12,604 matches
-
politicilor publice europene. Analiza propriu-zisă se concentrează În ultimele două părți, care constituie, În același timp, și un demers de construire a unei imagini a modului concret În care interacționează diverșii actori de pe arena europeană, plecând de la cele două poziții opuse care explică procesul decizional european: 1. statele membre sunt doar executante ale deciziilor europene și 2. statele membre au puterea să influențeze procesul decizional european. În anii ’80, activitatea Comisiei era caracterizată de Încercarea de a implica tot mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
debutul unui proces al acesteia. Dimpotrivă, cel de-al 6-lea deceniu al secolului 20 era caracterizat printr-o cursă furibundă a înarmărilor, inclusiv a celor nucleare, prin definitivarea constituirii blocurilor militare, integrarea celor două state germane în alianțe internaționale opuse, adoptarea de către Statele Unite a doctrinei represaliilor masive și promovarea diplomației pe "marginea prăpastiei", ca răspuns la ceea ce era perceput drept amenințarea sovietică pentru Occident. De ambele părți, era un curs către confruntare de natură să ducă, probabil inevitabil, la criza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca fiind aproape frați și surori. Verii Tswana sunt legați printr-un altfel de afecțiune: familiile respective se cunosc îndeaproape și pot evalua compatibilitatea viitorilor miri cu încredere și în mod competent. În contexte diferite, cele dou] evalu]ri morale opuse au sens. Cu posibila excepție a Egiptului antic (vezi capitolul 3, „Etică antic]”), c]s]toriile regale dintre frate și sor], menționate erau declarații ale purit]ții și ale statutului unic cuplurilor. Relația lor era pur economic] și social], nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Gita, care face parte din Mah³bh³rata, pare a fi mai decisiv] în afirmațiile ei etice - și, probabil, din acest motiv, a avut un impact atât de extraordinar asupra gândirii hinduso-indiene. Gita se plaseaz] la jum]tatea distanței dintre dou] tradiții opuse: Nivritti (abstinent]), c]rărea auster] a anti-acțiunii (purtând ecourile ascetismului nevedic), si Pavritti (activ]), îndeplinirea îndatoririlor sociale și morale. Fiecare a avut la vremea să ramificații etice, iar codurile și regulile lor se aflau în competiție și conflict. În timp ce Gita
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu cel al satyagrahei („adev]r-forț]”), devine un mod pozitiv de acțiune care ridic] intenția acestei inducții la un nivel etic mult mai înalt; acesta ajut] la evidențierea p]rților pozitive dintr-o anumit] situație. Mai mult, interesul p]rții opuse nu este compromis, deoarece activiștii ar prefera s] fie victimele violenței decât s] o aplice altora; iar compasiunea sau „iubirea”, dup] cum o numește Gandhi, precum și umanitatea și umilință des]vârșit], trebuie s] susțin] acțiunea. Toate acestea, consider] el, pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acțiunile bazate pe afirmația c] lucrurile reprezint] sau nu ceea ce sunt într-adev]r sunt acțiuni nefirești și convenționale. Renumitul îndemn aparținând lui Lao Tzi — wu-wei sau evitarea raționamentelor estimative — ne îndeamn] s] renunț]m la aceast] condiționare social-lingvistic]. Idealul diametral opus const] tocmai în acțiunea fireasc] și spontan]. De fiecare dat] când acțiunea este generat] de categorii convenționale, ea devine nefireasc]. O acțiune fireasc], dimpotriv], nu presupune existența unor noțiuni prealabile. Nimeni nu trebuie înv]țâț s] se hr]neasc] său
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etc. Totuși, cei doi nu sunt de acord cu privire la metodele de stabilire a diferențelor care confer] o anumit] orientare comportamentului uman. Lucrarea Daode-jing a lui Lao Tzi invit] la un mod de gândire neconvențional, care r]stoarn] asocierile de termeni opuși și înl]tur] evaluarea. În mod obișnuit, valoarea este atribuit] puterii, propriet]ții, genului masculin, laturii active, bun]voinței, înțelepciunii și clarit]ții. Lao Tzi ia în considerare și valorile opuse (supunerea, s]r]cia, feminitatea, pasivitatea, r]utatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de gândire neconvențional, care r]stoarn] asocierile de termeni opuși și înl]tur] evaluarea. În mod obișnuit, valoarea este atribuit] puterii, propriet]ții, genului masculin, laturii active, bun]voinței, înțelepciunii și clarit]ții. Lao Tzi ia în considerare și valorile opuse (supunerea, s]r]cia, feminitatea, pasivitatea, r]utatea și prostia). Pentru fiecare pereche de termeni opuși, textul încearc] s] motiveze renunțarea la opțiunea convențional]. Acest lucru este suficient pentru a demonstra c] denumirile nu asigur] o conduit] constant]. Dar oare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obișnuit, valoarea este atribuit] puterii, propriet]ții, genului masculin, laturii active, bun]voinței, înțelepciunii și clarit]ții. Lao Tzi ia în considerare și valorile opuse (supunerea, s]r]cia, feminitatea, pasivitatea, r]utatea și prostia). Pentru fiecare pereche de termeni opuși, textul încearc] s] motiveze renunțarea la opțiunea convențional]. Acest lucru este suficient pentru a demonstra c] denumirile nu asigur] o conduit] constant]. Dar oare ce urmeaz] dup] remarcarea inconsecventei conduitei sociale bazate pe denumiri și limbaj? Din acest moment, Daode-jing
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natural a contribuit la elaborarea teoriei moderne a drepturilor, ar fi greșit s] o clasific]m ca specie a celui dintâi. În mod asem]n]tor, ar fi o greșeal] s] clasific]m dreptul natural și utilitarismul că teorii absolut opuse. Deși sunt în dezacord asupra gradului de diversitate a ființelor umane, teoriile trebuie considerate diferite mai degrab] în ceea ce privește accentul decât în ceea ce privește tipul. Teoriile dreptului natural se disting prin ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent de diversitatea lor aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oarb] a ideii c] o poziție moral] trebuie s] depind] de motivații morale diferite (și, cel mai important, măi degrab] decât de a fi prudente). Cele mai generale formul]ri ale dreptului natural se bazeaz] totuși pe o viziune total opus]. Ele presupun c] misiunea unei teorii morale a comportamentului uman este de a cunoaște felul în care oamenii trebuie s] își conduc] viața în modul cel mai fericit. Argumentul principal pentru a tr]i în conformitate cu natura proprie, reluat de numeroși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste principii morale? De pild], principiul „s] nu furi” ne sugereaz] c] toate acțiunile care au ca rezultat furtul sunt greșite. Principiul este fals dac] este vorba de o singur] acțiune de furt care nu este deloc greșit]. Un exemplu opus unui presupus principiu moral ar consta doar într-o acțiune interzis] de principiu sau într-o acțiune greșit], dar care este cerut] de principiu. Dar, probabil, în acest caz toate principiile morale sunt false. Pentru fiecare principiu menționat se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajut]m). Conflictul se desf]șoar] între dou] acțiuni care sunt importante și este rezolvat nu prin abandonarea vreunuia dintre principii, ci prin luarea unei decizii referitoare la gradul de important] a fiec]rei acțiuni. Prin această, perspectiva unui exemplu opus unui principiu moral este schimbat]. În loc s] fie un exemplu în care principiul ne spune s] facem un lucru, iar noi credem c] ar trebui s] proced]m invers („S] nu furi”), ar deveni un exemplu în care, desi principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne spune c] unele aspecte sunt în favoarea oric]rei acțiuni care se bazeaz] pe aceast] premis], credem c] acest principiu ori nu face nici o diferenț] în cazul de fâț], ori face o diferenț], dar aceasta este orientat] într-o direcție opus]. Spre exemplu: fiica mea a c]lcat pe un arici de mare într-o vacant] anul trecut, iar durerea a fost foarte mare când a trebuit s] i se extrag] acele din talp] (f]r] consimt]mântul ei). Este acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sensul c] au fost cauzatoare de durere fizic], sau c] durerea cauzat] nu a f]cut vreo diferenț] moral] sau nu a existat un motiv moral pentru a-i cauza durerea fetei. Un exemplu care duce într-o direcție opus] principiului poate reprezenta faptul c], într-adev]r, în general, un punct forțe al unei acțiuni este tocmai cauzarea pl]cerii atât celui care execut] acțiunea, cât și celui care o suport]. Dar, uneori, se întâmpl] exact invers; de pild], gândiți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiecare alegere este f]cut] în lumina a ceea ce ne-a înv]țâț experiență noastr] moral]. Voi încheia cu dou] critici aduse teoriei datoriilor prima facie. Prima critic] nu las] loc îndoielilor asupra drepturilor. Deși p]rerile lui Ross sunt opuse utilitarismului, teoria să îi împ]rt]șește o tr]s]tur], si anume faptul c] în orice situație de luare de decizii trebuie s] punem în balant] toate datoriile prima facie. Ins] un astfel de tip de abordare nu reușește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofi sunt de p]rere c], în cazuri tragice că cel expus mai sus este necesar s] action]m în modul nefast (vezi, de exemplu, eseul lui Nagel, R]zboi și masacru, 1979). A doua critic] vine dintr-o direcție opus] și se refer] la rolul principiilor morale ale teoriei. Deja am spus c] acestea joac] un rol minim, dar nu am specificat și de ce; dac] începem din același punct că și Ross, ar trebui s] accept]m faptul c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevante. iv. Principalul argument al consecințialismului Cheia principalului argument al consecințialismului este o premis] considerat] pan] acum ca fiind implicit]; conform acesteia orice teorie moral] apeleaz] la anumite valori care necesit] a fi promovate, potrivit consecințialismului, sau onorate, potrivit curentului opus acestei teorii. Premisa este conving]toare. Orice teorie moral] recomand] individului anumite alegeri. În orice caz, ceea ce teoria recomand] nu este o alegere sau alta de c]tre un agent oarecare, ci alegerea unui anumit tip de opțiune de c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne asigura c] oamenii se respect] unii pe alții cât de mult posibil, chiar dac] această înseamn] lips] de respect ar]țâț] fâț] de lume. Premisa noastr] cheie st] la baza argumentului principal pentru consecințialism deoarece ea arăt] c] viziunea opus] îmbr]țișeaz] o teorie cu deficiențe majore la capitolul simplit]ții metodologiei. Știință și alte discipline intelectuale prefer], de obicei, ipotezele mai simple celor mai complicate, în cazul în care ele au aceeași valoare științific]. Teoria consecințelor este indiscutabil o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplit]ții metodologiei. Știință și alte discipline intelectuale prefer], de obicei, ipotezele mai simple celor mai complicate, în cazul în care ele au aceeași valoare științific]. Teoria consecințelor este indiscutabil o ipotez] mai simpl] decât oricare alt] form] a teoriilor opuse; aceasta înseamn] c], l]sând la o parte obiecțiile respinse în ultima secțiune, teoria consecințelor ar trebui s] aib] prioritate. Dac] adepții teoriei aflate în opoziție nu realizeaz] cât de mult pierde viziunea lor la capitolul simplitate, acest lucru se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vom spune f]r] ezitare c] acțiunea justificat] rațional ar fi aceea de a promova bunul respectiv. Această înseamn] c] viziunea teoriei consecințelor asupra felului în care valorile justific] alegerile este conform] curentului rațional care explic] promovarea bunurilor personale; teoria opus] nu este conform] cu acest curent. Ea se g]sește în ingrata poziție de a ap]ra o explicație legat] de valori, care nu are corespondent în raționalitatea practic]. Dac] aceste considerații asupra simplit]ții nu sunt suficiente pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum loialitatea sau respectul - ei conchid c] în asemenea cazuri, alegerile sunt justificate prin onorarea valorilor și nu prin promovarea lor. Aici apare o prim] greșeal], dar, cel putin, ea este ușor de înțeles și poate contribui la explicarea poziției opuse. A doua observație nu a mai fost prezentat] pan] acum și se încadreaz] foarte bine în concluzia acestui articol. Numeroase teorii deontologice se bazeaz] pe recunoașterea forței teoriei consecințelor asupra justific]rii, dar o restrâng într-o anumit] m]sur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este furnizat de curentul bazat pe reguli, care restrânge puterea consecințelor la alegerea care este f]cut] între aceste reguli, susținând c] opțiunile comportamentale sunt justificate prin referire la regulile astfel alese. Un alt exemplu, mai semnificativ, este al poziției opuse, care susține c] fiecare agent trebuie s] aleag] în așa fel încât, dac] toat] lumea ar face aceeași alegere, atunci valorea sau valorile respective ar fi promovate. Ideea de bâz] aici este c] teoria consecințelor ofer] un criteriu corespunz]tor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie promovate dac] toți ceilalți ar face aceeași alegere. Aici, ca și în cazul anterior, oponenții teoriei consecințelor își motiveaz] poziția chiar prin intermediul acestei teorii. Aceasta nu înseamn] c] cele dou] curente sunt compatibile. Pentru adepții teoriei consecințelor, poziția opus] nu este suficient de sistematic]; aceast] gândire se aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași m]sur]. Observația îi poate ajuta ins] pe adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]