a murit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
școlii și a fost pe rând dădacă, telefonistă, funcționară, stenografă, ziaristă, ba a publicat și scurte povestiri în ziarele africane. La nouăsprezece ani s-a măritat cu primul ei bărbat, Frank Charles Wisdom, cu care a avut foarte curând un fiu și o fiică. Și-a păsit familia după doar câțiva ani și după încă un an s-a măritat cu Gottfired Lessing, emigrant evreu din Germania, cu simpatii marxiste, ca și ea de altfel politica fiind mediul în care s-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
după încă un an s-a măritat cu Gottfired Lessing, emigrant evreu din Germania, cu simpatii marxiste, ca și ea de altfel politica fiind mediul în care s-au cunoscut. Autoarea a intrat în Partidul Laburist Rodezian, a avut un fiu (Peter care locuiește la Londra cu ea) cu Gottfried Lessing, și a divorțat și de al doilea bărbat după patru ani. Acesta e momentul când a părăsit și Africa, de altfel. Romanul The Grass Is Singing (Cântă iarba) din 1950
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mea pornea evident de la Mike, care era un permanent reproș, așa cum se afla închis în celula lui din temniță. Prin urmare, eroul principal al romanului e de fapt Mike, studentul mediocru, omul care-și distruge propria viață. Jon își botează fiul tot Michael. Povestirea încearcă să schițeze un gen de neastâmpăr care nu e ușor de înțeles. Ni se spune doar că Mike n-o să-și afle niciodată menirea sau liniștea. Fiindcă e într-o ureche. Nu știm ce vrea să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în turnee, juca tot soiul de roluri în orașe provinciale. Și-a câstigat uneori existența ca chelner, portar, spălând vase, vânzător de cărți, îngrijitor. Între 1956 și 1980 a fost căsătorit cu actrița Vivien Merchant, cu care a avut un fiu, Daniel, care a devenit scriitor și muzician. Divorțul lui Pinter de Vivien (care a murit, alcoolică, în 1982) l-a îndepărtat și de fiul lui, cu care în prezent nu mai are nici un fel de comunicare. Copilul l-a pus
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Între 1956 și 1980 a fost căsătorit cu actrița Vivien Merchant, cu care a avut un fiu, Daniel, care a devenit scriitor și muzician. Divorțul lui Pinter de Vivien (care a murit, alcoolică, în 1982) l-a îndepărtat și de fiul lui, cu care în prezent nu mai are nici un fel de comunicare. Copilul l-a pus pe Pinter în contact direct cu tragedia existenței, care e tema centrală a tuturor pieselor lui: "Am un fiu, Daniel, care e și el
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
l-a îndepărtat și de fiul lui, cu care în prezent nu mai are nici un fel de comunicare. Copilul l-a pus pe Pinter în contact direct cu tragedia existenței, care e tema centrală a tuturor pieselor lui: "Am un fiu, Daniel, care e și el bărbat acum. Când era foarte mic, m-am trezit într-o noapte asta era acum 40 de ani dar nu pot uita, și mi-au dat lacrimile. Prima mea nevastă m-a întrebat ce s-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și copil. Copilul întreabă inocent, "Am să mor?" iar poeta răspunde prompt, " Da". Știe că orice copil presupune că va fi "veșnic", se bucură de "optimismul lui copilăresc", dar refuză să-i ascundă adevărul, chiar dacă e vorba chiar de de fiul ei: "Am să mor?" mă întrebi. Și încep să-ți povestesc ceea ce tu ai prefera să nu știi, iar eu să nu-ți spun. Ca să-mi îmblânzesc acel " Da" îți vorbesc de maturitate și împlinire ("E așa de departe; ai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de fapt, stilul ei e o infinită mângâiere. Folosește un timp trecut impersonal, ocolește cu grijă intensitatea poetică tradițională, încheie cu două propoziții descurajant de scurte: "Se face mare. Are copii frumoși". Sentimentul încheie astfel un cerc. Mama devine bunică, fiul are un copil la rândul lui. Counting e un poem morocănos despre o femeie care nu se poate împiedica să-și iubească propriul copil nou-născut, în ciuda faptului că știe prea bine istoria nesfârșită a acestui sentiment comun omului și necuvântătoarelor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o luptătoare, pentru viață, pentru poezie, pentru ființa ei. Usually Dry-Eyed (De obicei fără lacrimi) începe prin a invoca tandrețea: "Plângi ușor?" Uneori. Întotdeauna pentru ceea ce se cheamă sentiment ieftin. Mai ales când se regăsesc îndrăgostiții, se împacă frații, revine fiul sănătos acasă la mamă, soțul și soția surâd alături. Istorisirile clasice. Dar poemul se încheie cu mânie "fără lacrimi", fiindcă e nevoie de mai mult decât compasiune, trebuie să învățăm să luptăm, mai ales cu "aroganța și cruzimea". Și cuvintele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Times La subțioară, urcând Demn, fragil, prelungă Dezbrăcare măsurată De pași grei, tuse, Cu grijă să nu ne necăjească, Politicoasă atragere a atenției noastre, apoi Tăcerea mormântului. A doua strofă are un subiect, și acesta e cheia poemului. Cândva tânărul fiu, tată acum, își aude la rândul lui fiul cum gândește. Fiul simte moartea apropiindu-se nici nu-și dă seama cum îl împinge pe tată către ea, la fel cum făcuse și tatăl pe când era el tânăr: De ce-mi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
măsurată De pași grei, tuse, Cu grijă să nu ne necăjească, Politicoasă atragere a atenției noastre, apoi Tăcerea mormântului. A doua strofă are un subiect, și acesta e cheia poemului. Cândva tânărul fiu, tată acum, își aude la rândul lui fiul cum gândește. Fiul simte moartea apropiindu-se nici nu-și dă seama cum îl împinge pe tată către ea, la fel cum făcuse și tatăl pe când era el tânăr: De ce-mi amintesc asta acum Urcând scările, când Îl aud
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
grei, tuse, Cu grijă să nu ne necăjească, Politicoasă atragere a atenției noastre, apoi Tăcerea mormântului. A doua strofă are un subiect, și acesta e cheia poemului. Cândva tânărul fiu, tată acum, își aude la rândul lui fiul cum gândește. Fiul simte moartea apropiindu-se nici nu-și dă seama cum îl împinge pe tată către ea, la fel cum făcuse și tatăl pe când era el tânăr: De ce-mi amintesc asta acum Urcând scările, când Îl aud pe fiul meu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gândește. Fiul simte moartea apropiindu-se nici nu-și dă seama cum îl împinge pe tată către ea, la fel cum făcuse și tatăl pe când era el tânăr: De ce-mi amintesc asta acum Urcând scările, când Îl aud pe fiul meu adult strigând Te duci la culcare, tată? Mai devreme? Somn ușor. Poemul are o economie perfectă, iar prima parte eliptică se echilibrează cu a doua parte, care e gramatical completă și lămurește lectorul ce se întâmplă. Ca mai toți
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
despre iubire, nu... E poate dorința de a o oferi. LV. A Prayer for My Sons amintește, fie și doar ca titlu, de A Prayer for My Daughter a lui Yeats. Rescrierea e o obsesie a autorilor Desperado. Le ceri fiilor tă te ierte fiindcă "mi-am lăsat spaimele în voi". EF. Mărturisesc că nu la Yeats mă gândeam. E vorba de teama disperată că am făcut rău cu mâna mea copiilor mei talentați și inteligenți. LV. I Have Seen Worse
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de douăzeci de ani. Nici acum nu știu să citesc ori să scriu în persană. Membrii familiei mele sunt cam pe peste tot în lume, lucru extrem de obișnuit pentru iranieni. Mama mea locuiește în Baker Street. Am și doi copii: fiul meu locuiește cu mine, iar fiica mea are o fetiță de doi ani, al cărei tată e palestinian. Mă duc uneori să-mi vizitez fratele și surorile vitrege în America. Rude multe, care se văd rar. Cât despre poezie, am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pregnant și dureros distanța dintre generații, dar personajele o depășesc. Părinții sunt o prezență sfâșietoare. Este acesta un element autobiografic? GS. Recunosc. Relațiile dintre părinți și copii și dintre generații abundă în opera mea. Nu e ceva nefiresc: a fi fiul ori fiica cuiva, și tatăl ori mama cuiva sunt experiențe fundamentale, despre care se scrie de când lumea. Se spune că scriu cu o anume intensitate și apropiere despre relația părinți-copii, dar eu de fapt nici nu am copii. Se vede
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la arte plastice ca materie pe când eram elev, la paisprezece ani, și eram considerat nepriceput, în acel moment al vieții mele. Pe de altă parte, din prima clipă când am citit un poem cu adevărat, am știut că vreau să fiu poet, iar acum aveam prilejul să fiu și pictor. Nu prea s-au bucurat părinții mei, dar am urmat facultatea de arte plastice, și anume pictura. Pe când eram student, am cunoscut-o pe soția mea, Clarissa, pictor și ea (ea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Unul din poemele lungi din cartea care urmează să-mi apară îi e dedicat). Recunosc că astfel de categorisiri ale scriitorilor sunt o etapă necesară, dar nu mă simt în largul meu când sunt categorisit. N-am încercat niciodată să fiu scriitor străin. Mi-am dorit să fiu scriitor englez. S-ar putea ca reușita mea să se bazeze tocmai pe faptul că n-am izbutit ce mi-am pus în gând. LV. Poezia ta se clădește pe sensiblitate. Privești și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
urmează să-mi apară îi e dedicat). Recunosc că astfel de categorisiri ale scriitorilor sunt o etapă necesară, dar nu mă simt în largul meu când sunt categorisit. N-am încercat niciodată să fiu scriitor străin. Mi-am dorit să fiu scriitor englez. S-ar putea ca reușita mea să se bazeze tocmai pe faptul că n-am izbutit ce mi-am pus în gând. LV. Poezia ta se clădește pe sensiblitate. Privești și notezi. Nu te confesezi. Îți manevrezi cititorul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe stâlpul de alături, gestul semnificând lichidarea răului, a durerilor lumii bolnave. În Muzeul Arheologic Național din Istambul se află o sculptură în piatră arătând și pe Hygieia (Hygia) hrănind șarpele, simbol al prevederii, sau culegându-i veninul vindecător. Asklepios — fiul lui Apollo — este zeul medicinei. Experiența sa tămăduitoare s-a rafinat în discreția nocturnă și reflexele astrelor, până la a trezi morții din somn. Zeus l-a sacrificat prin lumina concentrată și-n viteza fulgerului. Considerat semizeu, Asklepios a avut o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai la începutul jurământului înscrie obligativitatea morală a într-ajutorării medicilor și, între generațiile de medici, să existe grija pentru cei care ies din viața medicală ca și pentru cei care vin și trebuie să onoreze în continuare profesia. El, fiu de medic fiind, știa foarte bine că o tradiție profesională în familie, îi sensibilizează profesional, de mici, pe urmași. Jurământul hippocratic crește în importanță și strălucire și prin încadrarea sa între zei și fericire. Despre Apollo, zeul luminii, artelor, oracolelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tradiție profesională în familie, îi sensibilizează profesional, de mici, pe urmași. Jurământul hippocratic crește în importanță și strălucire și prin încadrarea sa între zei și fericire. Despre Apollo, zeul luminii, artelor, oracolelor și al tămăduirilor am vorbit, ca și de fiul său Asklepios (Esculap), zeul medicinei, dar, acum o întâlnim și pe Hygieia, zeița sănătății, la greci, și din al cărei nume provine Igiena (Hygienia), ramură a medicinei preventive. Se știa că-n începuturi, această zeiță a fost un concept, cel
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
rudimentare, care deși imaginative este probantă totuși pentru interesul filosofului moralist privind organismul uman. La moartea lui Hippocrat (377 î.Chr.), Aristotel avea 7 ani. Magistrul lui Alexandru cel Mare și fondatorul Lyceului, enciclopedistul macedonean, născut în orașul Stagyr, era fiul medicului Nicomakes. Aristotel a manifestat pasiune pentru anatomia, fiziologia organismului uman și a scris despre originea vieții, embriologie, dar și pentru sufletul său. în De Anima, studiu psihologic, își încununează eroii ca și maeștrii săi, Socrate și Platon, de caracter
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vascular, relevând importanța supremă a sângelui, cu precizarea că o cantitate prea mare de sânge în țesuturi duce la îmbolnăviri. A studiat nervii periferici. Riguros ca și Hippocrat în stabilirea diagnosticului, acest mare practician a salvat de la moarte pe Antiohus, fiul regelui Persiei. Mai puțin cunoscuți — doar în medicina alexandrină mai cităm pe Philinos din Cos și Serapion din Alexandria care încearcă să concilieze empirismul cu dogmatismul. Școala din Alexandria, se înscrie astfel în Istoria Medicinei prin contribuția pe care o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]