15,628 matches
-
autorul unor librete de operetă (Plutașul de pe Bistrița, 1956, Carpații, 1966, și Târgul de fete, 1969). SCRIERI: Dragostele mele, București, 1969; Puntea soarelui, București, 1971; Noi, Cluj, 1972; Să iubim ce-i de iubit, București, 1975; Bucuriile noastre, București, 1978; Doina, București, 1981; Iubire de oameni, București, 1984; Grădina, București, 1986; Cântecul iubirii, București, 1989. Repere bibliografice: Radu Gyr, Traian Iancu. Un poet al marilor iubiri, „Glasul patriei”, 1969, 20; Dumitru Micu, „Dragostele mele”, RL, 1969, 45; Simion Bărbulescu, „Dragostele mele
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
VR, 1972, 3; Dragoș Vrânceanu, „Noi”, RMB, 1974, 9295; Piru, Poezia, I, 387-388; Petru Poantă, Poezie și istorie, ST, 1976, 2; Zaharia Sângeorzan, Poezie și istorie, CRC, 1976, 10; Voicu Bugariu, Patria și cuvântul poetic, București, 1977, 123-129; Alexandru Mareș, „Doina”, O, 1982, 9; Al. Protopopescu, „Iubire de oameni”, VR, 1985, 1; Simion Bărbulescu, „Iubire de oameni”, RL, 1985, 11; Zaharia Sângeorzan, „Grădina”, CRC, 1986, 34; Vlaicu Bârna, „Grădina”, CNT, 1986, 35; Petru Marinescu, „Grădina”, O, 1986, 49; Dicț. scriit. rom
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
-se și prea preocupată de detalii și de explicarea lor, ca și cum i-ar lipsi planul de perspectivă. În romanul Pensiunea Barbagia (1992), personajul principal, un țăran pe nume Axinte Grapini, este arestat pentru că la începutul anilor ’50 începuse să cânte doine despre Avram Iancu. Povestea lui autorul o află dintr-un jurnal și o re-spune, în paralel cu tribulațiile sale de profesor într-un sat de mocani. În detenție Axinte se prezintă - și începe să se comporte - ca Avram Iancu, discutând
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
statului național legionar”. Se publică numeroase materiale închinate lui Corneliu Zelea Codreanu sau lui Ion Antonescu, preamărind războiul antisovietic ori ideile legionare. Articole manifestând aderența la aceste teme sunt semnate de Nae Ionescu (Jertfa de la Majadahonda), Ion Negoițescu (Lauda veacului), Doina Peteanu (Statul legionar) și Emil Cioran (Ardealul-Prusia Orientului). Cei mai mulți dintre colaboratori se mențin însă între granițele unei literaturi tradiționale, vizând mai ales probleme specifice Transilvaniei. Colaborează cu poezie Lucian Valea, Ion Tudose, A. Regneanu-Nepos, eseuri scriu Eugen Todoran (Profeții împlinite
INALŢAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287538_a_288867]
-
nostru ne impun pe nesimțite obiceiurile lor, iară timpul care dărâmă și schimbă toate se atinge și de credințele și obiceiurile strămoșești și le modifică necontenit, deci avem datoria sfântă să conservăm cele ce ne-au mai rămas neschimonosite”. După Doine din Bucovina (1878), Doine și hore din Bucovina (1879) și Poezii poporale adunate în comuna Bilca (1881), apărute în reviste, publică monografia localității în care își desfășura activitatea de mai multă vreme, Comuna Straja și locuitorii ei (1897). Pe lângă capitolele
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
nesimțite obiceiurile lor, iară timpul care dărâmă și schimbă toate se atinge și de credințele și obiceiurile strămoșești și le modifică necontenit, deci avem datoria sfântă să conservăm cele ce ne-au mai rămas neschimonosite”. După Doine din Bucovina (1878), Doine și hore din Bucovina (1879) și Poezii poporale adunate în comuna Bilca (1881), apărute în reviste, publică monografia localității în care își desfășura activitatea de mai multă vreme, Comuna Straja și locuitorii ei (1897). Pe lângă capitolele privind istoria, situația localității
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
1973, 43; Ciobanu, Incursiuni, 203-207; Mihai Ungheanu, Nicolae Damian, „Vara”, LCF, 1976, 25; Liviu Leonte, Nicolae Damian, „Vara”. Preludiu la un ciclu, CRC, 1976, 28; Valeriu Cristea, Creație și experiment, RL, 1976, 33; Nicolae Manolescu, Doi prozatori, RL, 1976, 44; Doina Uricariu, Nicolae Damian, „Vara”, romanul cu un personaj. Profil, LCF, 1977, 26; Ardeleanu, Mențiuni, 167-171; Iorgulescu, Scriitori, 196-197; Nicolae Manolescu, Psihologie și stil, RL, 1980, 17; Ștefănescu, Jurnal, 57-58; Ciobanu, Opera, 269-272; Laurențiu Ulici, Timp interior, RL, 1988, 9; Cosma
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
Prelipceanu, De la Harap Alb la 30 decembrie 1947. O carte de eseuri a lui Sergiu Pavel Dan, RMB, 1999, 2666; Gheorghe Grigurcu, O carte inconformistă, RL, 1999, 2; Dan Mănucă, Ipostazele unei structuri epice, CL, 2000, 5; Petraș, Panorama, 253; Doina Curticăpeanu, Vara din noiembrie, F, 2003, 3-4; Opriță, Anticipația, 532-533. C.H.
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
s-a vorbit de c. păstorești, plugărești, ostășești, minerești etc., fără a putea fi supuse unei astfel de taxonomii toate varietățile. Când se are în vedere criteriul muzical, se constată că același conținut literar poate fi cântat pe melodie de doină, de joc sau de leagăn, în timp ce o aceeași melodie poate însoți un text epic, un bocet, un c. de leagăn sau un c. ritualic. Din analiza muzicală a speciei au rezultat și grupe noi, cum sunt: c. modern, c. cu
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
n-ar mai putea fi inclus în genul liric. La toate dificultățile ivite în încercarea de clasificare a c. se adaugă și confuzia determinată de neconcordanța dintre accepțiunea populară și cea științifică a unor termeni (horă, în nord-vestul țării, înseamnă „doină”, în Moldova și Muntenia „joc” și melodia respectivă, iar în colecția de folclor a lui V. Alecsandri, text poetic corespunzător melodiei de joc ). În aceste condiții era necesară aplicarea unei metode de clasificare a genului liric folcloric, după structura textului
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, III, Focșani, 1948; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, [1955]; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare din Maramureș, București, 1957; Cicerone Theodorescu, Izvoare fermecate, București, 1958; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Emilia Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), București, 1959; Ilarion Cocișiu, Cântece populare românești, îngr. Tiberiu Alexandru și Maria Siminel-Fusteri, pref. Tiberiu Alexandru, București, 1960; Folclor din Transilvania, I-IV, București, 1962-1969; Gh. Ciobanu, Vasile D. Nicolescu, 200 cântece și doine, București, 1962; Ovidiu Papadima, Cu cât cânt, atâta sunt, București, 1963; Vasile D. Nicolescu, Const. Gh. Prichici, Cântece și jocuri populare din Moldova, București, 1963; Al. I. Amzulescu, Paula Carp, Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964; Lucian Blaga, Antologie
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Mârza, Ilona Szenik, Gh. Petrescu, Zamfir Dejeu, Mircea Bejinaru, Folclor muzical din zona Huedin, Cluj-Napoca, 1978; Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Cântecele și poveștile Oltului, pref. Ioan Șerb, București, 1979; Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Bârleanu, „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților, Iași, 1979; Ligia Bârgu Georgescu, Antologie de lirică populară românească, București, 1980; Vasile Doniga, Folclor din Maramureș, postfață Mihai Pop, București, 1980; Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din Maramureș, Baia Mare, 1982; Vasile Gh.
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
de folclor, Craiova, 1976; Sergiu Moraru, Poetica liricii populare, Chișinău, 1978; Dicț. lit. 1900, 189-190; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 168-268; Nicoleta Coatu, Lirica populară românească cu tematică actuală. Clasificarea tematică a variantelor motivice, București, 1984; Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic, I-IV, București, 1985-1989; Al.I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Speranța Rădulescu, Cântecul: tipologie muzicală - The Song: Musical Typology, București, 1990; Alexandru Dobre, Folclorul taberei
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
din Bănat. Povestiri, nuvele, schițe și legende originale, I-II, Caransebeș, 1924-1927; Cele mai frumoase povești din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref. V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
poèmes, tr. Hélène Poénaro, București, 1916; Aliunde, București, 1916; Briefe einer einsamen Königin, München, 1916; Insula Șerpilor, București, [1918]; Poezii din Carmen Sylva, îngr. și tr. Adrian Maniu, București, 1936; Poveștile Peleșului, îngr. și pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1991; ed. Doina David și Stela Iancea, Timișoara, 1991; ed. cu postfață Mircea Coloșenco, București, 2000. Traduceri: Rumänische Dichtungen, Leipzig, 1881 (în colaborare cu Mite Kremnitz); Hélène Văcărescu, Lieder aus dem Dimbovitzathal, Bonn, 1889. Repere bibliografice: James Condamin, Fortune, infortune. Étude sur les
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
într-un studiu din 1929, circulația lui pe tot continentul. Ca profesor, a consacrat folclorului mai multe cursuri, din care a publicat capitole în „Revista Fundațiilor Regale”. Cursul despre balada populară avea să fie editat, împreună cu un vast studiu despre doină, rămas în manuscris, abia după moartea sa (Poezia tradițională română, 1969). Tot postum, în 1971, i s-a tipărit și volumul Problemele tipologiei folclorice, elaborat în colaborare cu Ovidiu Bârlea. Continuator, pe tărâmul folcloristicii, al lui Hasdeu și Densusianu, C.
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
pref. Ilie Dan, Iași, 2000; Creativitatea eminesciană, București, 1943; ed. îngr. și introd. Ion Apetroaie, Iași, 1987; Curs de istoria literaturii române, 1943-1944; Critice literare, I-II, București, 1943-1944; Forme de critică, București, 1944; Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), I-II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, I-II, București, 1969; Mărturisiri literare, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1971; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1971; Studii eminesciene, îngr. I. Dumitrescu, pref. George Munteanu, București
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Vasile Alecsandri, B. Fundoianu, Iosif Vulcan, Traian Chelariu, Samuil Vulcan, Al. Ștefanopol. În numărul 4 din 1971, Mircea Anghelescu susține o pledoarie pentru reconsiderarea liricii micilor simboliști. În același număr, Zaharia Macovei scrie despre Motivul poetic al fântânii, iar Radu Doina despre Mitul Electrei în teatrul elin. O serie de articole se referă la orientarea ideologică, estetică și culturală a revistelor „Vatra”, „Familia”, „Luceafărul”, „Cele trei Crișuri”, „Albina Carpaților”. Ioan Babă discuta prima istorie a literaturii române apărută în „Familia”, iar
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
, Doina (pseudonim al Doinei Bendorfeanu; 25.XI.1942, Cetea, j. Bihor), poetă. Este fiica Iustinei (n. Butiri), învățătoare, și a lui Emil Bendorfeanu, preot. A absolvit Institutul Tehnic de Drumuri și Poduri din Cluj (1960-1963), lucrând apoi ca tehnician constructor la
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
, Doina (pseudonim al Doinei Bendorfeanu; 25.XI.1942, Cetea, j. Bihor), poetă. Este fiica Iustinei (n. Butiri), învățătoare, și a lui Emil Bendorfeanu, preot. A absolvit Institutul Tehnic de Drumuri și Poduri din Cluj (1960-1963), lucrând apoi ca tehnician constructor la Consiliul Popular din
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
1992; Poiana nălucilor (în colaborare cu Radu Constantinescu), Cluj-Napoca, 1997; Fantoma Corăbiei Stea - The Phantom of the Star Ship, ed. bilingvă, tr. Adina Cârâc, Oradea, 1999; Taximetristul roșu, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Felea, Poezie, 149-147; Daniel Dimitriu, Doina Cetea, „Cutremurul albastru”, CL, 1973, 16; Magda Ursache, „Cutremurul albastru”, CRC, 1973, 19; Felea, Secțiuni, 286-290; Sultana Craia, Corespondență literară, LCF, 1977, 51; Poantă, Radiografii, I, 300-301; Felea, Aspecte, II, 187-189; Tașcu, Poezia, 96-101; Valeriu Bârgău, „Agave”, CNT, 1986, 10
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
literară, LCF, 1977, 51; Poantă, Radiografii, I, 300-301; Felea, Aspecte, II, 187-189; Tașcu, Poezia, 96-101; Valeriu Bârgău, „Agave”, CNT, 1986, 10; Ion Cristofor, Notație și confesiune, ST, 1993, 6; Dicț. scriit. rom., I, 541-542; Poantă, Dicț. poeți, 59-60; Olimpia Iacob, Doina Cetea în engleză, CL, 2000, 9. C.Br.
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
de început devine supărător când se repetă prea des” („Carpații”, 6-7 / 1955). C. l. publică poezie, proză, eseu, studii (istorice și politice). Un spațiu larg se acordă republicării, integral sau fragmentar, de texte literare aparținând marilor scriitori români: M. Eminescu (Doina), Lucian Blaga (Spațiul mioritic), Alecu Russo (Cântarea României), G. Coșbuc, I. Creangă, Panait Cerna, O. Goga, Nae Ionescu (Ființa noastră spirituală și omul de caracter, fragment din lucrarea apărută în exil, sub îngrijirea lui Mircea Eliade și G. Racoveanu). Este
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]