12,329 matches
-
servitorilor”, precum și la obținerea unor slabe recolte de cereale necesare „creșterii porcilor, a unei vaci cu lapte și a câtorva păsări”. Modul de a obține venitul necesar traiului cotidian era, cu siguranță, avocatura pe care a practicat-o și în cadrul baroului din Vaslui după ce s-a transferat de la cel din Iași. Anul 1945, când a fost adoptată și pusă în aplicare Reforma Agrară, se pare că nu l-a afectat, deoarece suprafața de pământ pe care o deținea în fapt, era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fără a fi plătiți, evident. De fapt, acte normative, ca decrete și legi, fuseseră votate și promulgate încă din timpul când Carol al II-lea mai era rege. La unul din dosarele Primăriei Huși am găsit o „Decizie a Consiliului Baroului Avocaților din Județul Fălciu”, cu referire strictă la spinoasa problemă a antisemitismului. Documentul a fost semnat de M. Gh. Chirițoiu, decan și de Elena Ionescu, secretar. Pe acest controversat act își mai puseseră semnătura și patru dintre membrii Baroului: I.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Consiliului Baroului Avocaților din Județul Fălciu”, cu referire strictă la spinoasa problemă a antisemitismului. Documentul a fost semnat de M. Gh. Chirițoiu, decan și de Elena Ionescu, secretar. Pe acest controversat act își mai puseseră semnătura și patru dintre membrii Baroului: I.A. Mitache, I.V. Constantinescu, V. Băltenoiu și I. Eugen Linda. Decizia în chestiune avea numărul 12 și fusese emisă la data de 13 septembrie. Pentru edificare, vom cita câteva fraze din acest document: „În virtutea articolelor: 3, 4, 5, 7
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din momentul prezentei Deciziuni următorii avocați: Iancu Ismail, Aron Herșcovici, Strul Herșcovici, Carniol Herșcu, Sagal Daniel, Hana Ita Melichsohn, Isidor Melichsohn, Sagal Ioină, Virgil Faierstein și Rașela Carniol. În privința domnilor Milu Raiter și Bercu Smil Melichsohn, nu fac parte din Barou iar dosarele lor personale sunt pendinte în fața Consiliului apelativ Iași”. Decizia se termina nemilos și implacabil cu următoarea formulă: „... Consiliul decide ca consecință radierea tuturor depe tabloul avocaților ai acestui Barou, urmând a se face cunoscut instanțelor judecătorești și administrative
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Raiter și Bercu Smil Melichsohn, nu fac parte din Barou iar dosarele lor personale sunt pendinte în fața Consiliului apelativ Iași”. Decizia se termina nemilos și implacabil cu următoarea formulă: „... Consiliul decide ca consecință radierea tuturor depe tabloul avocaților ai acestui Barou, urmând a se face cunoscut instanțelor judecătorești și administrative precum și lor personal prin adrese oficiale (subl.ns.)”. Așadar, „judecata” se făcuse în lipsa părților viitor vătămate. În adresa nr.292/28 septembrie 1940, decanul Baroului Huși îl reinforma pe primarul urbei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tuturor depe tabloul avocaților ai acestui Barou, urmând a se face cunoscut instanțelor judecătorești și administrative precum și lor personal prin adrese oficiale (subl.ns.)”. Așadar, „judecata” se făcuse în lipsa părților viitor vătămate. În adresa nr.292/28 septembrie 1940, decanul Baroului Huși îl reinforma pe primarul urbei de faptul că „...a fost radiat depe tabloul Baroului Avocaților Județului Fălciu și Domnul Melichsohn Isidor (subl.ns.)”. h. „Trăiască Legiunea și Căpitanul!” Aceasta era formula de final folosită la sfârșitul oricărui document emis
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
administrative precum și lor personal prin adrese oficiale (subl.ns.)”. Așadar, „judecata” se făcuse în lipsa părților viitor vătămate. În adresa nr.292/28 septembrie 1940, decanul Baroului Huși îl reinforma pe primarul urbei de faptul că „...a fost radiat depe tabloul Baroului Avocaților Județului Fălciu și Domnul Melichsohn Isidor (subl.ns.)”. h. „Trăiască Legiunea și Căpitanul!” Aceasta era formula de final folosită la sfârșitul oricărui document emis de „Garda de Fier”, dar și de alte instituții publice, pe toată perioada existenței Statului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
B. dezertează din armata austro-ungară, trece munții și se înrolează voluntar în armata română, încercând să-și fructifice și acum aptitudinile artistice, în spectacole organizate cu tovarășii de arme. Fără să fie tentat de profesia de avocat (era înscris în Baroul Ilfov și ulterior în cel din Oradea), a schimbat, cu o mobilitate ce nu va fi fost doar a zodiei politice sub care se afla la un moment dat, reședințe și funcții: director al propagandei culturale din Ardeal și Banat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Eco”, „Eco magazin” și „Ecosofia”. În 1991 conduce ca redactor-șef ziarul „Viitorul românesc”. În perioada 1992-1994 lucrează ca șef de secție în redacția revistei „Parlamentul”, apoi ca expert juridic la Camera Deputaților (1994-1998), după care va practica avocatura în Baroul București. Debutează în ziarul „Viața nouă” din Galați (1963), cu poezia Simfonia muncii, semnată N. Grigore. Colaborează la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tomis”, „Flacăra”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „România literară”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Porto-Franco”, „Familia”, „Ramuri” ș.a. Prima carte de versuri, Insula (1973), și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
5.II.1947, Zalău), poet, eseist și traducător. Este fiul Salustiei (n. Șerban) și al lui Alexandru Gorșcovoz, șef de gară. După ce termină liceul la Baia Mare (1964), urmează Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1964-1971). Se înscrie în Baroul din Satu Mare, practicând avocatura. Între timp va absolvi, în sistemul învățământului fără frecvență, și Facultatea de Filosofie a Universității clujene (1977). Ca student, frecventează cenaclurile revistelor „Tribuna” și „Echinox” și debutează în 1967, la „Amfiteatru”. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
studenți străini (1995-2008). În toamna anului 1992 a dat examen de admitere la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o, ca student la cursuri de zi, în anul 1996. Din anul 1998 a funcționat și ca avocat definitiv în Baroul Iași. În anul 2001 a obținut titlul de Doctor în lingvistică juridică, cu tema Normă și abatere de la normă în terminologia juridică penală și civilă românească, cu distincția „Magna cum laude“, Diploma franceză juridică „Avec Mention“ (2004). A ținut cursuri
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
profesa decât în deșert.“ Prof. univ. dr. Vasile Russu a trecut în neființă în ziua de 11 ianuarie 2007 și a fost înmormântat în cimitirul „Buna Vestire“ din Iași. SAFTA-ROMANO, EUGENIU (1946-1998) JURIST și PROFESOR Magistrat, avocat de excepție în Baroul Iași, om de cultură, publicist și autor literar, Eugeniu Safta-Romano se înscrie între numele de prestigiu ale învățământului superior juridic ieșean. S-a născut la 19 octombrie 1946 în comuna Dobrovăț, județul Iași. În anul 1970 a absolvit Facultatea de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În anul 1980 a fost numit președintele Secției civile a Tribunalului Vaslui, apoi președintele acestui Tribunal. În anul 1990 a fost transferat judecător la Tribunalul Iași, activitate pe care a desfășurat-o până în 1993, când a fost numit avocat în cadrul Baroului Iași. În anul 1978 a obținut gradul profesional I în calitate de judecător, iar în 1981 a obținut titlul științific de Doctor în drept, cu o lucrare în materia Obligațiilor civile. Paralel cu activitatea din magistratură și avocatură, Eugeniu Safta-Romano a desfășurat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pot fi folosite drept prișnițe pentru leziuni mai mult sau mai puțin imaginare. Trista realitate economico-socială îi face pe mulți să creadă că procesomania este o sursă de existență mai sigură și mai avantajoasă decât munca. Interesați financiar, rechini ai barourilor autohtone îi încurajează în această stupiditate, astfel încât granița între calomnie și altceva dispare în ochii celor puși pe făcut bani în sălile de tribunal. Interviul realizat de dna Laura Lica, pentru Evenimentul zilei, cu dl Richard N. Winsfield, celebru avocat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ritmul financiar, în budoar ca și în stilul pamfletar, în teoriile rasiste sau psihanalitice, în activitatea francmasonică, în arhitectură, transporturi... mă rog, pretutindeni se trăiește într-o accelerație aproape hipnotică, într-o locvacitate aiuritoare, cu stiluri flamboiante fie în lumea baroului, a cazinourilor sau a modei, fie în codurile de onoare ale diferitelor caste (militare, diplomatice, juridice, religioase, parlamentare, medicale, sportive etc.), ca și la hipodrom, în "flirtajul ecvestru" etalat de Claymoor, ori în boema cafenelelor (...) Totul se face pasional, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fost excluși din toate școlile publice, particulare și confesionale. Școlile evreiești pierdeau dreptul de publicitate și de a acorda diplome recunoscute. La 17 octombrie 1940 a fost promulgat decretul lege, care a restrâns activitatea avocaților evrei, acceptați și înscriși în barourile de avocați (evrei de categoria a II-a), numai la probleme care i privesc pe coreligionarii lor. Autorul legii, Mihai Antonescu a justificat-o prin necesitatea de a adapta situația la noua concepție politică ce stă la baza Statului Național
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în locul lor să fie refugiați români din teritoriile ocupate. Măsurile afectează avocații evrei. Decretul-lege nr.3487 din 17 octombrie 1940 privitor la reglementarea drepturilor avocaților evrei a fost promulgat decretul-lege care a restrâns activitatea avocaților evrei acceptați și înscriși în barourile de avocați, numai evrei de categoria B, numai la probleme care-i privesc pe evrei. Autorul legii, Mihai Antonescu, a justificat-o prin necesitatea de a adapta situația la noua concepție politică ce stă la baza Statului național legionar, inspirată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de externe Mihai Antonescu a avut inițiativa salvării de sub ocupație a 200 de intelectuali care să fie trimiși în Europa ca să poată lupta de acolo pentru interesele României; s-au făcut liste, prin consultații cu universitățile, cu Academia, cu principalele barouri din țară (pe listă se găseau, de exemplu, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Gusti, Dinu Lipatti, Alexandru Lapedatu, Victor Papacostea). În anii imediat următori celui de-al Doilea Război Mondial se credea că datorită sovietizării, care presupunea dirijism, intelectuali condamnați în procese
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ca avocat, dar va opta, din 1905, când începe să suplinească, la Facultatea de Drept din Iași, cursul de procedură civilă, pentru o carieră universitară. Nu renunță însă nici la avocatură, profesiune în care se impune, ajungând unul dintre fruntașii baroului ieșean, al cărui decan va fi între anii 1918 și 1928. Încearcă totodată și un contact cu viața politică. În 1912 este ales în Camera Deputaților, în 1923 e, pentru puțin timp, primar al Iașului. Titular, din 1 noiembrie 1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
SDM, 1936, 4; A. Bugariu, „Orașul amintirilor”, LU, 1936, 9; Stelian Metzulescu, „Orașul amintirilor”, „Curierul Olteniei”, 1936, 1857; P.I.P. [Paul I. Papadopol], „Orașul amintirilor”, PL, 1936, 4; Pompiliu Constantinescu, Eugen Herovanu, „Orașul amintirilor”, VRA, 1936, 447; C. Leon, Figuri din baroul ieșean, Iași, 1938, 57-65; Ion I. Pogana, Eugen Herovanu, „Călătorul romantic”, T, 1938, 31; Petru Manoliu, „Fortunati Ambo!...”, TIL, 1940, 976; Ernest Stere, „Cartea prieteniei”, „Athenaeum”, 1940, 1-2; R. Marent, „Castele în Spania”, „Era nouă”, 1946, 591; Ionel Teodoreanu, Masa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
bem licența. Mai cu gustări, mai cu mustul proaspăt din toamna aceea de septembrie, pînă ce ne-am îmbătat toți criță. Întors la Galați cu diploma în geantă, primul meu gînd a fost să-mi fac formalitățile pentru înscrierea în baroul avocaților de Covurlui. Am depus apoi jurămîntul în fața Curții de Apel de la Galați. Astfel am îndeplinit dorința tatălui meu și am devenit avocat. 16 În vremea aceea din toamna anului 1918, între fruntașii românilor din Transilvania, erau mari frămîntări. După
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
țară. 21 La București era instalat din ianuarie 1922, guvernul liberal sub președinția lui I.C. Brătianu. Grija mea, mai întîi, a fost să-mi fac formalitățile în legătură cu noua mea diplomă de doctor în drept și să-mi fac transferarea din baroul avocaților de Covurlui în baroul de la București. Apoi, să mă pregătesc ca să pot să-mi încep exercitarea profesiunii de avocat. Parlamentul era în toiul sesiunii de toamnă. Cum cunoșteam mulți deputați din majoritate și din opoziție, mă duceam din cînd
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
instalat din ianuarie 1922, guvernul liberal sub președinția lui I.C. Brătianu. Grija mea, mai întîi, a fost să-mi fac formalitățile în legătură cu noua mea diplomă de doctor în drept și să-mi fac transferarea din baroul avocaților de Covurlui în baroul de la București. Apoi, să mă pregătesc ca să pot să-mi încep exercitarea profesiunii de avocat. Parlamentul era în toiul sesiunii de toamnă. Cum cunoșteam mulți deputați din majoritate și din opoziție, mă duceam din cînd în cînd pe la Cameră, cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Contactul apropiat cu inteligențele superioare e un noroc fără preț. Avocatul cel mai căutat era, pe vremea tinereții mele, Take Ionescu. Marea lui inteligență și talentul fără pereche ce avea acest om excepțional, îl făcea strălucit în politică și în barou. El domina viața baroului. A pledat mult, aproape zilnic. Minte excepțional de vie, el avea darul ca din dosarul cel mai complicat să vadă repede problema esențială a procesului, să lase la o parte tot ce era secundar, să sintetizeze
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
superioare e un noroc fără preț. Avocatul cel mai căutat era, pe vremea tinereții mele, Take Ionescu. Marea lui inteligență și talentul fără pereche ce avea acest om excepțional, îl făcea strălucit în politică și în barou. El domina viața baroului. A pledat mult, aproape zilnic. Minte excepțional de vie, el avea darul ca din dosarul cel mai complicat să vadă repede problema esențială a procesului, să lase la o parte tot ce era secundar, să sintetizeze tot ce trebuia pledat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]