12,559 matches
-
una municipală - „Direcția troleibuze”. Circulația transportului public începe la 6:00 și se termină la orele 20:00 - autobuze, 22 - troleibuze și 24:00 - unele maxi-taxi. La Bălți există mai mult de 5 companii de taxi. În municipiu circulă 45 autobuze pe 8 rute cu o lungime totală de 125,7 km, serviciul de maxi-taxi este asigurat de 250 microbuze, dintre care zilnic lucrează circa 100 pe 12 rute. Două rute de autobuze circulă în cele două suburbii, Elizaveta și Sadovoe
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
5 companii de taxi. În municipiu circulă 45 autobuze pe 8 rute cu o lungime totală de 125,7 km, serviciul de maxi-taxi este asigurat de 250 microbuze, dintre care zilnic lucrează circa 100 pe 12 rute. Două rute de autobuze circulă în cele două suburbii, Elizaveta și Sadovoe, ce le conectează de centru municipiului (ruta 16 și 22). În municipiu la moment sunt exploatate 3 rute de troleibuze. În 2010 numărul inventar a troleibuzelor pentru pasageri constituia 37, inclusiv: 26
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
școli de artă și 5 școli speciale. Cei 230.000 de elevi sunt gestionați de 22.000 de angajați în peste 500 de clădiri, acoperind în jur de 1100000 m². Belgrad deține un sistem extensiv de transport public format din autobuze (118 de linii urbane și mai mult de 300 de linii suburbane), tramvaie (12 linii), si troleibuze (8 linii). Sistemul este condus de GSP Beograd și SP Lasta, în colaborare cu companiile private de pe diferite trasee de autobuze. De asemenea
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
format din autobuze (118 de linii urbane și mai mult de 300 de linii suburbane), tramvaie (12 linii), si troleibuze (8 linii). Sistemul este condus de GSP Beograd și SP Lasta, în colaborare cu companiile private de pe diferite trasee de autobuze. De asemenea, Belgrad deține o rețea feroviară, Beovoz, care este în prezent administrată de guvernul orașului. Principala gară face legătura Belgradului cu alte capitale europene și cu multe orașe din Șerbia. Călătoriile cu autocar sunt de asemenea ieftine, iar capitala
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
frecvență. Pe 14 linii principale circula trenuri regionale cat și internaționale, precum EuroCity, Cisalpino, TGV, Talgo, ICE und DB City Night Line abgefertigt, patru linii S-Bahn. Transporturile publice sunt foarte dezvoltate. Există trei linii de tramvaie și numeroase linii de autobuze care comunică cu toate cartierele ale orașului și cu localitătile din periferie. Trenurile conectează Berna cu restul Elveției și Europei. Din 1929 funcționează aeroportul Bern-Belp care oferă câteva zboruri în mai multe orașe europene (mai ales înspre Germania și Austria
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
zboruri în mai multe orașe europene (mai ales înspre Germania și Austria). Aeroportul se află la mai puțin de zece kilometri sud de centrul orașului în zona numită Belp. Se poate ajunge la Gara Bern sau la Gara Belp cu autobuzul folosind autostrada A6. De menionat mai este cel mai scurt funicular public din Europa, "Marzilibahn", lung de 106 metri, care face legătura între "Bundeshaus" (palatul parlamentului) din centrul istoric al orașului și cartierul "Marzili". Poduri înalte au fost construite pentru
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
În Ucraina activează patru producători auto. Cel mai important este Zaporozhye (ZAZ), care produce autovehicule low-cost. Uzina a încheiat un parteneriat cu General Motors și produce mașini sub brandurile Opel, Chevrolet și Daewoo. Electrontrans este producător ucrainean de tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, unități și piese de schimb. Obiceiurile ucrainene sunt puternic influențate de creștinism, religia cu cei mai mulți practicanți în țară. Rolurile sexelor tind să fie și ele repartizate în manieră tradițională, bunicii jucând un rol mai mare în educația copiilor decât
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
ultimul tronson al autostrăzii 12, care leagă Helsinki cu Tampere și mai departe cu nordul Scandinaviei. Traficul în oraș este fluent. În 2002 existau 381 autoturisme la 1000 de locuitori. Transportul în comun e asigurat de 27 de linii de autobuz ale căror trasee însumate măsoară 370,5 km. Autobuzele sunt marca Scania și Volvo, majoritatea cu punte dublă spate, pentru a face față pantelor dificile mai ales în sezonul de iarnă. Un bilet de călătorie costă 2 euro și e
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
Tampere și mai departe cu nordul Scandinaviei. Traficul în oraș este fluent. În 2002 existau 381 autoturisme la 1000 de locuitori. Transportul în comun e asigurat de 27 de linii de autobuz ale căror trasee însumate măsoară 370,5 km. Autobuzele sunt marca Scania și Volvo, majoritatea cu punte dublă spate, pentru a face față pantelor dificile mai ales în sezonul de iarnă. Un bilet de călătorie costă 2 euro și e valabil 1 oră iar un abonament standard pe toate
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
este cea mai uscată, cu doar 35 mm. Stația meteo din Turku se află la 47 de metri altitudine, lângă aeroport și funcționează din 1955. Turku are o rețea de transport în comun de dimensiune moderată, formată din linii de autobuz, similară cu cea din orașul Tampere, care are dimensiuni similare. Rețeaua de autobuze este supervizată de "Biroul de Transport Public al Orașului Turku" (în , ), iar transportul este efectuat în principal de companii private. Liniile regionale de autobuz sunt și ele
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
află la 47 de metri altitudine, lângă aeroport și funcționează din 1955. Turku are o rețea de transport în comun de dimensiune moderată, formată din linii de autobuz, similară cu cea din orașul Tampere, care are dimensiuni similare. Rețeaua de autobuze este supervizată de "Biroul de Transport Public al Orașului Turku" (în , ), iar transportul este efectuat în principal de companii private. Liniile regionale de autobuz sunt și ele operate tot de companii private, dintre care cea mai importantă este TLO, care
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
din linii de autobuz, similară cu cea din orașul Tampere, care are dimensiuni similare. Rețeaua de autobuze este supervizată de "Biroul de Transport Public al Orașului Turku" (în , ), iar transportul este efectuat în principal de companii private. Liniile regionale de autobuz sunt și ele operate tot de companii private, dintre care cea mai importantă este TLO, care deservește în principal liniile spre Naantali, Raisio și Kaarina. Traficul feroviar înspre și dinspre Turku este gestionat de operatorul național finlandez, VR. Numărul de
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
între aeroport și oraș (de la stația Cadorna). Design-ul aeroportului Malpensa a fost realizat de reputatul Ettore Sottsass. Mai există două aeroporturi deschise doar pentru traficul european: Aeroportul Linate (LIN), aflat în limitele actuale ale orașului ( deservit de linia de autobuz 73 - de la stația Babila), și Aeroportul Internațional Orio al Serio (BGY) în Bergamo. Tramvaiul clasic introdus la începutul secolului XX (1920) mai circulă încă și astăzi pe străzile aglomerate ale metropolei păstrând acea imagine desuetă a unui oraș de altă
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
însumează o lungime de 1600 km. În acest oraș se poate circula și cu troleibuzul. Există 4 linii, iar flota include zece troleibuze „Cristalis“ prevăzute cu aer condiționat. În afara acestora metropola mai este deservită de un număr de 93 de autobuze, ce acoperă peste 1,070 km. Milano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) aflată la sud de oraș. În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz. În anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Triaj" (stație de triaj) aflată la sud de oraș. În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz. În anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
În anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al RATP Ploiești, care va aduce informații suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul orașului. În anul 2010 au fost achiziționate 26 de troleibuze Neoplan
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al RATP Ploiești, care va aduce informații suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul orașului. În anul 2010 au fost achiziționate 26 de troleibuze Neoplan N6121 din orașul elvețian Lausanne. Ploieștiul a dezvoltat istoric o rețea stradală în marea majoritate pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea străzilor orășenești este
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
dezvoltat istoric o rețea stradală în marea majoritate pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea străzilor orășenești este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie și 25 troleibuze. Spre teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
orașe s-au înfrățit cu Municipiul Piatra-Neamț: Activitatea de transport public local este asigurata in mare parte de compania S.C. Troleibuzul S.A.. Aceasta detine troleibuzele din oras (de tip Renault Berliet ER 100, Rocar 112E și Rocar de Simon) si autobuzele (de tip MAN si Higer) Legătura cu alte localități se face printr-o gară și 3 autogări. Mai multe firme locale își desfasoara activitatea in regim de taxi. Există câteva proiecte de dezvoltare, printre care: Orașul conține următoarele muzee: Situată
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
asigurat de două companii de stat, aflate în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, si mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al orașului - RTEC și cealaltă transportul cu autobuze. Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, în Chișinău, "rutiere". Din 1949 în municipiu circulă troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oraș. În 2014 pe străzile Chișinăului circulau 268 de unități, existând 3 parcuri
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Din 1949 în municipiu circulă troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oraș. În 2014 pe străzile Chișinăului circulau 268 de unități, existând 3 parcuri și 24 de rute. De asemenea, în 2014 în municipiul Chișinău circulă 96 de autobuze pe 28 de rute. Chișinăul găzduiește anual festivalul de operă și balet „Invită Maria Bieșu”. Prima ediție a fost organizată în 1990 sub auspiciile cântereței de opere moldovene Maria Bieșu. În fiecare an cei mai buni cântăreți de operă și
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
o sumedenie de zboruri interne și internaționale. În ciuda populației orașului în jur de patru milioane (madrileni sau madrileños), metroul madrilen este una dintre cele mai extinse și mai rapid dezvoltate rețele de metrou din lume. Un sistem de transport cu autobuzul înconjoară practic Madridul. Sistemele de șosele construite în anii 1960 sunt acum refăcute deoarece poluarea cauzată de autovehicule (mai ales în timpul verii) a devenit o problemă serioasă. Multe treceri construite în acea perioadă au fost deja dezafectate. (Arborele Lumii) Madridul
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
principale între 1971 -1977. Porțile sunt orientate conform legilor feng shui, iar culorile lor reflectă cosmologia chineză veche. În fiecare an, cu ocazia Anului nou chinezesc, are loc un festival care durează cam o săptămână. Se poate merge cu trenul, autobuzul, vaporașul sau automobilul:
Cartierul chinezesc (Yokohama) () [Corola-website/Science/317094_a_318423]