12,450 matches
-
1921, programul Partidului fascist reafirmase ideea că sentimentul național aparține tuturor italienilor, în sens colectiv. Proiectul nazist merge mai departe de atît. El urmărește să distrugă statul de drept clasic, considerat drept obstacol în calea afirmării voinței comune a tuturor germanilor. Ministrul de Interne Frick o declară fără ocolișuri la Leipzig, la 3 octombrie 1933: "Pentru național-socialiști, spune el, drept se numește ceea ce servește poporului german! Ne-drept este tot ceea ce-l desconsideră 364. Mai pe înțeles este vizat statul "neutru
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și al mediilor dornice de promovare socială, în timp ce elita evreiască va abandona limba idiș în favoarea germanei. Să nu uităm că certurile lingvistice și naționale vor determina un blocaj al Parlamentului. În 1906, împăratul Franz-Iosif va încerca să învingă opoziția naționalilor germani instaurînd sufragiul universal ce va intra în vigoare o dată cu alegerile din anul următor. Dar această dechidere nu va tempera situația, traducîndu-se printr-o consolidare a blocurilor naționale în cadrul Reichsrat-ului, ca și prin fracționarea partidelor ce-i afectează astfel chiar pe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de concepția dumneavoastră despre stat și democrație?", răspunsul francez nu este altul decît: "E foarte simplu: Franța."428. Inutil să mai interogăm, în același registru, un britanic, un suedez, un olandez sau un elvețian, ca să nu mai spunem de un german, incapabil de a se îndoi vreo clipă de valoarea sa. Reacția față de îndoctrinarea bazată pe elogiul eterogenității se impune atenției datorită repercusiunilor imediate. Nu e cazul să comentăm o dată în plus impunerea curentelor extremiste xenofobe în majoritatea societăților europene afectate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Moartea regilor, nașterea Națiunii Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Inventarea națiunii suverane Botezul războinic al național-civismului Național-civismul banalizat: de la cazarmă la școală 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan Națiunea etnoculturală a lui Herder "Din vina germanilor" Națiunea electivă a lui Renan 6 Febra naționalităților Catalogul națiunilor Religiile comparate: de la Sfînta Alianță la Polonia martiră. Principiul marilor naționalități față în față cu "Primăvara popoarelor" Purgatoriul micro-naționalismelor 7 1917: Naționalismul și revoluția Europa solemnă Marele Război șovin Reabilitarea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
redactez acele documente Într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sînt singurii cred..., alături de englezi, care excelează În această meserie a jurnalismului, mai bine decît germanii, care sînt greoi, chiar dacă sînt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decît francezii și italienii, care nu se pot lăsa de obiceiul de a face și puțină retorică și figuri de stil pe lîngă ceea ce au de spus. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de emigrare ale epocii, Întrucît românii din Austro-Ungaria erau Înregistrați printre cei plecați din Imperiul bicefal. Cu două decenii și jumătate Înainte de sfîrșitul secolului al XIX-lea, cineva observa că „În Staturile - Unite emigrațiunea aduce un torent de irlandezi, ecosezi, germani, olandezi și francezi etc., și ovrei din toate țările continentului european, cu puțini englezi și francezi, dar nu din clasa avută, și din contra cei mai săraci și mai puțini competenți de a-și cîștiga viața la dînșii”. Deși autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Donbas și acolo ne-a băgat Într-un lagăr. Asemenea relatări cutremurătoare ale tinerilor deportați forțat din țara lor natală, România, În URSS de către armata sovietică la Începutul anului 1945 pot fi regăsite În numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit În România În perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deși complet ignorate de istoricii agreați de stat În perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de viață ale etnicilor germani deportați În Donbas În lucrarea Donbas, o istorie deportată. Abordînd tema din perspectiva istoriei orale, autorul introduce În studiul său mărturiile persoanelor care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și asupra modului În care viața era trăită În condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea În Bărăgan, 1951-1956
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea În Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile În construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lucrării de față nu este acesta, intenția mea este de a oferi o perspectivă complexă asupra modului În care etnicii germani au devenit victimele atît ale politicilor sovietice, cît și ale celor românești. După cel de-al Doilea Război Mondial, germanii au servit drept țapi ispășitori comuniștilor sovietici și români, persecutarea lor instituțională neputînd fi tratată ca un incident izolat. Studiul de față este o analiză a experiențelor deportaților, În particular al femeilor. Dar, cum viața femeilor nu poate fi ruptă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
numeroaselor ei comunități etnice, În lucrarea noastră problema identității naționale nu apare În prim-plan. Unul dintre motive este acela că subiecții nu au considerat că identitatea lor etnică ar fi diferită de identitatea națională. Deși se identifică drept etnici germani, În același timp ei se consideră membri ai națiunii române. Mai mult, atît Înainte, cît și după deportare, concepțiile femeilor privind identitatea etnică și națională au rămas aparent constante, nefiind menționate nici ca moștenire etnică, nici națională. Deși au clasificat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În ianuarie 1945. Cu toate acestea, 23 august 1944 este considerat „momentul zero” de către unii istorici ce au tratat problema deportărilor, de vreme ce aceasta a fost ziua În care URSS a „eliberat” România de sub „opresiunea” nazistă, deschizînd astfel drumul persecutării inamicilor - germanii - și a tuturor celor considerați a avea legături cu aceștia. „Eliberarea” României de către Armata Roșie la 23 august 1944 a fost urmată de un val de isterie antigermană În care soldații germani care se retrăgeau au fost brutal bătuți sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
devenind astfel țapi ispășitori pentru acțiunile României În război. Deși decizia a fost luată de Moscova, anumite partide politice din România erau În favoarea pedepsirii etnicilor germani. De exemplu, Partidul Național Democrat, urmînd linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. În plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol În eventuala construire a unui stat german În interiorul statului român. De asemenea, În octombrie 1944, România Liberă specifica În legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decît lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decît lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat În armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat În armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice urmă de bunăvoință arătată armatei germane În retragere, chiar și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, Încarcerare și deportare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai ales că obiectul negocierii era o Europă de Est pierdută deja și care nu prezenta foarte multă importanță, cel puțin pentru Vest. Ca o crudă ironie, În momentul În care se luau deciziile la Nürnberg, URSS trimitea deja etnici germani să muncească ca sclavi În URSS. Deși nu se știe cifra exactă a etnicilor germani deportați din România În URSS, se estimează că au fost deportați aproximativ 70.000, dintre care 15-20% au dispărut acolo. Din păcate, România a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
abili. Cu toate acestea, nu surprindea pe nimeni dacă printre deportați se Întîlneau și bolnavi, bătrîni, adolescenți și femei Însărcinate sau cu copii de doi ani sau mai puțin, În ciuda faptului că ordinul oficial interzicea acest lucru. În plus, etnicii germani considerați specialiști sau de neînlocuit În fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul român cerea ca aceștia să fie exceptați. Chiar etnici maghiari și români au fost arestați și deportați. La sfîrșitul lui decembrie 1944, mulți etnici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
considerați specialiști sau de neînlocuit În fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul român cerea ca aceștia să fie exceptați. Chiar etnici maghiari și români au fost arestați și deportați. La sfîrșitul lui decembrie 1944, mulți etnici germani erau conștienți că există posibilitatea de a fi deportați, dar nu știau unde. S-a instalat panica și mulți dintre ei s-au ascuns În munți, la casele prietenilor sau vecinilor români sau chiar au Început pregătirile pentru a pleca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și după război, implicarea „populației native” În arestări, persecutări și chiar atrocități a fost o tragică realitate. În România, pe atunci ocupată de armata sovietică, armata română nu avea altă opțiune decît să urmeze ordinele sovieticilor de a aresta etnicii germani desemnați. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, Înainte chiar de ordonanță, anumite partide politice independente au sprijinit deportarea etnicilor germani. În plus, faptul că armata română era implicată În arestarea etnicilor germani nu reprezenta cel mai bun model de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ocupată de armata sovietică, armata română nu avea altă opțiune decît să urmeze ordinele sovieticilor de a aresta etnicii germani desemnați. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, Înainte chiar de ordonanță, anumite partide politice independente au sprijinit deportarea etnicilor germani. În plus, faptul că armata română era implicată În arestarea etnicilor germani nu reprezenta cel mai bun model de urmat. Cu toate acestea, nu putem extrapola aceste afirmații asupra unui sat Întreg sau a unui oraș, pornind de la cîteva incidente
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
casele și valorile lăsate În urmă de deportați, realitatea este că unii români au luat În grijă copiii ai căror părinți au fost deportați, crescîndu-i pînă la Întoarcerea acestora, În unele cazuri mulți ani mai tîrziu. Superioritatea tradițională deținută de germani În domeniul agriculturii și comerțului, tratamentul preferențial de care au beneficiat etnicii germani ca urmare a alianței României cu naziștii și cedarea Transilvaniei către Ungaria În 1940 de către naziști cu siguranță au produs resentimente față de germani. Cu toate acestea, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Superioritatea tradițională deținută de germani În domeniul agriculturii și comerțului, tratamentul preferențial de care au beneficiat etnicii germani ca urmare a alianței României cu naziștii și cedarea Transilvaniei către Ungaria În 1940 de către naziști cu siguranță au produs resentimente față de germani. Cu toate acestea, nu există date exacte care să certifice numărul românilor care au fost implicați activ În deportarea vecinilor lor germani. 4. „Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete... nu conta că ești fată sau ești băiet”. Călătoria
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau mai preocupați de nivelul de producție decît de crearea unor oportunități egale de angajare. Astfel, implicarea femeilor În toate tipurile de muncă Își avea explicația În nevoia extrem de pragmatică de a crește productivitatea și de a-i pedepsi pe germani - indiferent de sex. În timp ce genul nu era un criteriu de distribuire a sarcinilor de lucru, pentru majoritatea femeilor, experiența muncii nu a fost În concordanță cu noțiunile tradiționale ale românilor și germanilor privind identitatea de gen. De exemplu, În studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]