13,837 matches
-
să îl judece pe mareșalul Ney, desi alți mareșali (Marmont, Pérignon, Sérurier, Victor, Kellermann) au cedat presiunilor regaliste și au votat moartea vechiului lor camarad de arme. Mareșalul Masséna s-a stins din viață în 1817 și este înmormântat la cimitirul parizian Père Lachaise, unde o alee îi poartă numele. Masséna nu s-a numărat niciodată printre apropiații lui Napoleon, dar este probabil mareșalul pe care împăratul l-a apreciat cel mai mult, numindu-l "copilul iubit al Victoriei". Strateg de
André Masséna () [Corola-website/Science/310342_a_311671]
-
de obținere a extrădării sale din Cehia au fost soldate cu eșec, tribunalele din această țară refuzând să-l extrădeze. În anul 2001, s-au dezvelit două busturi ale inginerului Virgil Săhleanu, unul în fața SC TEPRO SA și altul la Cimitirul Eternitatea din Iași, unde acesta a fost înmormântat. Monumentele au fost realizate prin eforturile financiare ale firmei, sindicatului și Primăriei. Sondicatul de la Tepro a primit denumirea de Sindicatul "Virgil Săhleanu Mittal Steel Iași". În anul 2005, Cristian Chiriac a publicat
Virgil Săhleanu () [Corola-website/Science/310357_a_311686]
-
martie 1917, dar și-a continuat activitatea ca publicist, istoriograf, poet și dramaturg. În 1920 era bibliotecar al Societății Franco-Române „Lutetia”. A locuit în strada Albineț nr. 4, unde a decedat în ziua de 17 aprilie 1939, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. La propunerea primarului Constantin B. Pennescu (1901-1904), N. A. Bogdan a redactat și tipărit în anul 1904, într-un interval de numai patru luni, lucrarea monografică "Orașul Iași - odinioară și astăzi", considerată a fi opera capitală a vieții
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
I î.e.n. Al II-lea război mondial face multe victime în luptele dintre detașamentele române și sovietice pe de o parte și detașamentele ungare și germane pe de alta. Osemintele celor căzuți pe câmpurile de luptă au fost îngropate în Cimitirul Eroilor din satul Dobolii de Jos. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul: prelucrării laptelui, exploatării și prelucrării primare a lemnului, comerțului, agroturismului și serviciilor. Activitatea de bază rămâne însă agricultura prin cultura plantelor și creșterea animalelor. Date demografice
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
școlii din localitate care în prezent poartă numele scriitorului, se află bustul lui Romulus Cioflec. Cu sprijinul Ministerului Culturii, Muzeul Carpaților Răsăriteni, în locuința natală a scriitorului s-a amenajat "Casa memorială Romulus Cioflec". La marginea localității se află amplasat Cimitirul Eroilor. Comuna Vâlcele are un potențial economic mediu în comparație cu celelalte comune ale județului Covasna. Activitatea de zootehnie prezintă un interes deosebit datorită condițiilor naturale existente (pășuni și fânețe) care permit extinderea intensivă a acestei ramuri. Cele trei localități ale comunei
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
al XII-lea și secolul al XIII-lea. Lângă satul Turia, pe un deal se află ruinele cetății Bálványos iar în urma explorărilor, pe baza studierii materialului și a elementelor de construcții descoperite, donjonul a fost încadrat în sec. XII-XIII. Lângă cimitirul roman-catolic din Turia s-a descoperit materiale ceramice aparținând culturilor "Coțofeni, Schneckhenberg și Wietenberg", precum și două locuințe atribuite perioadei dacice din sec. IV-III î.e.n. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul prelucrării lemnului, comerțului și agroturismului, activitățile principale rămân
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
În ziua de 6 iulie 1941, la Cernăuți, capitala Bucovinei, în mai puțin de 24 de ore au fost uciși mai mult de 2.000 de evrei. Autorii masacrelor au fost trupele române, patrule germane, localnici sau jandarmi români. La cimitirul evreiesc s-au săpat două gropi comune, conținând fiecare 250 de morți și o a treia groapă, care cuprindea un număr mai mic de morți. La 9 iulie 1941, tot la Cernăuți, trupele germane au executat 400 de evrei și
Abraham Jakob Mark () [Corola-website/Science/310459_a_311788]
-
veche familie de tipografi, legători de carte și anticari evrei, predecesorul său fiind Aizig Șaraga (1770-1845), care a avut o legătorie de cărți pe Ulița Bucșinescu, „una dintre cele mai vechi străzi ale Iașilor” și a fost înmormântat în vechiul cimitir ieșean de la Ciurchi. Fiii lui Aizig, David Șaraga (1816-1886) și Ihil Șaraga (1819-1879), au continuat îndeletnicirea tatălui lor, după înființarea Tipografiei Buciumului Român în anul 1850. Apoi, la rândul lor, fiii lui Ihil Șaraga, Samoil Șaraga (1857-1906), Elias Șaraga (1859-1939
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
Iași, după ce copiii săi s-au mutat la București și fiind bătrân, a lichidat tipografia din strada Lăpușneanu în anul 1932 și s-a retras în capitală. A revenit în decembrie 1939 în orașul Iași, pentru a fi înmormântat în cimitirul evreiesc din Păcurari, conform dorinței sale testamentare. În semn de omagiu, Romfilatelia a emis o carte poștală dedicată memoriei sale.
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
și Elena” (1830); școala veche (1880), ambele din Cucuruzu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1883); biserica „Sfântul Nicolae” (1876); și conacul Ion Barbu Arion (1900), fosta primărie, ultimele trei din satul Răsuceni. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este cimitirul vechi cu cruci de piatră datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, aflat „la Ostrov” în zona satului Cucuruzu.
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
(n. 1908, comuna Săpânța, județul Maramureș - d. 1977, comuna Săpânța, județul Maramureș) a fost un cioplitor român în lemn, creatorul crucilor din Cimitirul vesel din Săpânța. Creația lui Pătraș se integrează armonios în arta populară maramureșeană și în tradiția artei vechi românești. s-a născut în anul 1908, în comuna Săpânța din județul Maramureș, într-o familie obișnuită cu prelucrarea artistică a lemnului
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
albastru de Săpânța”. Celelalte culori au o simbolistică consacrată: verde -viață, galben -fecunditate și fertilitate, roșu -pasiune, negru -moarte. Pe crucile sale se află motive geometrice, precum și basoreliefuri Până în anul 1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”. Stan Ioan Pătraș a fost un meșter popular complex, realizând o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți. El
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
simbolistică consacrată: verde -viață, galben -fecunditate și fertilitate, roșu -pasiune, negru -moarte. Pe crucile sale se află motive geometrice, precum și basoreliefuri Până în anul 1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”. Stan Ioan Pătraș a fost un meșter popular complex, realizând o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți. El și-a împodobit și propria casă cu
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
convingerilor sale antisovietice. A fost ucis de către o bombă aruncată de aviația germană la 6 iulie 1941 (11 Tamuz 5701) cu ocazia pogromului antievreiesc din Chișinău, atunci când armatele germane și române au intrat în Basarabia. Marea sa piatră funerară din cimitirul evreiesc din Chișinău conține câteva suluri ale Torei profanate în urma pogromului antievreiesc din anul 1903 din Chișinău. În anul 1954, a avut loc o acțiune populară pentru a denumi noile străzi din orașul Tel-Aviv (Israel) aflat în continuă extindere, iar
Yehuda Leib Tsirelson () [Corola-website/Science/310462_a_311791]
-
de locuire umană în Grecia, au apărut în epoca paleoliticului (cca. 120000 la 10000 î.Hr.). În timpul epocii neolitice care a urmat (aprox. 7000 la 3000 î.Hr.), s-au găsit o mulțime de clădiri neolitice răspândite în întreaga țară. Clădiri și cimitire au fost descoperite în Tesalia (Sesklo, Dimini), Macedonia, la începutul Peloponezului, etc. Epoca bronzului (cca. 3000 la 1100 î.Hr.) este marcată de apariția primelor centre urbane din regiunea Mării Egee.(Poliochni pe Limnos). Înfloritoare așezări au fost găsite pe Cretă, Grecia
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
În colaborare: În prezent Școala de Aplicație pentru Unități Sprijin de Luptă din Sibiu se numește „"General Eremia Grigorescu"”. Mai multe străzi din diferite localități și un cartier din Cluj-Napoca îi poartă numele. Un monument al său se găsește în cimitirul eroilor din Oituz iar la Timișoara a fost ridicată o statuie, operă a sculptorului Oscar Späthe. În 1918 a primit o sabie de onoare oferită de împăratul Japoniei, având inscripția „"Voi sunteți care scrieți istoria Țării"”. O altă sabie de
Eremia Grigorescu () [Corola-website/Science/304967_a_306296]
-
al valorilor naționale și culturale, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, regizor și interpret de muzică"”. Compania publică Teleradio-Moldova va transmite în direct funeraliile și ceremonia de înmormântare a actorului. Mihai Volontir a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Central din strada Armenească din Chișinău, iar la funeraliile sale au participat înalți oficiali de stat și ambasadori străini. În 1996 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”. La începutul anilor 2000 i-a fost conferit titlul de cetățean de
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
anul 1916. Donează o mare parte din colecțiile sale statului francez. La 29 ianuarie 1917 se căsătorește la Meudon cu Roșe Beuret. Roșe decedează pe 14 februarie; Auguste Rodin se stinge din viața pe 17 noiembrie. Amândoi sunt înmormântați în cimitirul din Meudon. La 4 august 1919 "Muzeul Rodin" din Paris își deschide porțile pentru accesul publicului. Într-o epocă în care interesul pentru mișcare, pentru instantaneu, pentru înregistrarea fidelă a senzațiilor de spectacolul realității a dus la apariția picturii impresioniste
Auguste Rodin () [Corola-website/Science/304966_a_306295]
-
cerere sau la evenimentele culturale precum "Noptile Muzicale" sau "Sărbătorile de Iarnă". În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă în amintirea împărătesei Elisabeta (Sissi) și tot atunci au fost terminate două cabane la Stațiunea Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stâncă, in Primul Razboi Mondial. Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe izvoare de apă minerală (numite de localnici „borcut”) dar si un strand, cabane si
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
8 septembrie se obișnuiește să se meargă în pelerinaj. Mai sunt de menționat biserica ortodoxă construită între anii 1933-1937, ctitor preot Sebastian Sârcu, biserica ortodoxă din centrul orașului și biserica de lemn din curtea spitalului orășănesc. Alte obiective însemnate sunt cimitirul evreiesc și cartierul germanilor numit Țâpțărai (Zipserai). Se pot aborda și o serie de sporturi extreme în zona aceasta: În Statiunea Turistica Vișeu de Sus există numeroase cabane si penisuni, dar și hoteluri, cum ar fi Hotel Brad, Hotel Gabriela
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Ioan Cuza din parcul cu același nume (realizată în 1908) și monumentul eroilor Regimentului 10 Dorobanți (realizat în 1909) din curtea liceului. Alte două monumente sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare bustul sublocotenentului Gabriel Pruncu (1927) din spatele gării și cimitirul ostașilor germani aflat pe drumul spre Panciu, în localitatea Tișița. FOTO Mărășești, orașul erou care se zbate în sărăcie și șomaj, 21 iunie 2013, Borcea Stefan, "Adevărul", accesat la 16 mai 2016</ref> Conținutul bugetului de venituri și cheltuieli întocmit
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
din orașul Ianca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente memoriale sau funerare. Primul sunt crucile de piatră datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, aflate în cimitirul de lângă biserica din localitatea Ianca. Al doilea îl reprezintă statuia eroilor din Războiul de Independență al României și din Primul Război Mondial, ridicat în 1938 în fața casei de cultură de pe strada Brăilei. Un monument similar, ridicat în 1924, se află
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
clinică din Neuilly-sur-Seine, dar starea sa nu s-a îmbunătățit. Pe 10 mai a fost transportat cu trenul la sanatoriul Lŏw din Viena, unde a decedat pe 18 mai la vârsta de 50 de ani. Mahler a fost înmormântat la cimitirul Grinzing după cum i-a fost dorința. Alma, la ordinele medicilor, a fost absentă, dar printre cei care au participat la funeralii s-au numărat Arnold Schoenberg (pe a cărui coroană l-a descris pe Mahler drept „Sfântul Gustav Mahler”), Bruno
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
veteribus et novis metallis". Agricola are (cel puțin) șase copii din două căsătorii. Moare la data de 21 noiembrie 1555 la Chemnitz. Saxonia aflându-se în perioada de după "Reformație", conducerea protestantă a orașului refuză îngroparea lui, a unui catolic în cimitirul comunității din Chemnitz, astfel că Agricola va fi înmormântat în curtea bisericii din Zeitz.
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
daco-getică și cea celtică, intervenite în urma contactului direct în urma instalării celților pe teritoriul Daciei. Pătrunderea celților în spațiile daco-getice a avut loc încă în La tene-ul vechi, ceea ce înseamnă secolu IV î.Hr. Simbioza daco-celtică se concretizează în înmormântarea în cadrul aceluiași cimitir și într-o serie de împrumuturi de bunuri materiale și spirituale, având ca rezultat final o puternică influențare reciprocă. Este incontestabil că în Europa secolul I î.Hr, în afara statului roman, celții și geto-dacii constituiau cele două popoare importante în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]