134,309 matches
-
Înalta Curte de Casație și Justiție. 45. În consecință, interpretând și examinând evoluția legislativă în materie, se constată că recursul este admisibil chiar și atunci când este exercitat împotriva încheierilor de suspendare a judecării cauzei pronunțate de instanțele de apel, atunci când apelul este ultima cale de atac. 46. Analizând în continuare problema de drept supusă dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii reține că cea dea doua opinie cuprinsă în sesizarea formulată de Colegiul
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
recursul formulat împotriva încheierii prin care a fost suspendată judecata, cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului este admisibil, indiferent dacă încheierea de suspendare a fost pronunțată de instanța de apel într-o cauză în care hotărârea ce urma a se da asupra fondului este sau nu definitivă: A. Potrivit prevederilor art. 124 alin. (2) din Codul de procedură civilă, incidentele procedurale se soluționează de instanța în fața căreia se invocă, în afară de
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
civilă, în sensul că "Asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară". Potrivit art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului." Deși acest articol nu face nicio mențiune cu referire la obiectul recursului, se constată că trebuie avute în vedere și
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară". Potrivit art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului." Deși acest articol nu face nicio mențiune cu referire la obiectul recursului, se constată că trebuie avute în vedere și încheierile, fie că este vorba de încheieri premergătoare
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
ce pot fi declarate împotriva încheierilor premergătoare (atât cele preparatorii, cât și cele interlocutorii) se reține că acesta este guvernat de dispozițiile art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, conform cărora "Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară numai dacă legea dispune altfel", aceste dispoziții fiind aplicabile și în recurs, conform art. 494 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, în art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă se stabilește doar regula
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
aplicabile și în recurs, conform art. 494 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, în art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă se stabilește doar regula în privința încheierilor premergătoare, în sensul că împotriva lor nu se poate face apel decât odată cu fondul, teza a II-a a acestui text legal prevăzând excepția "afară numai dacă legea dispune altfel". Se reține, astfel, că formularea este mai largă decât cea din art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă din
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
lege. După cum rezultă din textul art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă pot exista și încheieri premergătoare care să aibă un alt regim decât cel de drept comun. Astfel, există încheieri premergătoare care nu pot fi atacate cu apel niciodată, deci nici măcar odată cu fondul [de exemplu, în cazurile prevăzute de Codul de procedură civilă prin art. 53 alin. (2) - încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea și cea prin care s-a încuviințat recuzarea; art. 143 alin
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
cazul strămutării; art. 520 alin. (1) - încheierea prin care se face sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept]. De asemenea există încheieri premergătoare care pot fi atacate separat cu apel, înainte ca instanța să se pronunțe asupra fondului [cum ar fi: art. 64 alin. (4), art. 69 alin. (3), art. 74 alin. (2) și art. 77 alin. (2) din Codul de procedură civilă - încheierea prin care s-a respins ca
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară, cererea de chemare în judecată a altei persoane, cererea de chemare în garanție sau cererea de arătare a titularului dreptului], precum și încheieri premergătoare care, în funcție de instanța care le-a pronunțat, pot fi supuse fie apelului, fie recursului [de exemplu, art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă - încheierea prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară sau forțată; art. 954 alin. (3) din Codul de procedură civilă - încheierea prin care s-
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
intervenție voluntară sau forțată; art. 954 alin. (3) din Codul de procedură civilă - încheierea prin care s-a soluționat, pe cale incidentală, cererea de sechestru asigurător]. Mai există, totodată, și încheieri premergătoare pentru care a fost înlocuită calea de atac a apelului cu o altă cale de atac [de exemplu, art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă - încheierea prin care s-a stabilit o amendă judiciară sau despăgubiri poate fi atacată numai cu cerere de reexaminare; art. 524 alin. (5
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
regimul juridic al hotărârilor pronunțate pe fond de instanță. Așadar, derogarea instituită prin art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu aduce limitări în ceea ce privește admisibilitatea căii de atac în situațiile în care hotărârea de fond nu este supusă apelului sau recursului, singura excepție de la calea de atac a recursului fiind impusă doar în privința încheierilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, dispozițiile art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu fac nicio distincție în raport cu faza
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
general reglementate de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, se constată că, atunci când legiuitorul a instituit o derogare în ceea ce privește calea de atac exercitată împotriva încheierilor premergătoare, a prevăzut în mod expres că poate fi formulat apel/recurs, chiar și în ipoteza în care hotărârea asupra fondului este definitivă. În acest sens sunt și dispozițiile art. 406 alin. (6) și art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Împrejurarea că prin dispozițiile art. 53 alin. (1
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
care să restrângă dreptul de a exercita recurs. Pe de altă parte, din interpretarea literală a art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă că încheierea prin care instanța se pronunță asupra cererii de suspendare nu este supusă apelului, ci numai recursului, singura excepție de la această cale de atac privind încheierea de suspendare pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Recursul se exercită separat la instanța ierarhic superioară, ceea ce constituie o excepție de la regula consacrată de art. 466
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
aceea a unei dispoziții legale exprese care permite atacarea separată a încheierilor premergătoare. În aceste condiții se poate conchide că recursul formulat împotriva unei încheieri de suspendare a judecării cauzei pronunțate de o judecătorie, un tribunal sau o curte de apel este admisibil, indiferent că procesul se finalizează cu o hotărâre nedefinitivă sau definitivă. Numai recursul declarat împotriva unei încheieri de suspendare a judecării cauzei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție este inadmisibil. Prin urmare, interpretând per a contrario
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
republicată, cu modificările și completările ulterioare, text care prevede că "Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel". Acest temei de drept din legea specială permite reținerea caracterului admisibil al recursului formulat în condițiile art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă, întrucât are în vedere noțiunea de "hotărâre", în care intră și încheierea de
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Fundația Pact - Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare în Dosarul nr. 4.182/3/2016 (697/2016) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului nr. 1.308D/2016 al Curții Constituționale. 2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 8 noiembrie 2016, cu participarea
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
noiembrie 2016, când a pronunțat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 3. Prin Decizia civilă nr. 418 A din 10 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.182/3/2016 (697/2016), Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Fundația Pact - Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare, cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 52 P din 28 martie 2016, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, într-o cauză având ca obiect cererea de înregistrare a unui partid politic. 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
esență, că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție, în măsura în care sunt interpretate ca impunând terților condiția formulării unei cereri de intervenție în primă instanță, pentru a avea legitimitate procesuală în vederea formulării apelului. Această concluzie se desprinde din natura hotărârii judecătorești prin care se soluționează cererea de înregistrare a partidelor politice. Cu toate că aceste hotărâri sunt pronunțate de către o instanță judecătorească, într-o procedură la care participă reprezentantul Ministerului Public, această procedură are caracter
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
caracterului contencios al procedurii în urma căreia se va pronunța o hotărâre judecătorească ce va putea aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale terților. 6. În astfel de situații, a admite că terții interesați nu au legitimitatea procesuală de a formula apel împotriva hotărârii pronunțate într-o procedură necontencioasă ar echivala cu lipsirea acestora de orice modalitate de a-și apăra un drept vătămat printr-o hotărâre pronunțată într-o astfel de procedură. Cu alte cuvinte, înlăturarea legitimit��ții lor procesuale ar
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
din Legea nr. 14/2003 sunt neconstituționale nu doar sub aspectul restrângerii termenului în care poate fi atacată hotărârea pronunțată în legătură cu cererea de înregistrare a partidului, ci și sub aspectul restrângerii sferei persoanelor care au legitimitatea procesuală activă necesară formulării apelului. Astfel, prin restrângerea categoriei terților care pot formula apelul la terții care au intervenit în prima instanță, se aduce atingere dreptului garantat prin art. 21 din Constituție, întrucât terții vătămați de o hotărâre judecătorească pronunțată în cadrul unei proceduri necontencioase nu
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
sub aspectul restrângerii termenului în care poate fi atacată hotărârea pronunțată în legătură cu cererea de înregistrare a partidului, ci și sub aspectul restrângerii sferei persoanelor care au legitimitatea procesuală activă necesară formulării apelului. Astfel, prin restrângerea categoriei terților care pot formula apelul la terții care au intervenit în prima instanță, se aduce atingere dreptului garantat prin art. 21 din Constituție, întrucât terții vătămați de o hotărâre judecătorească pronunțată în cadrul unei proceduri necontencioase nu ar avea nicio cale de atac pentru a-și
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
aduce atingere dreptului garantat prin art. 21 din Constituție, întrucât terții vătămați de o hotărâre judecătorească pronunțată în cadrul unei proceduri necontencioase nu ar avea nicio cale de atac pentru a-și putea proteja drepturile și interesele legitime. 9. Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă, pentru cauze cu minori și de familie apreciază că textul de lege criticat nu încalcă accesul liber la justiție, astfel cum este reglementat în art. 21 din Legea fundamentală, întrucât condiția de participare la
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, care au următorul cuprins: "Împotriva deciziei Tribunalului București pot face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2)." 15. Prevederile art. 18 alin. (1) lit. a) din
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]