14,807 matches
-
afirmă printr-o activitate remarcabilă în domeniul chirurgiei generale; profesorul Bălăcescu se arătase de timpuriu interesat și apropiat și de chirurgia copilului. El publicase „Esofagotomia externă cervicală pentru corpii străini în esofag” (1904), „Tratamentul deformațiilor consecutive paraliziei infantile la nivelul genunchiului” (1910). Venit la București, se consacră definitiv și cu multă pasiune chirurgiei și ortopediei pediatrice, fiind receptiv la înnoirile domeniului pe plan european (de altfel făcuse mai multe stagii în servicii chirurgicale pariziene); îmbunătățește practici specifice noului său domeniu: rahianestezia
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din țară, operațiile fiind efectuate la cel mai înalt nivel profesional. Clinica dispune de 3 săli de operație echipate modern și complet (mese chirurgicale și ortopedice de ultime generație, 3 linii complete de artroscopie, truse pentru efectuarea artroplastiilor de șold, genunchi și umăr, atât pentru intervenții de primă intenție cât și pentru revizii, truse complexe pentru efectuarea operațiilor în cazul traumatismelor sportive, afecțiunilor coloanei și a piciorului precum și instrumentar complet pentru tratamentul oricărui tip de fractură, motoare ortopedice performante, aparate de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Absența unei organizări și inferioritatea sînt deseori înrudite. Cadrele încearcă să prevină apariția oricăror forme de organizare pentru a-și menține controlul asupra deținuților, iar dominația lor trebuie să fie în mod constant recreată. Nici un om nu poate argumenta în genunchi. Același sentiment care îl menține în această atitudine fizică îl va menține într-o atitudine mentală echivalentă. În Veneția renascentistă, oficialitățile țineau un registru Libro Cerimoniale unde consemnau care ceremonie anume a avut loc pentru care demnitar anume, pentru ca, în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ruperea piciorului și fracturarea bazinului victimei toate aceste fapte petrecîndu-se sub privirile și hohotele de rîs ale gardienilor. 2 Moartea suspectă pe cimentul dușurilor a lui Ilie Crețoaie, masacrarea lui Ciprian Petru Melinte, care a fost lovit cu ciocanul în genunchi și testicule, decesele suspecte ale lui Ciprian Sorin Iștoc, Mircea Pătrașcu, Ștefan Ghiocel Bălan sau Mihai Roșu. 3 Geert Hofstede, Managementul structurilor multiculturale. Software-ul gîndirii, Editura Economică, București, 1996, p. 20. 4 Termenul de cultură a cunoscut, în decursul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că trebuie să-mi schimb dioptriile. Spune-mi ce-ai făcut cu el. Mijesc ochii, încerc să deslușesc literele, apoi renunț. Îmi întorc capul spre ea. Ce-ai făcut cu el? Rămâne mută. Își trage picioarele mai aproape, își aduce genunchii la piept, și-i cuprinde cu brațele. Hai. Fii înțelegătoare. Spune-mi ce ai făcut cu el. Și spune-mi ce-i comportamentul ăsta. Explică-mi. E a treia oară când îl superi pe domnul profesor. Dânsul a spus că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
încordați în toate părțile; drum lung și înainte și înapoi. Simțeam pe spinarea mea oboseala, setea și căldura toridă. Mă gândeam că cineva ne-ar putea salva: tata se întorcea acasă prin locul acela, seara târziu. Stăteam cu capul între genunchi privind un mușuroi de furnici. Nu e rău să fii furnică, cel puțin ești aproape de casa ta. Ochii se împăienjeneau, mintea o lua razna. Se făcea că merg cu trenul pe câmpie, treceam pe la poalele dealului. Pe culme creștea via
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
gândește când lucrează? Eu sunt în tren, merg spre nord. Acolo câmpiile întinse dispar, se văd numai dealuri verzi și munți împăduriți. Vreau să mă urc pe un munte, dar soarele strălucitor mă orbește. Îmi aplec capul mai tare între genunchi. Zarva m-a trezit din visare, trei femei sosiseră lângă noi, una avea lucrul de mână asupra ei, i-am văzut numaidecât andrelele strălucind în lumina soarelui. Câteva din mamele copiilor din cartier porniseră în căutarea noastră și ne găsiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vie, pe deal. Dacă plouă, tata n-are unde să se adăpostească, doar sub căruță, cum am făcut-o amândoi când ne-a prins o ploaie în câmp. Un picior mă durea, părea amorțit. Simțeam o înțepătură mai sus de genunchi. Somnul îmi dispăruse brusc, mă uitam dezamăgit la cerul cenușiu și copacii triști de afară. M-am pipăit pe sub plapumă și am constatat cu stupoare că aveam o mică crescătură pe coapsa piciorului stâng. M-am speriat ca și atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și pluteam așa cât voiam, ore în șir. Uneori, printr-un simplu impuls, împingând asfaltul cu vârfurile picioarelor, mă înălțam la câțiva metri, apoi mă rostogoleam în văzduh. Aveam o ușurință remarcabilă în a executa tumbe în aer: îmi strângeam genunchii la bărbie și mă tăvăleam ca într-un joc de copil ce căpătase doar prin voința sa cea mai frumoasă jucărie. Când îmi era foame era de ajuns să împing puțin cu degetele picioarelor trotuarul ca să plutesc într-o stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
năvalnic. Hârțoagele s-au risipit, galbenul lor pal a împânzit încăperea. Ea a intrat din nou și a zis: Șeful a cerut dosarul acela! De astă dată a fost de parcă te-a lovit cineva drept în cap. Ai căzut în genunchi fulgerător și cu ambele mâini culegeai foile roase de gângănii de pe jos. Peste jumătate de oră te aflai încă la pământ, "țintuit", dar nu-ți dădeai seama ce faci. Când te-ai așezat pe scaun abia răsuflai, ochii ți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu a mea, înțelegeți voi! Fotbaliștii nu vedeau, nu simțeau nimic. Nea Peniță întârzia să tragă, mulți se apropiau de careu, se pregăteau să lovească mingea cu capul. Portarul, un sfrijit de aproape un metru nouăzeci, își duse mâinile la genunchi și începu să țopăie la dreapta și la stânga cu mare nerăbdare. Hai, lăsați-vă de schemele astea! își șoptea antrenorul. Vedeți-vă de treburile voastre. Mai bine duceți-vă " La calul bălan" să vă luați tăria, că de altceva nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
spectatorilor pentru jocul deplorabil, sub orice critică, al echipei sale. Vă rog nu mai aruncați cu pietre, vă rog spunea el, mișcat. Spectatorii au luat-o ca pe o sfidare, ca pe un afront la adresa echipei noastre. Să cadă în genunchi, spuneau ei scandalizați. Ai noștri s-au spetit alergând să dea patruzeci cincizeci de goluri, iar ei, puturoșii, n-au fost în stare nici de golul de onoare. Să cadă în genunchi, altfel îl linșăm! scandau aprins cei din tribune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un afront la adresa echipei noastre. Să cadă în genunchi, spuneau ei scandalizați. Ai noștri s-au spetit alergând să dea patruzeci cincizeci de goluri, iar ei, puturoșii, n-au fost în stare nici de golul de onoare. Să cadă în genunchi, altfel îl linșăm! scandau aprins cei din tribune. Golanule! am dat banii degeaba, uite ce meci am văzut!... Hai, Nea Peniță, trage odată! se rugau copiii din tribune. Că se face noapte. Nu vezi că soarele a apus? Antrenorul își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
umbra copacilor seculari din incinta ștrandului, pe iarbă. Odată am văzut doi băieți cuminți rezolvând exerciții de matematică cu integrale și derivate pe bordura bazinului. Se reflectau în apa liniștită, nemișcată, cu creioanele în mână, cu caietele și cărțile pe genunchi, aplecați în față, absorbiți, fără să vadă pe nimeni în jur. Atunci m-am gândit că orașul meu e un loc ideal de pregătire științifică pentru cei ce vor să devină savanți. Orașul a dat câteva personalități, nu multe, cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
încăperile răsunau de râsete și veselie. Și în vis, ochii lui se îndreptau cu mai multă dragoste spre fată. El spera și în somn că ea va fi întotdeauna aproape. Își ridică mâna ce atârna greoi, o așeză ușor pe genunchi. Capul se întoarse brusc în cealaltă parte afundându-se în perna moale a banchetei. Dintotdeauna s-a gândit că de copii trebuie să te bucuri cât timp sunt la vârsta inocenței. Avea și o vorbă pe care i-o spunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
au reprezentat în picturile lor momentul rugăciunii din Grădina Ghetsimani. Giovanni Bellini, Agonia în Grădina Ghetsimani Această pictură este o capodoperă din perioada stilului mai liniar al lui Giovanni BELLINI (1430-1516). Pictorul italian îl prezintă pe Hristos rugându-se în genunchi, pe o stâncă de pe Muntele Măslinilor, la marginea Grădinii Ghetsimani. Cei trei discipoli - Petru, Iacov și Ioan - pe care I-a ales să privegheze împreună cu el, au adormit. Zorile se ivesc după o lungă noapte de agonie spirituală, în care
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
parte dintre trecători încercau să se dumirească ce se va întâmpla la Piața Romană, unde un ziarist de la "România Liberă", Mihai Băcanu, înarmat cu o portavoce și postat în centrul pieței, coordona comportamentul mulțimii, ordonându-le ca la armată: "În genunchi!", "În picioare!". Aflasem de la un participant la aceste exerciții absurde că ziaristul revoluționar îi anunțase prin portavoce că după Piața Universității noile oficialități vor depune coroane de flori acolo. După calculele mele, cam peste 30-35 de minute, era timpul să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
parte din public... mârâise la momentul ariei sale. Ea cânta bine, era superbă, era o leoaică, dar câteodată și publicul are hachițe. Era penultimul spectacol. Ea era în cabină, nici nu mai voia să audă. S-a pus Libermann în genunchi la picioarele ei... Ți-ai găsit! Mă duc și eu, când se mai răcorise și îi zic: "Grace, mai rău decât asta ce poate să ți se întâmple? Nu mai bine termini seria, le iei frumos banii și îți vezi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
un glas frumos și o ținută nobilă. Fio renza însă l-a anihilat, dar a găsit terenul pregătit, pentru că el era foarte comod. Când ea venea să salute, că era la Arenă sau la Scala sau oriunde, se așeza în genunchi, făcea reverențe și în stânga, și în dreapta, apoi se făcea că se ridică, după care, vezi Doamne copleșită de atâtea ovații, iar se punea în ge nunchi... Până când Ghiaurov, într-o zi, se înfurie și zice: Da’ asta nu mai pleacă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vreo 30 de minute în acest loc magnific. Nisipul era foarte fin, apa mării curată, fără alge ca la Marea Neagră, fundul mării se adâncea foarte lin, astfel că puteai să mergi departe în apă și să te uzi doar la genunchi. Ne-am dezbrăcat cu toții și am făcut o baie aici, că doar era păcat să ratăm o asemenea ocazie, chiar dacă eu m-am băgat în apă numai până la genunchi, pe motivul că nu vroiam să am slipul ud pe mine
Insula Skiathos. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1053]
-
să mergi departe în apă și să te uzi doar la genunchi. Ne-am dezbrăcat cu toții și am făcut o baie aici, că doar era păcat să ratăm o asemenea ocazie, chiar dacă eu m-am băgat în apă numai până la genunchi, pe motivul că nu vroiam să am slipul ud pe mine după aceea .... Undeva la vreo 500 de metri de mal era o corabie cu pânze care semăna cu un vas de pirați, astfel că mai aveam puțin și credeam
Insula Skiathos. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1053]
-
era și cumătru, că-i botezase tata vreo doi copii. Începuse să-i povestească tatei despre suferințele sale din spitalul din Odesa și ce mai văzuse pe front. Spunea că unui rănit de lângă patul lui, i-au tăiat piciorul de la genunchi cu un ferăstrău de tăiat lemnele, pentru că-i era zdrobit de explozia unui obuz de tun. Atât era de tragică situația pe front, că nu mai dovedeau echipele medicale și nu mai ajungeau nici instrumentele cu care trebuiau să lucreze
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
bine, au văzut că leșinasem și nu mai mișcam. Au adus găleata cu apă rece și m-au spălat bine, apoi m-au dat mamei să mă trezească. Eram obosit de nu mă țineau picioarele, care mi se îndoiau de la genunchi. După câteva zile a plecat și bădia Mitru înapoi la unitate, tot pe front la Cotul Donului și de unde nu s-a mai întors nici dânsul. A lăsat soția, biata Leontina, cu trei copii minori și unul în burtă, pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
toată familia, eram foarte mulțumit de ea. Când peste om dă un necaz, acesta atrage după el mai multe și mai mari păcate. Când am sosit dintr o delegație mi-am găsit nevasta internată în spital, cu picioarele amputate de la genunchi, în urma unui accident de mașină. Din cauza acestei nenorociri, nu mi-a mai răspuns nimeni la apelul meu telefonic de la aeroport. Copii erau duși la mama ei, bătrână și bolnavă, atăt de neputincioasă, încât abia se putea mișca dintr-un loc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
isteață, mai mică dintre ei ca vârstă,dar mai fâță și îndrăzneață, și-a înfipt privirea în Nelu, de l a amețit pe loc. Acesta fiind și mai timid, mai fricos în materie de dragoste, a simțit că îi slăbesc genunchii, s-a fâstâcit, a început să se bâlbâie, nu mai putea vorbi coerent, când se înroșea, când se îngălbenea, motiv pentru care devenise ținta săgeților lui Cupidon, folosite de Mariana, fără milă. Aceasta-l ataca frontal lipindu-se mereu de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]