13,065 matches
-
boli demielinizante descrise de Schilder respectiv de Balo. POPOVICIU și colaboratorii (1975) atrag atenția că debutul unei SM poate fi confundată cu encefalomielita diseminată acută, o formă pe care autorii de mai sus o tratează ca o entitate clinică separată. Debutează brutal printr-o stare infecțioasă febrilă, instalându-se în scurt timp femomenele mielitice, însoțite de cele mai multe ori de simptome cerebelo-ponto-bulbare și uneori de un episod confuzional. Evoluția poate fi letală, sau după un stadiu acut poate să evolueze cronic cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu aceste afecțiuni. Encefalomielite post eruptive și post vaccinale sunt precedate de respectivele boli eruptive sau de o vaccinare, mai ales cea antirabică. Această constatare este un prim fapt ce pledează împotriva SM. Se știe însă că uneori, SM poate debuta după o viroză sau după o vaccinare, ceea ce îngreunează diferențierea acesteia de către o encefalomielită post vaccinală, de exemplu. Numai evoluția în timp a afecțiunii poate să ne spună că aceasta este o encefalomielită secundară sau o SM veritabilă, vaccinarea sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vederii. Se diferențiază față de neuropatia optică retrobulbară din SM prin carcterul său ereditar, prin faptul că se însoțește de un sindrom piramidal și cerebelos. Una dintre cele mai asemănătoare boli cu SM este parapareza spastică tropicală. Aceasta, datorită faptului că debutează în jurul vârstei de 40 de ani, evoluează lent progresiv la fel ca forma primar progresivă a SM, în LCR se evidențiază benzi oligoclonale, iar imaginile RMN sunt aproape identice cu cele din SM. Atunci când bolnavul provine din zona tropicală, iar
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
acuității vizuale, imperfecțiuni ale mișcărilor conjugate ale globilor oculari, sindrom piramidal cu prezența reflexelor patologice caracteristice ale acestui sindrom, tulburări de mers, tulburări ale sensibilității proprioceptive (mai ales cea vibratorie) la membrele inferioare și tulburări de micțiune. Această formă clinică debutează în jurul vârstei de 30 ani și apare mai ales la femei. Forma primară cronică progresivă (SMPP) de la început are o progresie lentă a simptomelor bolii, fără o agravare bruscă sub formă de pusse, cu faze temporare de platou și remisiuni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
există o agravare clinică sau nu s-a depășit scorul de handicap EDSS de 3,0. După ROXANA CORNĂȚEANU (2004), simptomatologia și evoluția în timp a SM sugerează diagnosticul corect în cele mai multe cazuri. Forma recurent-remisivă (prezența la 80% din cazuri) debutează cu tulburări senzoriale, nevrită optică unilaterală, diplopie, parestezii ale trunchiului și membrelor, declanșată de flexia gâtului (semnul Lhérmitte), lipsa de îndemânare, ataxie și manifestări neurogene ale vezicii urinare și biliare. Evoluția acestor semne și simptome durează inițial câteva zile, se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Lhérmitte), lipsa de îndemânare, ataxie și manifestări neurogene ale vezicii urinare și biliare. Evoluția acestor semne și simptome durează inițial câteva zile, se stabilizează și apoi starea se îmbunătățește spontan, sau cu răspuns la antiinflamatorii nesteroide pentru câteva săptămâni. SM-RR debutează în decada a II-a sau a III-a de viață și predomină la femei în raport de 2/1. Tendința antiinflamatoarelor nesteroide de a grăbi vindecările diminuează în timp, iar semnele persistente ale disfuncțiilor SNC se pot dezvolta și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la 349 de pacienți (140 bărbați și 109 femei), urmăriți în medie 9 ani. În acest lot, 82% au avut debutul bolii la o vârstă medie de 30 de ani; 18% au avut de la început o evoluție progresivă, boala acestora debutând mai târziu, la vârsta medie de 38 de ani. Considerând evoluția globală a bolii, 50% din bolnavi prezentau cel puțin o invaliditate moderată (dificultăți de mers, care este, totuși, posibil cu un mic sprijin), după 6 ani de evoluție; o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în cadrul unor cercetări clinice. Putem spune în concluzie că formele benigne de SM există. Frecvența lor este de oridinul 10% după criteriul WEINSHENKER, adică prin absența unei invalidități care să afecteze viața socială după 30 de ani de evoluție. Ele debutează mai ales la subiecții tineri între 20 și 30 de ani și prezintă un profil clinic special, evoluție prin pusee, manifestându-se, mai ales, printr-o nevrită optică și simptome senzitive în timpul primilor 5 ani ai boli. Trebuie insistat asupra
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
loc important în terapia bolnavilor de SM. Deoarece, cele mai multe simptome reziduale răspund foarte bine la tratamente interdisciplinare, vom lua în discuție detaliată fiecare simptom individual. Spasticitatea - este o creștere a tonusului muscular, influențând foarte mult viteza de mișcare. Tratamentul său debutează prin prevenirea și tratamentul factorilor favorizanți: constipația, escarele, dar mai ales infecția urinară și litiaza urinară, care pot juca rolul de ghimpe iritativ. Trebuie subliniat de la început că menținerea unui anumit grad de spasticitate este indispensabil la unii pacienți, care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fiind posibilă evitarea sau tratarea lor, cu micșorarea discomfortului fizic sau psihic al bolnavului, ce ar putea duce la abandonarea nejustificată a terapiei. Am descris până acum efectul terapeutic al interferonului Beta asupra formei recurent-remitentă a SM, forma sub care debutează majoritatea bolnavilor. Dintre aceștia, 15% pot avea o evoluție benignă fără acumularea unei dizabilități severe în timp. Dar 20% dintre bolnavii cu SM au debut lent, evoluția în continuare fiind lentă, cu o continuă agravare a stării clinice, definind forma
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
frecventat gimnaziul la Liceul „Matei Basarab”, dar după un an, murindu-i tatăl, se mută cu familia la Craiova, de unde era originară mama, și continuă aici liceul ca bursier. Încă din școală era pasionat de ziaristică și oratorie. În 1876 debutează cu versuri și cu un articol despre importanța învățământului în gazeta „Oltenia”. Între 1876 și 1879 urmează la București cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept. A inițiat Societatea Unirea în 1879 și a fost membru în Comitetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu eseul Semiotica criticii literare. Mai e prezentă în „Tribuna”, „Steaua”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine de linguistique
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
Carp. Statul va rămâne, și după 1918, actorul care le arată, autocratic, supușilor drumul de urmat. După cum votul universal nu va însemna prezența care eliberează un întreg corp politic. Viziunea lui P.P. Carp rezumă o direcție de evoluție intelectuală care debutează odată cu 1863- 1864. Elogiul acestei înțelepciuni a prudenței propune o imagine familiară celor care se revendică din trunchiul conservator. Pașii modești sunt instrumentul de care se servește reformatorul vizionar. Evoluția este alternativa la imprudența umanitară a radicalismului politic. Știu că
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
2002, la Michigan State University. Se stabilește în Statele Unite ale Americii, unde își desfășoară activitatea didactică, în calitate de assistant professor la California State University, Fullerton. Redactor al revistei „Respiro”, face și oficiul de redactor corespondent al lunarului ieșean „Timpul”. În 1990 debutează cu volumul de proză scurtă Teama de amurg, urmat de romanul Sub semnul Orionului (1992), de cărțile de versuri Legende și eresuri (1995), Năluci și portrete (2001) și de proza din Imperiul generalilor târzii și alte istorii (2002), Bunicul s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
fără frecvență (1954-1957). A fost redactor la „Scânteia tineretului” (1954-1956), redactor-șef adjunct la „Amfiteatru” (1965-1968) și „Luceafărul” (1968), secretar adjunct al Asociației Scriitorilor din București. Între 1993 și 1996 este director general al Teatrului Național din București. Ca prozator, debutează în 1954, la „Tânărul scriitor”, cu povestirea Dușman cu lumea, iar prima carte, culegerea de povestiri Ningea în Bărăgan, îi apare în 1959. Textele de aici și alte schițe, povestiri și nuvele strânse în Somnul de la amiază (1960) și Dincolo de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
figura ca director, alături de Eugen Simion, Marin Sorescu, Gheorghe Tomozei și Valeriu Cristea, al revistei „Literatorul”, iar între 1993 și 1996 director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. Este membru al Academiei Române (corespondent din 1993, titular din 2002). Debutând într-o perioadă încă saturată de dogmatism, N. irită forurile de îndrumare prin cele mai individualizate caractere ale creației sale și în special prin atipicitatea personajelor. Deși reflectă, ca întreaga proză narativă a timpului, lupta de clasă, povestirile conțin pitoresc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Cultural din Rășinari (1960-1962), redactor la Centrul de Radioficare Sibiu (1964-1968), șef al secției de cultură la ziarul „Tribuna Sibiului” (1968-1973), șef al rubricii literare la revista „Astra”(1973-1989). Între 1990 și 1992 a fost deputat în Parlamentul României. A debutat în 1952 la ziarul „Zori noi” și editorial, în 1976, cu volumul Destinul unei artiste. A colaborat cu articole de critică literară și de artă la „Transilvania”, „Astra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, precum și la numeroase volume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
adună discursuri de această factură, relevând talentul oratorului, iar cele trei volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de Academia Română, al cărei membru corespondent B. devenise în 1887, includ cuvântări bisericești. Ispitit de poezie încă din gimnaziu, B. debutează în 1853, în „Telegraful român”, cu versuri ce omagiau publicația sibiană, al cărei redactor va fi mai târziu, între 1862 și 1865. În „Tribuna” și în „Transilvania”, mai semnează și cu pseudonimul Eugen Silvan. Versurile din Sunete și resunete (1862
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
municipal o vreme, îi merge rău, iar familia se destramă temporar. B. părăsește școala elementară de comerț pe care o urma și își însoțește mama la București. În 1927, revine la Turnu Severin și își reia studiile. În același an, debutează cu o proză scurtă în „Dimineața copiilor”. Aici, ca și în „Universul copiilor”, „Revista copiilor”, „Veselia” etc., îi mai apar snoave în proză ori în versuri. Abandonând din nou școala, colaborează intens la „Cuvântul nostru” și scoate trei publicații efemere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
și dramaturg. Este fiul lui Ion Moșoiu, magistrat și autor dramatic. După ce urmează cursul primar în Galați și Liceul „Sf. Sava” la București, face studii de drept internațional, neterminate, la Paris. Întors în țară, a fost referendar la Casa Școalelor. Debutează la „Gazeta Transilvaniei” în 1907, iar prima carte, Sonete, îi apare în 1910. Colaborează la „Neamul românesc literar” și „Gazeta Transilvaniei”, apoi la „Luceafărul”, „Flacăra”, „Sburătorul”, „Rampa”, „Universul literar” ș.a. Cultivator al sonetului, M. nu e în volumul de debut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
Humanitas, la revistele „Contrapunct” și „22”, înființează și conduce publicația „Cartea” a Editurii Nemira (1995-1996), este comentator de televiziune la „Epoca”, „22” și „Dilema”, în care publică regulat cronici pe această temă, reunite ulterior în volumul Ochiul de sticlă (1997). Debutează la „Cronica” în 1974, colaborând ulterior la „Amfiteatru”, „Dialog”, „Echinox”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A tradus scrieri de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
Cronica” în 1974, colaborând ulterior la „Amfiteatru”, „Dialog”, „Echinox”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A tradus scrieri de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina, G. debutează în volumul colectiv Cinci (1982), cu ciclul Fragmente din Manual, prin care toarnă în tipare cel mai adesea aforistice textualismul lucid al colegilor de generație din Cenaclul de Luni. Texte autoreferențiale, vorbind despre cum se face poemul, se întâlnesc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
CRĂSNARU, Daniela (14.IV.1950, Craiova), poetă și prozatoare. Este fiica Victoriei (n. Dancău) și a lui Petre Crăsnaru, farmacist. După ce urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1965-1969), va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1973). Debutează în revista „Ramuri”, în 1967, iar editorial în 1973. Din 1975 este redactor la Editura Eminescu, iar după 1990, conduce Editura Ion Creangă. Debutul, cu volumul Lumină cât umbră, se desfășoară în cea mai mare parte sub aripa învăluitoare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
Jonnaert și M'Batika, 2004, pp. 28-35; Rey et al., 2007, pp. 14-26). Tabel 2: Note definitorii ale conceptului de competență Criterii Note definitorii Afirmarea în acțiune • Nu este preexistentă, ci este manifestă, se realizează în, prin acțiune. • O competență debutează obligatoriu asupra unei acțiuni. • Individul devine competent, se formează, se perfecționează prin acțiuni practice. Afirmarea în rezolvarea de sarcini • A face, a dovedi că se poate rezolva o sarcină. • Capacitatea de a acționa eficace într-un anumit tip de sarcini
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Educația rutieră se face de la cele mai fragede vârste, dar ea trebuie să existe toată viața. Copiii trebuie educați de către familie să respecte regulile de circulație atunci când se află pe stradă. Educația sanitară și fizică Deprinderea regulilor de igienă individuală debutează de vârste fragede. Copiii trebuie învățați să se spele pe corp cu apă caldă și săpun, dezvăluindu-li-se importanța băii, dar și efectul relaxant, odihnitor al acesteia. Curățenia corporală contribuie nu doar la prevenirea bolilor, dar are influență și
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]