19,920 matches
-
reprezentantul Genevei în România , decât reprezentantul României la Geneva , în Pro și contra Titulescu , p. 178. 76 73 agent “de mare clasă al comunismului mondial , unul din cei mai zeloși și eficienți susținători ai Uniunii Sovietice“120. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României de Italia și Germania și că intenționa să transforme țara “într-o bază de înaintare a trupelor sovietice spre Europa Centrală“121. Corneliu Zelea Codreanu declara la 30 mai 1936: ”Lumea sănătoasă românească este îngrijorată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Litvinov au parafat un Protocol, ale cărui clauze au fost redactate de Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
se retragă imediat de pe teritoriul român la est de Nistru, după cum, la cererea guvernului U.R.S.S., trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul URSS la vest de 62 59 Nistru”95. În baza acesteia, Nicolae Titulescu a fost acuzat că ar fi permis intrarea Armatei Roșii în România și implicit ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: “Așa cum înțeleg eu Pactul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
titulesciană desfășurată între anii 1932 și 1936 a fost criticată de o serie de personalități românești cum ar fi: regele Carol al IIlea, Gheorghe Tătărăscu, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, A. C. Cuza, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
reprezentantul Genevei în România , decât reprezentantul României la Geneva , în Pro și contra Titulescu , p. 178. 76 73 agent “de mare clasă al comunismului mondial , unul din cei mai zeloși și eficienți susținători ai Uniunii Sovietice“120. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României de Italia și Germania și că intenționa să transforme țara “într-o bază de înaintare a trupelor sovietice spre Europa Centrală“121. Corneliu Zelea Codreanu declara la 30 mai 1936: ”Lumea sănătoasă românească este îngrijorată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Litvinov au parafat un Protocol, ale cărui clauze au fost redactate de Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
orientări istoriografice. Intuiționismului și viziunii personale care călăuzesc interpretarea istorică a vechii școli, noua școală le opune rigoarea metodologică și protocoale obiective. O diferență la fel de importantă ca și cea privitoare la metodă vizează scopul sau finalitatea cercetării istorice. Iorga este acuzat fățiș că este interesat exclusiv de rezultatul studiilor istorice, care trebuie să fie întotdeauna congruent cu interesul național. În schimb, școala nouă apreciază că odată "descătușați de datoria de a face mereu propagandă pentru unitatea neamului, care a fost din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a optat pentru devansarea cu o zi a momentului celebrativ, din 10 mai (data proclamării independenței de către Carol) pe 9 mai (data la care "adunarea deputaților țării a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat la reabilitarea in corpore a personalităților române care s-au zbătut politic sau cultural pentru ideea națională. Cărturarii Școlii Ardelene, anterior combătuți și acuzați de falsificarea istoriei, sunt acum reevaluați și elogiați ca autorii pionieratului național românesc. De aceeași reconsiderare beneficiază întreaga pleiadă de promotori ai naționalismului românesc. Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu (Hurezeanu et al., 1988, p. 47), Gheorghe Bariț (p. 57), Titu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedeau pe bună dreptate ca fiind avatarul postcomunist al PCR, au protestat pe străzile Bucureștiului. Liderii partidelor istorice, dizolvate în 1948, care începeau să se reînchege organizațional după o jumătate de secol de inactivitate, au denunțat și ei decizia FSN, acuzând imposibilitatea de organizare a alegerilor libere în condițiile în care administratorul este parte implicată în procesul electoral. Pentru restabilirea ordinii, autoritățile au apelat la minerii din Valea Jiului, care au invadat capitala violentând civili neînarmați. Sediile partidelor istorice (Partinul Național Liberal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et al. (2000) menționează "vechimea creștinismului la români" (p. 21). Chiar și manualul lui S. Mitu el al (1999), acuzat de către detractorii lui că atentează la identitatea națională, include creștinismul ca structură identitară centrală a românității: "pe lângă originea latină, identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
M. (1992). On Collective Memory. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Hayes, C.J.H. (1960). Nationalism: A Religion. New York: The Macmillan Company. Hervé, G. (1905). Anti-patrotism [Pledoarie susținută în fața juraților la procesul său din 1905 în care a fost acuzat de "activități antipatriotice"]. Disponibil online la adresa https://www.marxists.org/archive/herve/1905/anti-patriotism.htm, accesată în 19 august 2014. Hervé, G. (1910). My Country, Right or Wrong. Londra: A.C. Fifield. Hitchins, K. (1987). Conștiința națională și acțiune politică la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideilor", al cărei scop era cel de a devoala sursele ultime ale cunoașterii umane. Conceptul a primit, poate mai repede decât era de așteptat, o semnificație total diferită, fiind "deturnat" de la scopul său gnoseologic înspre unul cu încărcătură politică 2. Acuzându-i pe "ideoogiști" care îi criticau regimul de guvernare de a produce o "nebuloasă metafizică" al cărei scop era distorsionarea realității, împăratul Napoleon a deschis, practic, o "cutie a Pandorei". I-a urmat Karl Marx, care a dat tușa definitivă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Paradoxul poate fi redat, simplu, prin ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie, atunci nu putem avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu este el însuși ideologic. În termeni generali, existența acestui paradox rezultă din următoarele întrebări pe care gânditorul francez le consideră justificate: "Care este statutul epistemologic al discursului despre ideologie, dacă orice discurs este ideologic
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
doilea rând, putem vorbi despre socialimul marxist, ale cărui idei au fost dezvoltate, în principal, în lucarea Capitalul, în care Marx a desfășurat o serie de argumente filosofice și economice pentru a critica societatea capitalistă a vremii sale. Aceasta era acuzată de existența repetatelor crize economice, cauzate de contradicțiile pe care le presupunea, și al căror efect principal era dat de pauperizarea proletariatului. Cei care dețin mijloacele de producție, membri ai clasei burgheze, exploatează muncitorul, nepermițându-i să se folosească de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vascular (alternanța vasodilatației cu vasoconstricție), frecvența respiratorie. Afecțiunile sistemului nervos vegetativ pot fi acute sau cronice și pot include insuficiențe post-ganglionare sau pre-ganglionare. În cazul în care apar astfel de tulburări, pacientul are și alte manifestări, nu doar sincope. Majoritatea acuză disfuncții sexuale, inconținențe sfincteriene, tulburări de sudorație, salivație, lacrimație, precum și modificarea diametrelor pupilare și neadaptarea lor la nevoile oculare ale pacientului. Afecțiunile cardiovasculare care modifică fluxul sangvin cerebral determină frecvent sincope. Acestea pot include blocaje intracardiace de transmitere a stimulilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
care pacientul nu este întotdeauna conștient. Unii pacienți nu conștientizează sforăitul intens și nici dificultățile de respirație ce au loc în timpul somnului. Alții însă, în special cei în vârstă, sunt foarte conștienți de faptul că prezintă o tulburare de somn, acuzând treziri frecvente, nicturie, senzație de oboseală matinală, dezorientare, vertij, bradipsihie, lentoare și incoordonarea mișcărilor. Uscăciunea severă a gurii este frecventă și de multe ori pacientul se trezește în timpul nopții pentru a consuma lichide. Cefaleea matinală imediat după trezire, “în cască
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și apare, în special, la cei care au avut o cină mai bogată. Spasmul laringian cu stridor și chiar cianoză apare rar ca urmare a refluxului gastro-esofagian. Depresia, anxietatea, iritabilitatea și chiar panica, sunt frecvent asociate acestui sindrom. Unii pacienți acuză o scădere a libidoului, cât și disfuncții erectile. Un alt aspect asociat este reprezentat de creșterea în greutate, mai ales odată cu agravarea tabloului clinic, astfel încât cei mai mulți dintre pacienții cu sindromul apneii de somn de tip obstructiv sunt supraponderali. După instalarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
s-au supărat pe el, iar unii, într-o asemenea măsură, încât i-au spart geamurile cu pietre. I-am oprit, fiindcă făceau de-acum o faptă rea, însă satul a aflat de îndată și toți au început să mă acuze, susținând că le-am stricat copiii. După aceea, au aflat că și copiii o iubesc pe Marie și s-au speriat grozav de tare; dar Marie era de-acum fericită. Copiilor li s-a interzis chiar să se întâlnească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-și ascundă repulsia. — Servitoarea, bineînțeles, a fost dată afară chiar a doua zi. E o casă cu principii severe. — Și ai permis o asemenea nedreptate? — Asta-i bună! Doar n-ați fi vrut să mă duc și să mă acuz singur! zise Ferdâșcenko și chicoti, surprins totuși în parte de impresia generală cam neplăcută produsă de povestirea lui. — Ce murdărie! exclamă Nastasia Filippovna. — Hodoronc-tronc! Vreți ca omul să vă povestească cea mai urâtă faptă din viața lui și-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
impresie cu desăvârșire unitară și irezistibilă, care fără voie se transformă în cea mai deplină convingere?... Ce fel de convingere? (O, ce mult îl chinuia pe prinț monstruozitatea, „caracterul înjositor“ al acestei convingeri, al „acestei presimțiri groaznice“, și cum se acuza singur!) Spune, dacă ai curaj, ce fel? își zicea el neîncetat, cu reproș și provocare - formulează, ia-ți inima în dinți și exprimă-ți gândul limpede, precis, fără ezitare! O, sunt necinstit! repeta el cu mânie și cu roșeață în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a iubit atât de mult mama ca Burdovski. Prințe, știu că prin Ganecika i-ați trimis în secret bani mamei lui Burdovski și sunt gata să pariez (hi-hi-hi! hohotea el isteric), sunt gata să pariez că tot Burdovski vă va acuza acum de nedelicatețea formelor și de lipsă de respect pentru mama lui, zău așa, ha-ha-ha! În acest moment, se sufocă iarăși și începu să tușească. — Asta-i tot? Acum ai spus tot! Hai, du-te odată la culcare, ai febră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
oamenii practici. Nu mai încape îndoială că timiditatea și lipsa deplină a inițiativei au fost întotdeauna considerate, la noi, drept principalul și cel mai bun atribut al omului practic; chiar și acum mai există această părere. Dar de ce să ne acuzăm numai pe noi înșine (firește, dacă această opinie o luăm drept acuzație)? Pretutindeni, în toată lumea, de la începutul veacului, lipsa de originalitate a fost considerată cea dintâi calitate și cea mai bună recomandare pentru un om priceput, serios și practic, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar putea să-i fie folositoare aproapelui meu ș.a.m.d.; atunci morala ar putea să-mi reproșeze, în virtutea vechii rutine, că am hotărât, fără să cer voie, ce să fac cu viața mea; de fapt moralitatea poate să mă acuze de ce vrea ea. Dar acum, acum, când deja mi s-a adus la cunoștință momentul când sentința va fi dusă la îndeplinire! Care morală are nevoie, și de ultimul horcăit prin care îți dai cel din urmă atom din viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar deodată câteva cuvinte îl uimiră. Încremeni de mirare... Domnul Lebedev povestea lucruri ciudate. După cât se pare, mai întâi era vorba despre o anumită scrisoare; fu rostit numele Aglaiei Ivanovna. Apoi, cu fervoare, Lebedev se apucă din senin să-l acuze pe prinț; se putea înțelege că prințul îl jignise cu ceva. Mai întâi, pasămite, prințul îl onorase cu încrederea lui în istoria cu „personajul“ știut (Nastasia Filippovna); dar pe urmă rupsese relațiile cu el și-l alungase, făcându-l de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]