14,797 matches
-
întrebe pe Julie de ce mă compătimesc atâta fetele Vandy, și până să mă dumiresc, toate invitatele s-au apucat să mă îmbrățișeze în grup. Julie mă conduse la o pernă izolată. —Ține-te departe de acupuncturistul gemenelor, mă sfătui ea. Dumnezeule, de ce trebuie să fie ele atât de drăguțe? Mi se face pielea de găină când mă gândesc că nici nu te cunosc bine și-ți oferă ace. Și ai văzut cum își flutură pletele? Câtă lipsă de tact. Gemenele veniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sunt atât de dulci, jur că acționează ca un medicament. Mi-au ridicat moralul, chiar dacă și numai pentru câteva minute. Chiar și în momentele bune, un drum la The Wiz, în Union Square, îți dă o durere de unghii îngrozitoare. Dumnezeule, mă gândeam în timp ce treceam pe lângă un milion de modele de telefoane mobile, spre raionul cu televizoarele, fata asta efervescentă ca șampania nu mai are nici un fâs. Era un moment deprimant. M-am așezat în fața unui calculator și am accesat Internetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Ochii lui Julie străluceau doar la gândul avantajelor sociale de care va beneficia prietena ei cea mai bună pe seama nervilor la pământ. Ah, nu plânge! Ai scăpat de măritișul cu un fotograf psihopat care face poze de-a dreptul ciudate. Dumnezeule, oftă din toți rărunchii, câteodată îmi doresc să fi avut eu așa o cădere nervoasă. Julie avea dreptate. Vreau să spun, chiar și din adâncurile unei inimi sfâșiate, tot puteam să întrevăd avantajele unui colaps ultrasofisticat în Paris, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de câte pastile ar fi oare nevoie. Mai mult de două pastile ar fi deja supradoză, presupun, spuse Julie. Era groaznic să te gândești că trei pastiluțe pentru migrene ar putea să te omoare. Voi lua opt, ca să fiu sigură. Dumnezeule, oare de ce nu se sinucid mai mulți oameni dacă-i atât de ușor? — Vii la Hermès după-amiază? urmă Julie. Dar ai fost și ieri, i-am amintit. Nu crezi c-ar fi bine să-ți mai rărești vizitele? Devin un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Apoi, mă îmbrac... într-un minut. Ν Au. Aaau. Unghiile mă dureau rău de tot. Aveam o durere de cap îngrozitoare și mi-era greață. Ceva mă zgâria pe piele. Tremuram. Am deschis ochii, apoi i-am închis repede. Ah! Dumnezeule! Până peste poate de groaznic! Încă eram în camera mea de la Ritz. Sau poate că eram în rai. Poate raiul e un apartament de la Ritz. Am zărit silueta unui bărbat. —Excusez-moi, monsieur, am murit? am șoptit năucă. Nu, mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
urmată de Todd. —Bună, dragule! se entuziasmă ea îmbrățișându-l pe Charlie. Ai venit! El e Todd-ee. O să ne distrăm pe cinste. Nu părea jenată făcând cunoștință unui iubit cu celălalt, dar când dădu cu ochii de mine se îngălbeni. Dumnezeule, iubito, ce s-a întâmplat? De ce arăți ca adunată de pe drumuri? Putem merge alături? întrebă Charlie. Și poate Todd-ee ne poate lăsa singuri. Trebuie să discut cu tine, Julie. Todd se strecură afară stânjenit, iar Charlie o conduse pe Julie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Julie. Todd se strecură afară stânjenit, iar Charlie o conduse pe Julie în camera de alături. A închis ușa. Normal. Tocmai când urma să primesc de la Julie compasiunea de care aveam atâta nevoie, Charlie mi-a suflat-o de sub nas. Dumnezeule, era atât de băgăcios! De-abia așteptam să se întoarcă la LA, unde-i era locul, alături de ceilalți regizori tipicari, obsedați să controleze ei totul. Dintr-odată, mi-a venit să vomit. M-am împleticit până la baie. Vă scutesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sinucidere. Era încruntat și serios. Te simți mai bine? mă întrebă. — De fapt, îngrozitor de singură, disperată și cu inima sfâșiată. Îmi comanzi o șampanie? Charlie făcu semn unui chelner. — O votcă pentru mie și un Perrier pentru domnișoara, vă rog. Dumnezeule, bărbații chiar sunt egoiști cum susțin femeile. Apoi spuse: Ai nevoie de o minte limpede dacă ai de gând să-ți pui la punct viața. —O minte limpede n-o să-mi facă rost de un alt logodnic, i-am replicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
atrăgător se uita la mine din stânga lui Charlie, cu o privire pe care nu pot s-o descriu decât ca pe un contact vizual foarte brazilian. —E nebună după tine. Vorbește întruna numai despre tine, i-am spus eu ultraconvingător. Dumnezeule, Mr. Brazilia era sexy rău de tot din profil-dreapta. Avea părul blond-închis și fruntea bronzată. Îmi închipuiam că tocmai s-a întors dintr-un weekend în sudul Franței sau ceva la fel de formidabil. Se vede cu Todd, nu-i așa? Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ne vom întoarce aici la vară, promit. Îmi plăcea că Eduardo îmi spunea carina - înseamnă „iubito“ în italiană. Părea deprimat. — Dar mi-am lăsat pașaportul și toate lucrurile la Paris, m-am împotrivit. — Cu mine, n-ai nevoie de pașaport. Dumnezeule, ce superbeton. Până și președintele are nevoie de pașaport. Ν Când am ajuns la New York, în toiul nopții, mă așteptau șase e-mail-uri de la Julie. Mi-era și frică să le citesc. Julie n-o să mă ierte niciodată c-am lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
o privire înăuntru. —Heeei! Bună!!! Ce bine-mi pare să te văd! îmi spuse și mi s-a părut că sună mult prea entuziast. E clar, n-a observat că mă îmbrăcasem pentru consultație ca pentru o petrecere. Arăți fantastic! Dumnezeule, ce ten. Locuiești într-un frigider? Până să-i răspund, ciripi: Trebuie să injectez două buze. Mă întorc în zece secunde. Nimeni nu aranjează buzele mai repede sau mai bine decât dr. Fensler. Se strecură afară ca o șopârlă. Julie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cea mai scurtă și cu bronzul cel mai uniform. Cum or putea unii să se îmbrace ca un doge venețian în minijupă nu știu, dar dacă aș avea picioare ca ale lui Jazz, aș rescrie și eu istoria modei. Ν — Dumnezeule, e atât de AAAS în seara aceasta, oftă Julie, scanând aglomerația de la Salvați Veneția, care se ținea în sala mare de bal a Hotelului St. Regis. Stăteam la bar bând cocteiluri cu căpșuni. Julie era îmbrăcată într-o rochie dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Se spune Uuun-garo, nu An-garo, o corectă Lara. Și, oricum, o rochie de rezervă e semn de teribilă lipsă de încredere în sine. Ar trebui să luăm în considerare și personalitatea fetelor. Julie interveni: Hei, nu suntem la Miss Univers. Dumnezeule! Cred c-ar trebui să decidă altcineva. Voi două sunteți prea obsedate ca să alegeți cu imparțialitate un câștigător. Să aleagă el, spuse Julie uitându-se la Patrick. Categoric nu, zâmbi el, ridicând mâinile. Nu am calificarea necesară. Dom’le, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
dureros de timidă și rareori deschidea gura fără să se înroșească la față ca racul. Nici gând! șuieră Jolene. Își drese vocea, se adună apoi spuse: Ce drăguț. Nu m-aș fi gândit niciodată să-i dau ei premiul. Doamne Dumnezeule, o secondă Lara, ăsta-i cel mai simpatic lucru care i s-a-ntâmplat vreodată lui Madeleine Kroft. Mă simt atât de prost că n-am propus-o. Chiar că-i cea mai drăguță. Patrick se sculă și se îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
el. Chiar dacă ar fi fost liber și nu e, sunt sigură că nu l-ar interesa persoana mea, spre norocul lui, fiindcă nici el nu m-ar interesa pe mine, i-am răspuns. Patrick se întoarse la masă împreună cu Madeleine. —Dumnezeule! le spuse ea gâtuită de emoție lui Lara și Jolene. Dumnezeule, asta-i cea mai fericită zi din viața mea. Voi două, fetelor, sunteți formidabile. Sunteți amândouă niște persoane deosebite. Mulțumesc din suflet că m-ați ales pe mine. Puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
că nu l-ar interesa persoana mea, spre norocul lui, fiindcă nici el nu m-ar interesa pe mine, i-am răspuns. Patrick se întoarse la masă împreună cu Madeleine. —Dumnezeule! le spuse ea gâtuită de emoție lui Lara și Jolene. Dumnezeule, asta-i cea mai fericită zi din viața mea. Voi două, fetelor, sunteți formidabile. Sunteți amândouă niște persoane deosebite. Mulțumesc din suflet că m-ați ales pe mine. Puteți să mă vizitați oricând la complexul de pe Hobe Sound. Jolene îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ăla? mă întrebă Lara. Am citit în rubrica lui Cindy Adams. —A câștigat? m-am mirat. Ah! De ce lucrurile bune li se întâmplă întotdeauna oamenilor groaznici, iar lucrurile neplăcute, cum ar fi chelirea prematură, li se întâmplă întotdeauna oamenilor simpatici? Dumnezeule, sper că asta nu însemna că Charlie va veni la petrecerea amfAR. Te simți bine? mă întrebă Lara. —Excelent, i-am răspuns. — Ești afectată de povestea cu Zach și fraiera aia de supermodel? Un pic, cred. Încearcă să nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Visa. O să consider toată călătoria drept un dezastru costisitor, din care am învățat o lecție scumpă: să nu te îmbraci niciodată ca un aisberg WASPy dacă poți să te îmbraci ca o prințesă a gheții în rochia Alexander McQueen. Dar, Dumnezeule, ar fi fost cu mult mai drăguț să fi cheltuit banii ăștia pe ceva nostim ca fotoliul acela comod, roz, dungat, de la ABC Carpet & Home de pe Broadway. —Merci, îmi spuse stewardesa, smulgându-mi cardul din mână. Vă îmbarcați într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
întrebat-o. În timp ce verifica, am aruncat o privire de-a lungul ghișeelor. La câțiva metri de mine, am remarcat o figură familiară. Mi-am întins gâtul să văd mai bine: era Charlie Dunlain, înregistrându-se la ghișeul pentru LA. Ah, Dumnezeule, chiar nu voiam să mă vadă. Detest întâlnirile întâmplătoare, în special cu oamenii care tocmai te-au văzut, de curând, după o supradoză de Advil. Mai rău, am remarcat dintr-odată că Charlie era mai drăguț decât îmi aminteam. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
putea să plec și să nu mai vorbesc cu el niciodată. —Bună! am strigat, simțindu-mă dintr-odată stânjenită. Iată, am făcut-o. Și ce dacă mă ura? Nici că-mi păsa! Charlie se întoarse și se uită la mine. Dumnezeule, am simțit din nou că leșin. Paharele astea de Bellini sunt atât de parșive câteodată. —O, bună, ăăă... îmi răspunse cu o voce ciudată. Apoi adăugă: Cred că te cheamă cineva, și-mi arătă ghișeul. M-am întors și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
AP peste tot, în secunda următoare nu mai ai loc nici la clasa a doua. Pe când îmi strângeam lucrurile, Charlie mă interpelă: — Hei, lasă-mă să te conduc la poarta ta. E chiar lângă sala de așteptare pentru LA. Iâh, Dumnezeule. Una e să fii abandonată de un avion particular. Aproape că aș zice că-i o lecție instructivă. Vreau să spun, nimeni nu trebuie să știe, nu-i așa? Dar e cu totul altceva să fii descoperită, fără veste, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de film care le știe el pe toate și e supărător de drăguț. M-am așezat la o masă, mi-am băgat nasul în exemplarul din International Herald Tribune, am sorbit din suc și am început să mă-ntreb ce Dumnezeului o să mă fac. Cred că mi s-a prelins pe obraz o lacrimă rebelă. Acum, că eram singură, îmbrăcată la patru ace sau nu, eram nefericită. Mă simțeam ca o proastă. —Ai de gând să pierzi cursa? Se întorsese. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Am fost atât de îngrijorați pentru tine. Ce s-a-ntâmplat? M-am oprit să fac niște cumpărături și am întârziat, i-am răspuns. —Și eu sunt la fel! Am pierdut atâtea zboruri din cauza cumpărăturilor, nici nu-ți poți imagina. Dumnezeule, foarte urât din partea lui Patrick că nu te-a așteptat. Totuși, e bărbatul cel mai nesuferit din New York, așa că, la ce să te aștepți? bârfi Jazz. —Ei na, i-am replicat. Toată lumea susține că e un sfânt. —Uite ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cu Ethan Hawke, ăla cu catastrofa aeriană în care toată lumea și-a mâncat aproapele la micul dejun. Gwendolyn Baines și Cynthia Kirk n-or să priceapă nimic. Pe la șase după-amiază Julie, în plină criză de isterie, m-a sunat: —Doamne Dumnezeule! Tocmai am terminat cartea. Cum o să discutăm despre supraviețuirea a șase oameni numai cu sângele unei broaște țestoase, în timp ce-o să sorbim câte un Sea Breeze 1? țipă Julie. Iar așezarea la masă mă înnebunește. N-am unde s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
a îndepărta semnele cele mai evidente ale umanității cadavrului- capul, mâinile, picioarele și pielea...“ Se auzi o bufnitură din celălalt capăt al mesei. Shelley leșinase, fapt deloc șocant, deoarece ea recurge, de obicei, la metode ingenioase de atragere a atenției. —Dumnezeule! țipă Lara. Repede, cineva să sune la salvare! Henry se repezi la victimă. O bătu delicat pe obraji și ea începu să-și revină. Mi-e greață, spuse Gwendolyn, făcându-și frenetic vânt cu mâna. Putem să aerisim puțin aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]