13,013 matches
-
numele unei specii de plante. Rândurile de cărbune de sub straturile de bazalt mai tinere indică faptul că aici a existat la un moment dat o pădure. Insulele Feroe sunt astăzi, cu doar câteva excepții (Parcul Tórshavner și unele grădini), lipsite de arbori și, unde permit munții, crește doar iarbă. Deoarece pe Insulele Feroe nu există păduri, lemnul este un articol de import foarte căutat. Până nu demult, locuitorii se încălzeau cu turbă, din cauza că era puțină cherestea și toată era necesară construirii de
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
sud-estica a orașului Târgu - Neamț, pe partea dreapta a râului Ozana, chiar la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și este bine împădurit în special de foioase, predominând stejarul .( 1) În anumite porțiuni se întâlnesc și arbori ce aparțin ordinului conifere, ne referim în speță la molid. Satul Boiștea face parte din comuna Petricani, 47°10' latitudine nordică 26°28' longitudine estică, comună cu o populație de 5.645 (2) locuitori și se învecinează la sud cu
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ha arabil, 76 ha fânețe, 98 ha pășune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi și cu viță de vie 42 ha cu pădure și 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
a lungul Văii Gepiului și pe grinduri se dezvoltau asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
stejari existau încă în 2013; cel de al patrulea există încă în 1999, dar a fost înlăturat mai tarziu, probabil datorită bolii. Stejarii au cel putin 30 metri înălțime. Stejarii sunt cunoscuți în împrejurime că "Stejarii lui Ștefan cel Mare". Arborii marchează aproximativ jumătatea drumului între Suceava (Scaunul de domnie al lui Ștefan) și Cetatea Hotin (acum Kamianets-Podilskyi, Ucraina). Cetatea Hotin era cea mai puternică fortăreața la granița de nord în Moldova medievală. Legendă locală povestește că Ștefan cel Mare a
Comuna Păltiniș, Botoșani () [Corola-website/Science/300919_a_302248]
-
Hilișeu-Horia și Hilișeu-Crișan, la 2 km distanță de fiecare sat, în apropiere de pădurea „Călugărița”. Intrarea în curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazănoapte. Curtea împrejmuită cu gard de ostrețe are în interior plantație de arbori. Tot în curte, la răsărit de biserică se află clopotnița. Corpul construcției este din zidărie de cărămidă,pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. Această clopotniță este fondată de către Ana Curt, născută Berneasa, în anul
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
din lemn), locatia a fost strămutată în afara incintei. Incă din zorii zilei dinaintea Învierii Domnului (Sâmbătă dimineața), tinerii entuziasmați față de rolul pe care îl au în această zi, se adună în grupuri și încep să colecteze cauciucuri sau trunchiuri de arbori, pe care le depozitează pe platforma de pământ din spatele cimitirului. Aprinderea focului se face în apropierea miezului nopții și are semnificația de a transmite lumina sfântă și celor trecuți în neființă. În timpul slujbei religioase, la căldura și lumina focului, tinerii
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
temperat-continentală, de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală a aerului este de 9 grade C. Vegetația este în mare parte silvo-stepică. Dealurile acestei localități sunt total lipsite de păduri dar în lunca Bârladului (pe o suprafață de aprox.100 ha.) cresc arbori specifici acestei zone și anume: gorun, stejar și mult plop sau tei. Conform unei legende locale (bazată, totuși, pe un hrisov de la Petru Rareș), satul ar fi fost întemeiat de un anume hatman Bârzea pe la începutul sec. al-XV-lea dar prima
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
de degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am facut împrejmuirea, extinderea rețelei de ape, de drumuri, am stins ravenele, am facut lacurile, centrele gospodărești. Vreo patru ani de zile am organizat serele grădinii botanice. O parte din serele de arbori tropicali sunt tot din vremea mea. Expoziția de crizanteme tot eu am început-o"", își amintește Leocov. Acesta a publicat, în 1988, altături de Emilian Țopa, Ion Sarbu, Ionel Lupu, Rodica Rugina și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință "Ghidul Grădinii
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
o veche fabrică de cărămidă"", își amintește Lupu. Acesta a gestionat numeroase plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. În acest sector se află două izvoare de apă minerală: izvorul nr. 3, "Amfiteatru", si izvorul nr. 5, "Ruină". Printre plantele aflate aici
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
de dealuri. La nord se întind savane vaste, iar spre sud, clima și floră au un caracter temperat tot mai pronunțat. [modificare] Economie Economia bazată pe afaceri și comerț conduse de Iordache Tudor Georgian. Comună, cândva bogată datorită exportului de arbori cu lemn prețios și de resurse naturale, este în prezent unul dintre cele mai sarace comune ale României. Cândva, terenurile comunei Tupilați erau acoperite de o mini-junglă deasa, din care nu lipseau arborii tropicali cu lemn prețios. Defrișarea excesivă a
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
Georgian. Comună, cândva bogată datorită exportului de arbori cu lemn prețios și de resurse naturale, este în prezent unul dintre cele mai sarace comune ale României. Cândva, terenurile comunei Tupilați erau acoperite de o mini-junglă deasa, din care nu lipseau arborii tropicali cu lemn prețios. Defrișarea excesivă a făcut ca în prezent mini-jungla să fi dipărut aproape în întregime. Animalele pe care aceasta le adăpostea au cunoscut o soartă similară. Agricultură se concentrează pe asigurarea nevoilor comunei, dar numeroase produse alimentare
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
precum și satele care o alcătuiesc. Până în prezent pe teritoriul comunei nu au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apă Șiretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltica pe văile Șiretului și Sucevei ne dau
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
și coaste, străbați pădurile care ne înconjoară și a căror sobrietate te impresionează. Pădurile de fag (fagus silvatica), cu un farmec deosebit, formează un brâu la limita dintre sate și comunele învecinate. Fagul, în aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
având în apropiere Munții Stânișoarei, cu o înălțime maximă de 1530 m în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat și astăzi. Prima atestare documentară: într-un hrisov de la Ștefan cel Mare din 15 septembrie 1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă aflăm că la 21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
alte terenuri cu vegetație forestiera ale comunei Marginea reprezintă 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
forestiera a comunei Marginea este de 4440 ha, reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
1945 și 1947, iar cele mai grele ierni au fost semnalate la confluența anilor 1928-1929 și 1941-1942. Pădurile ocupă suprafețe restrânse și sunt dispersate în teritoriu. Ele se găsesc în următoarele locuri: Crivina, Mănăstire, Valea Radului, Elian, Făget și Pini. Arborii care se întâlnesc cu precădere sunt garnița, cerul și ulmul, însă își fac loc și arbuști ca porumbarul, măceșul, păducelul și chiar părul sălbatic. Cele șapte sate sunt situate aproximativ în zona centrală a comunei. Conform planului și registrului cadastral
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă), rezervație forestieră, reprezentând o veche pădure de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos și pentru dimensiunile arborilor. Pădurea are o vechime de peste 100 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 - 10 ha. Pădurea Ciurumela sau Grădina Boierească, așa cum au mai denumit-o localnicii, este situată în partea de sud-vest a Olteniei, în județul Dolj
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
Congres al agriculturii și silviculturii, la invitația autorităților și a marelui profesor silvicultor Marin Drăcea, când unanim s-a apreciat că aici, în acest punct ,salcâmul și-ar fi găsit a doua patrie. În timpul primului război mondial, într-unul din arborii de mari dimensiuni, armata ar fi instalat un observator din care se puteau vedea mișcările de trupe pe calea ferată Calafat - Craiova, în direcția Moțăței. Unul din asemenea exemplare se mai află și astăzi la fața locului, grav afectat de
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre cu temperaturi foarte scăzute
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
foarte complicată,însă aceasta a început să se modernizeze pe aproape tot cuprinsul satului.Casele nu respectă anumite cerințe, fiind diferite una de alta. În trecut pădurile erau numeroase, dar din cauza locuitorilor acestea dispar treptat. Mai există câteva pâlcuri de arbori și arbuști. Păduri: Pădurea Grădinari (Sud) Pădurea Mihai Vodă (Nord) Tântăvean Tântăveancă Tântăveni Biserică Ortodoxă Sfântă Treime cu hramurile Sfântă Treime, Sfanțul Meletie, Sfanțul Lazăr. Din data de 31 mai 2015, în această biserică se află Icoana Maicii Domnului Portărița
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]