13,806 matches
-
eleganță. Ceremonialul în sine... este simplu, emanând liniște, înțelegere asupra scurgerii timpului, sustragerea din cotidian, contemplarea naturii interioare și exterioare, crearea armoniei și rezonanței între ele. În filosofia budismului Zen se urmărește ca interiorul omului să fie în relație de armonie cu tot ceea ce-l înconjoară, fiecare gest duce la conștiința de sine și a lumii, ceea ce vădește strânsa legătură dintre „interior” și „exterior”. Nu poți cunoaște exteriorul... nici măcar percepe real, dacă tu nu te cunoști pe tine însuți. „Cunoaște te
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
culorile de la tonurile pale la cele mai aprinse pasteluri, cum arareori întâlnești, de la verdele în degrade... până la galbenul aprins, de la portocaliu la ruginiu, aduse până la desăvârșire. Sunt peisaje de o frumusețe copleșitoare, divină, trezind în inima mea pacea, iubirea, liniștea, armonia. Această frumusețe este învăluită în parfumul Crizantemei Regale, o floare ale cărei splendori te cuceresc pentru totdeauna. Ca să înțeleg Simfonia toamnei, prietena mea, ca o bună cunoscătoare, mi-a ghidat pașii către parcurile și localitățile în care toamna devine oaspetele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
samurai. „Codul Bushido” se practică și azi. Sunt muncitori, punctuali, pricepuți, răbdători și perseverenți, pun munca pe primul plan, asigurând familiei confortul necesar. Sunt sensibili și sufletiști; pentru ei nu exista cuvântul “nu pot”. Sunt mândri că sunt japonezi, adoră armonia! Ca urmare, evită cearta; dacă ceva nu le place sau nu le convine, din ceea ce le spui, o să-i vezi zâmbind, ascunzând cu abilitate ceea ce simt sau gândesc în acel moment. Străinii nu pot percepe adevăratele sentimente ale japonezilor și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
artă! Ikebana presupune echilibru și disciplină, întrucât această artă reflectă frumusețea sub toate aspectele ei. Momentul dedicat aranjării florilor este prielnic meditației și relaxării corpului, inimii și trupului. Oamenii sunt mult prea grăbiți, iar sufletul lor tânjește după frumos, după armonie. Parfumul suav, frumusețea florilor și concentrarea, îl apropie pe om de natura pe care o recreează la scară mică. În acest fel este dezvoltată și aprofundată relația dintre flori și viața noastră de zi cu zi. Ikebana are rădăcini adânci
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
trandafirii lila există trandafiri albaștri. Trandafirii, în general, și cel albastru, în special, sunt regii florilor, vibrațiile lor fiind mai înalte decât ale oricărei flori. Ei simbolizează iubirea, iar prin parfumul lor sublim, vindecă și deschide sufletul spre pace și armonie. Petalele de catifea, culoarea și parfumul lor, au inspirat poeții lumii, de-a lungul timpului. Deocamdată, în Japonia, numai un om cu stare materială bună, își poate permite a oferi iubitei...un superb trandafir albastru. În mijlocul parcului, de lângă debarcader, trona
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
urmează florile de bujori și cele de iris care dau grădinii un aspect de tablou pictat de un pictor renumit, o adevărată splendoare. Inițial, prin secolul 17, era o grădină feudală ce aparținea renumitului Shogun Tokugawa. Peisajul predispune la liniște, armonie și echilibru interior. “Ceainăria” seamănă cu o peninsulă, fiind înconjurată din trei părți de apă. Este o adevărată plăcere a savura aroma ceaiului și prăjiturica, privind oglinda apei...și panorama dumnezeiască ce ți se înfățișează dincolo de lac. Grădina este minunată
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
când m-am căsătorit și eu am ales să ne așezăm viața sub patronajul aceleiași sfinte. Când se întorcea tata din tură și intra în curte, ochii și inima îi râdeau de bucurie... Tufe bogate de trandafiri altoiți formau o armonie de culori care-ți încânta privirea. Răzoarele pline cu lalele, gladiole, petunii și crizanteme erau fermecătoare. 10. SPRE NECUNOSCUT Acum ne aflam în vagon, cu calabalâcul pus claie peste grămadă în mijlocul lui. Eram șocați. Nu scotea nimeni nici o vorbă. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nostru, Neamțul, înarmat cu pistolul-mitralieră, moțăia "vigilent" cu arma între picioare, supraveghind cu strășnicie somnul "dușmanilor poporului" și pacea universală. 12. BUCURII ȘI NECAZURI Viața își urma cursul ei, cu bune și cu rele. În tânăra familie Aciocîrlănoaiei domnea o armonie desăvârșită. Era explicabil: ambii mei părinți erau tineri, frumoși și sănătoși. Iar lucrul de căpetenie consta în faptul că amândoi s-au plăcut, s-au iubit, unindu-și destinele din dragoste. În fața ofițerului de stare civilă, părinții mei au răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fapta știu că n-am nicio șansă de intrare în Rai. Însă, dacă, prin absurd, aș ajunge vreodată să pot arunca o privire în grădina Edenului, n-aș dori să găsesc acolo altceva decât momentele de extraordinară liniște interioară, de armonie cu natura lucrurilor înconjurătoare, tot ceea ce am simțit stând în preajma surorii mele, Silvia...! Vizavi de casa în care locuiam noi, într-o locuință la fel ca a noastră, își găsise adăpost o femeie sărmană care avea un singur copil: o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
n-a zâmbit și nu a râs niciodată, preocupată fiind doar de existența zilei de mâine. Bapțea era o polonez habotnică, de confesiune catolică. Cernăuțiul era un oraș cosmopolit: munceau și trăiau împreună o mulțime de etnii într-o deplină armonie. Bapțea n-a avut decât un copil: pe mama. N-au trăit în îndestulare. Dimpotrivă, cuvântul de ordine în casa lor era "economie". Chiria, mâncarea, îmbrăcămintea, acestea erau problemele arzătoare ce trebuiau rezolvate permanent. Cât privește școala mamei, în atare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ca o entitate omniprezentă, omnipotentă, omniscientă, cred că ești suveranul unic a tot ceea ce există pe pământ și în cer. Dar așteaptă-mă să vin la Tine de bunăvoie, nu de frică, mândru de statutul meu de om, trăind în armonie și deplină fericire alături de ceilalți oameni și de tot ce mă înconjură. Așteaptă-mă să vin la Tine mânat de un resort interior, spontan, radiind de bucurie, și nu cu groază în suflet. Cum îți imaginezi, Doamne, că aș putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lume: Biblia. Mama nu era profesoară de muzică și, ca atare, nu avea nicio pregătire în domeniul acesta. Era, în schimb, înzestrată cu o voce minunată și o ureche muzicală absolută. Vocile copiilor, împletite cu cea a mamei, formau o armonie de sunete impresionante, care ar fi emoționat cel mai exigent auditoriu. Dumnezeu nu primise niciodată până atunci un prinos de închinăciune, de smerenie și iubire pământească atât de sincer și curat precum cel care se ridica atunci din interiorul unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un cap expresiv încadrat de un păr blond, bogat, galben-auriu, ochi albaștri strălucitori, un nas bine proporționat cu nări atât de fine încât vibrau ca aripile unui fluture. Era, în întregul lui, un exemplar de o noblețe cuceritoare, manifestând o armonie tulburătoare, naturală și echilibrată în fiecare act banal pe care-l efectua: fie că vorbea, mergea, râdea, mânca sau cânta. Și ce voce, Doamne! Copii, iată o zicală veche și foarte cunoscută în care vom descoperi înțelepciunea poporului român condensată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la modul figurat capetele acestor "vinovați fără vină", aruncând în coșul însângerat al istoriei toate planurile, proiectele, speranțele și visele spulberate brutal. În această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
secolului 19, ci o realitate pe care o simt în jurul meu vie. Întotdeauna m-am întrebat, la Prelecțiunile Junimii și la atâtea alte evenimente care m-au adus la Casa Pogor sau la Casa cu Absidă, dacă acea atmosferă de armonie și comunicare literară, care la București a dispărut de mult, există la Iași mereu, și nu sunt atât de optimistă sau naivă să cred asta, dar și numai faptul că pot să transmită oaspeților sentimentul de acasă în istoria literaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
indiferent unde. A.B.Se mai scrie literatură, poezie? Aveți încredere în nouă generație? Cum e noul val? Se scrie o poezie vitalistă (nu ignor "vitalitatea depresivă", sintagma lui Petru Poantă, excelentul exeget de poezie) și tensionată, oricum la antipodul armoniilor sau al purismelor neomoderniste. Numai că nu putem nega în bloc, drept expirată, valoarea generațiilor anterioare, cea a lui Nichita Stănescu, Mircea Dinescu, sau Mircea Cărtărescu, iar în anii '70, cea a "Echinoxului". Fiecare val cu noutatea și identitatea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fapt, cu voia mea, în sufletul și în inima mea, și, de pe această poziție de gazdă primitoare, eu îți spun, dragă Angela Baciu, bine ai venit! Aici e lumea unde citesc, trăiesc, oficiez simplitatea și bucuria vieții, celebrez nevoia de armonie și de liniște. Precum un englez drag mie, îți spun My Home is my Castle. A.B.Ai trăi în altă parte, alt oraș, altă țară? Da, aș trăi cu bucurie într-un oraș care să aibă deschidere la mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noi, dar continui să cred că lasă urme frumoase. Suntem din categoria celor care nu trec neobservați. Toată viață am căutat ceva care să se potrivească cu o anume structura interioară specială pe care mi-o cunoșteam, ceva impregnat de armonie, în absența căreia nu mă regăsesc cu bucurie printre oameni. Fiind filolog de profesie ( cred că și de vocație) am înțeles repede că poezia este ceva purtat de veacuri în mine, că ea întrunește câteva daruri esențiale Apoi trebuia să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
măsură, echilibrul, dozajul, accentele, formă aleasă, rafinată a rostirii. Nu cred că și-l poate imagina cineva pe Adrian Munteanu înjurând. De aceea, dacă am decis la un moment dat că trebuie să scriu, am ales sonetul, el fiind regele armoniei în poezie, remarcabil prin complexitatea lui dusă la extrem. Sonetul comportă în sine un joc al imaginilor, o succesiune a secvențelor, o atenție încordată, dar armonioasă la accente și sonorități, la finalități și rostire plenară. Datele mele interioare și cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vremurile nu sunt potrivite acestei stări de imponderabilitate și trăire care este poezia, pentru că realitățile biciuiesc oamenii din toate părțile, le fură clipă de însingurare necesară. Multe trebuie să se așeze. Sunt semne că omul se va întoarce la această armonie lirică și tot mai mulți declara că au nevoie de ea, măcar că o eliberare temporară. Până atunci poezia viețuiește pe spații mai restrânse că oricând. M-am întrebat ce importantă are poezia în societate. Este o întrebare interesantă pentru un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
imperiu... Să renască, sub un cer de curcubee, de senin, pe pământul asta sfânt, să dăinuiască pacea între oameni, care ar trebui să-și dea mâna, să se împace unii cu alții, indiferent de tentațiile și tentaculele politicii... Trebuie reclădită armonia dintre oamenii acestei țări și acestui Pământ, trebuie să refacem armonia noastră cu Universul și cu noi înșine. Sau, parafrazându-l pe Eminescu : Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, îmi doresc și mie! A.B.Dar, ce nu va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pământul asta sfânt, să dăinuiască pacea între oameni, care ar trebui să-și dea mâna, să se împace unii cu alții, indiferent de tentațiile și tentaculele politicii... Trebuie reclădită armonia dintre oamenii acestei țări și acestui Pământ, trebuie să refacem armonia noastră cu Universul și cu noi înșine. Sau, parafrazându-l pe Eminescu : Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, îmi doresc și mie! A.B.Dar, ce nu va doriți? Dacă ar fi să va întrebați ce ați fi făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la distanță; nonconformismul e pus la colț. Cât timp a trăit, Stendhal n-a avut o mare audiență. Proust a demarat greu. Cincisprezece editori au refuzat tipărirea primului său volum din ciclul À la recherche du temp perdu. Entuziasmat de armoniile grigorescieni, Vlahuță n-a înțeles nimic din Cumințenia pământului a lui Brâncuși. Curios e că și europeanul Călinescu avea să formuleze, mai târziu, concluzii decis-negative despre Masa tăcerii. Structura intimă a creatorului și cea a comentatorului observa de mult Croce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
moment dat, nu poate să-și apere patria adică țara, teritoriul pentru care el a fost organizat, iar poporul intră În suferință, și greu se produc redresările În istorie. În fond, oamenii civilizației de azi ar trebui să trăiască În armonia intereselor, după capacitatea fiecăruia de a produce util pentru sine și pentru societate. Cei care stăpânesc bazele principale de producție au nevoie de munca celor mulți care stăpânesc profesiile și produc bunurile materiale, și invers. Proprietarul și producătorul trebuie să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
an, În luna februarie se organizează săptămâna fermierului. Pentru educarea studentelor, există o secție specială - home economics - În care se predau și se aplică metode noi de alimentare, de medicină casnică, de educare și creștere a copiilor, de cum trebuie menținută armonia conjugală: „Fiți bune, fiți sociabile, caritabile, răbdătoare. Familia, celula de bază a societății, depinde În primul rând de voi.” Educând o femeie, se dă o educație deodată altor 3-4 persoane. Delicata problemă a divorțului e tratată cu toată seriozitatea. Pentru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]