13,415 matches
-
de natură istorică și morală. Dacă în Masacrul G. cedase unor constrângeri care alterau parțial filonul mărturiei cu valoare documentară, în Eclipsa el evită, deliberat și consecvent, orice „cosmetizare” a faptelor și orice omisiuni ori deformări determinate de vreun partizanat ideologic, aspirând la un maximum de obiectivitate. Copilăria la Deva, oraș evocat cu dragoste și nostalgie, apoi configurarea propriei traiectorii ideologice, îndepărtarea de modul de viață mic-burghez al familiei și ralierea la activitatea comunistă ilegală, arestarea și, în fine, experiența carcerală
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
în Eclipsa el evită, deliberat și consecvent, orice „cosmetizare” a faptelor și orice omisiuni ori deformări determinate de vreun partizanat ideologic, aspirând la un maximum de obiectivitate. Copilăria la Deva, oraș evocat cu dragoste și nostalgie, apoi configurarea propriei traiectorii ideologice, îndepărtarea de modul de viață mic-burghez al familiei și ralierea la activitatea comunistă ilegală, arestarea și, în fine, experiența carcerală și concentraționară sunt relatate în episoadele lor esențiale cu un grad de detaliere variabil și, uneori, cu accente de umor
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
Evanghelia lui Barabas”, ST, 1997, 8; Marin Mincu, „Evanghelia” Poetului, LCF, 1998, 39; Alex. Ștefănescu, Experimente poetice riscante, RL, 1999, 15; Florin Lazăr, „Poetus Captivus”, ST, 1999, 5-6; Nicolae Manolescu, Poezia și codul penal, RL, 2000, 35; Nicolae Manolescu, Greața ideologică, RL, 2000, 39; Bucur, Poeți optzeciști, 90-96; Luca Pițu, Temele deocheate ale timpului nostru, București, 2002, 110-121; Alex. Ștefănescu, La o nouă lectură, RL, 2003, 50. R.D.
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
în „centrul lumii”, singurul loc în care omul se află în intimitate naturală cu întregul; aici misterul cosmic se convertește „în sentiment al absolutului și al valorii ontologice a lumii”. Creația dramaturgică, integrată liricului, este abordată de critic fără restricții ideologice și astfel se impun de la sine concluzii noi, cum ar fi aceea a antagonismului Crist-Pan din Drumul sfântului. E aici o idee mai veche a lui Blaga privind cultul naturii, sugestivă pentru relațiile sale cu gândirismul tradiționalist sau cu expresionismul
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
fără pulbere și Pasărea furtunii. Se asociază la aceste scrieri, un număr mare de articole publicate în ziarele și revistele vremii, strânse, o parte dintre ele, în volumul Despre viață și cărți. Aici, prozatorul își exprimă, într-o manieră brutal ideologică, ceea ce în limbajul gazetăresc din acea vreme se cheamă „concepția de viață” și „gândirea artistică”. Gândirea artistică nu are mari complicații, ca și concepția de viață. Amândouă respectă, în chip ortodox, principiile realismului socialist care, în domeniul epicii, trebuie să
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
de fericire că mai pot respira pe-o singură nară”. Toată cartea este un strigăt de suferință după „anii furați”, după jocul interminabil de-a compromisurile cu cenzura, cu Dulea, Suzana Gâdea și armata de gudurăi, cu „vizionări” și „comisii ideologice”. „A venit ceasul să rup pisica”, exclamă personajul când i se cenzurează filmul Croaziera. „Marele Timp al ruperii Marii Pisici”, exclamă el când este lăsat să concureze peste hotare: „Abia în momentele astea simți că ești de-aici și cari
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
Modernitatea teatrului (1983) unde discută problema modernității în teatru ca „noutate a continuității” și „reabilitare a cuvântului”, de relația dintre spațiul de joc și spectator etc. Comentariile lui D. vizează o arie extinsă a teatrului modern, abordată cu relativă deschidere ideologică: teatrul lui Maiakovski, Sean O’Casey, J.B. Priestley, Karel Capek, Brecht, Giraudoux, Camus, Armand Gati. Nu lipsesc referirile la teoriile unor regizori de teatru celebri, cum ar fi Peter Brook. Trilogia care cuprinde volumele Elogiu actorului (1982), Elogiu regizorului (1985
DELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
1892. Director a fost Al. Radovici, iar prim-redactor, Anton Bacalbașa. Nu trebuie pierdut din vedere nici rolul avut de C. Dobrogeanu-Gherea (care locuia atunci la Ploiești) în stabilirea țelurilor politice și literare ale gazetei. Mai puțin preocupată de dezbaterile ideologice propriu-zise, D. s. a publicat articole de popularizare a ideologiei marxiste, a principalelor teze ale socialismului, scrise, cele mai multe, de A. Bacalbașa, și a susținut poziția lui Dobrogeanu-Gherea în polemica purtată cu Titu Maiorescu. Gazeta urmărea viața politică din întreaga țară
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]
-
asemenea, colaborator al revistelor „Astra” (1966) și „Noua revistă română” (1966). A funcționat, între 1985 și 1995, ca cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Primul roman, Visele au contururi precise (1963), nereușit, scris în litera tezismului ideologic al anilor ’60, se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din 1980, Umbrele nopții, înfățișând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
perioadele decizionale cruciale la nivel european sunt cele În care se negociază tratatele, neofuncționaliștii consideră că cele mai importante sunt perioadele dintre tratate (Garrett și Tsebelis, 1996). Pentru Haas, guvernarea este o problemă de management, și nu una de opțiune ideologică (Rosamond, 2005). Al doilea nivel constă În deciziile de aprobare a politicilor (policy setting), care au loc la nivelul sistemic, după ce a avut loc procesul formal de formulare de politici la nivel UE. Principalii actori sunt Consiliul de Miniștri și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
negative a căror Înlăturare justifică demersul de reformare. În aceste condiții, considerarea reformei ca fiind condiționată de schimbarea „mentalităților” este irelevantă pentru atingerea unui obiectiv cum este cel al creșterii capacității administrative. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune o alegere ideologică privind fundamentele unui sistem de organizare a administrației, și mai puțin schimbarea caracterului preferințelor indivizilor ce acționează În cadrul ei. Această alegere implică, printre altele, adoptarea unor presupoziții cu privire la sistemul de stimulente, la raportul dintre diferiți actori din cadrul administrației, dar și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
formularea politicilor publice, dar și pentru sistemul de stimulente, modul de organizare, precum și raporturile dintre decidenții politici și funcționarii publici. Opțiunile cu privire la natura acestor presupoziții nu țin de alegerile formulate la nivelul administrativ al Guvernului, ci devin subiectul unor alegeri ideologice formulate la nivel politic. Inițierea și implementarea unor măsuri singulare precum cele amintite mai sus riscă, după cum voi demonstra În continuare, să fie asimilate În cadrul administrației sub forma unor noi reglementări și standarde, fără a produce efectele reformatoare așteptate În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
administrații publice poate fi asociată cu Înțelegerea procesului de reformă ca fiind corespunzător adoptării unor reglementări, drept răspuns la recomandările Uniunii Europene sau ale altor organizații internaționale, susținătoare ale unui anumit tip de reformă, și mai puțin a unor alegeri ideologice referitoare la modalitățile contextuale de creștere a capacității administrative (Goetz, 2001). Unei astfel de alegeri, exprimată direct printr-un obiectiv politic de reformare, Îi corespunde un proces de modernizare ce are ca obiectiv trecerea de la o administrație aflată la toate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
presupozițiilor constituționale ale unui sistem, și nu reflexe marginale ale unor măsuri introduse pe calea oferită de sistemul care se dorește schimbat. În această situație, un demers de reformă În domeniul administrației publice conduce, inevitabil, către o luare de poziție ideologică, deoarece presupune asumarea unei viziuni În ceea ce privește tipul și rezultatul activităților sau raporturilor care se stabilesc În cadrul administrației. Concluzie O reformă a formulării politicilor publice se referă, după cum am Încercat să demonstrez mai sus, la modificarea, În cazul românesc, a presupozițiilor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
corespunzător depășește cadrul tehnic al aplicării unor modele, fiind necesară punerea În discuție a presupozițiilor legate de modul În care este perceput rolul administrației publice ca Întreg. Aducerea În discuție a rolului administrației În raport cu performanța acesteia nu poate evita alegerile ideologice legate de caracterul acțiunilor desfășurate În cadrul ei. Introducerea documentelor de politici publice Împreună cu planurile strategice, inițiată la nivelul Guvernului, este o măsură ce modifică numai premise, fără să opereze modificări la nivelul rolului administrației În procesul politicilor publice sau la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În consecință, nu reprezintă statul, grupurile de interese, organizațiile filantropice (comunitas), mișcările sociale (care se manifestă prin activități de lobby, advocacy, prin campanii de presă, acțiuni de protest, colectare de semnături, demonstrații etc.), grupurile religioase privite din perspectivă publică, nu ideologică - asociații, fundații religioase de caritate, cluburi confesionale etc. Ceea ce Îmi propun În continuare este să identific, În ansamblul societal, locul unui câmp de interes public al politicilor de gen, acela al interacțiunii dintre preferințele/interesele cetățenilor și reprezentarea lor publică
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
clasice În privința securității, cele din sfera politică și militară, au ieșit din prim-plan, fiind Înlocuite de amenințări În privința securității din sfera economică (presiunile globalizării economiei mondiale), societale (sărăcia și migrațiile), ecologice (Încălzirea globală, problema mai largă a poluării) sau ideologice (recrudescența fanatismului religios, În special a militantismului extremist islamic) (Buzan, 2000). Noi modalități, nu neapărat din sfera puterii militare, cât mai degrabă din sferele economice și chiar ideatice, sunt necesare pentru a face față acestor tipuri de pericole. Altfel spus
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
în provincie, inspirată din viața culiselor și concentrată asupra psihologiei duble a actorilor, va trece în actualitatea imediată, țintind, după cum va declara, să transpună dramatic „dezvoltarea deplină a capacității intelectuale și morale a femeii în noile condiții de viață”. Aliniată ideologic, D. propune, într-un moment istoric tulbure, un „mesaj” optimist, ca în Cumpăna (1949), Vadul nou (1951), Oameni de azi (1952), ultimele două încununate cu Premiul de Stat. Piesele cumulează toate convențiile și directivele oficiale referitoare la naționalizare, colectivizare etc.
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
sunt placate pe tiparele prozodice și lingvistice ale folclorului, hibridul fiind de un comic involuntar („Voi pe mine mi-ți pușca, / da nu și credința mea”; „Tovarăși, după cum e știință, / noi om avea ceva ședință”). Strident false în infrastructura lor ideologică și etică, Prima baracă, Naționala nr. 7 și alte „reportaje lirice”, precum și reveriile utopiste din Spre țara visată conțin și pasaje de oarecare lirism și vervă și vădesc o anume ușurință a versificației - drept care autorul le menține în culegerile sale
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
ar fi Miorița, iar „spiritul mioritic” și ortodoxia ar constitui un „fundament de cultură originară” (Spiritul românesc creator). Cu o relativă consecvență, celelalte articole semnate în „Gândirea” (Trecerea între generații, Veșnic și universal, Întregiri etc.) se construiesc pe aceeași temelie ideologică. În sfârșit, eseistul întocmește și un act de naștere pentru „realismul integral”, considerat mult deasupra „realismului etnic” al sămănătoriștilor și ilustrat exemplar de opera lui Dostoievski. După 1920, el vede conturându-se în literatura română „generația nouă”, a spiritualizării prin
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
stagiul său pe șantier și în uzină, inventivitatea în organizarea caracterelor și a elementelor unei intrigi nu atât complexe, cât uneori complicate prin fragmentare sau, mai cu seamă, prin accentuarea elementului dramatic, au dat imaginea unei anumite emancipări față de bariera ideologică. Dramaturgul a continuat pe aceeași linie, dar fără să-și mai poată diversifica paleta de opțiuni scenice, pierzând treptat din altitudine. Următoarele piese reiau cu din ce în ce mai puțin succes problematica dramelor etice care frământă conștiința reprezentanților noii societăți. În condițiile unei
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
evenimente și personaje recognoscibile din Brașovul industrial al anilor ’60-’70. În același timp, se vădește preferința prozatorului pentru un fel de roman-biografie (a unei uzine sau a unui șantier și a oamenilor de aici, personaje construite maniheist, după canonul ideologic al epocii), elemente ale trilogiei de început fiind de regăsit în alte romane, publicate în anii ’80: Ursa mică (1985), Tare ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
de adevărul luminii, și mai tari și împăcați interior de certitudinea că servim o cauză etern invincibilă” (Cum stăm, 1967). Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o revistă de constantă atitudine anticomunistă. Alături de semnatarii permanenți ai textelor ideologice (V. Posteucă, N. Petra, John Halmaghi), Horia Stamatu susține ultima serie a publicației cu o suită de eseuri și pamflete pe marginea dezastrului economic, politic și social din România ceaușistă (Scrisoarea unui european, Altă revoluție culturală, Independență, libertate, cultură, Cum
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
socială a mahalalei brăilene. Inteligența nativă și cultura în formare, dar îndeosebi trăirile sentimentale îl îndreaptă treptat spre asumarea unui destin de intelectual, dar drumul lui include aderarea la mișcarea comunistă, închisoare etc. Țărmul fugar (1982), care urmează același tipar ideologic, ar fi putut fi un bun roman al mediilor sociale din satele și orașele de la Dunărea de Jos, iar Drumul spre zori (1988) nu este diferit ca abordare. SCRIERI: De-o vârstă cu țara, București, 1960; Inima și timpul, București
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al fazei de trecere spre modernitate, rămâne, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie tipărit. Autorul, genuin, încă nu avea gustul pentru o informație cât mai precisă, vizibil mai târziu la N. Filimon, și nici degajarea
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]