13,312 matches
-
savanți presupun că decorațiunile, camuflându-l, oferă protecție păianjenului de păsări, viespi. O altă ipoteză este că formațiunile date atrag prada, insectele, prin reflectarea lumina ultravioletă. Cercetările de câmp au demonstrat că atrăgând insectele stabilimentul sporește numărul victimelor prinse în pânză. Un alt studiu a arătat că păianjenii reduc construirea acestor decorațiuni, dacă simt prezența prădătorilor. Sunt și alte ipoteza ce afirm că decorul participă la termoreglare, reprezintă un exces de mătase care este utilizată în așa fel sau nu are
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
participă la termoreglare, reprezintă un exces de mătase care este utilizată în așa fel sau nu are nicio funcție practică, având mai degrabă un rol estetic. Ipoteza cea mai nouă presupune că aceste structuri au un rol de stabilizare a pânzei în timpul vibrației intense. Unii cred prin decor femelele comunică masculilor că sunt gata de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt țesute astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
având mai degrabă un rol estetic. Ipoteza cea mai nouă presupune că aceste structuri au un rol de stabilizare a pânzei în timpul vibrației intense. Unii cred prin decor femelele comunică masculilor că sunt gata de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt țesute astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce folosirea mătasei lipicioase sau poate să lipsească total la unele specii. Construirea acestor pânze, spre deosebire de cele circulare, poate dura câteva
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
nouă presupune că aceste structuri au un rol de stabilizare a pânzei în timpul vibrației intense. Unii cred prin decor femelele comunică masculilor că sunt gata de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt țesute astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce folosirea mătasei lipicioase sau poate să lipsească total la unele specii. Construirea acestor pânze, spre deosebire de cele circulare, poate dura câteva zile. Păianjenii din familia Linyphiidae țes pânze orizontale foarte
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt țesute astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce folosirea mătasei lipicioase sau poate să lipsească total la unele specii. Construirea acestor pânze, spre deosebire de cele circulare, poate dura câteva zile. Păianjenii din familia Linyphiidae țes pânze orizontale foarte dense și inegale. De la acest covor mătăsos se înalță câteva fire. Insectele lovindu-se de aceste firele cad, fără a înțelege ce a fost, pe
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce folosirea mătasei lipicioase sau poate să lipsească total la unele specii. Construirea acestor pânze, spre deosebire de cele circulare, poate dura câteva zile. Păianjenii din familia Linyphiidae țes pânze orizontale foarte dense și inegale. De la acest covor mătăsos se înalță câteva fire. Insectele lovindu-se de aceste firele cad, fără a înțelege ce a fost, pe pânza lipicioasă de jos. Pânzele conice se întâlnesc la familiile Hexathelidae, Agelenidae. Ele
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
spre deosebire de cele circulare, poate dura câteva zile. Păianjenii din familia Linyphiidae țes pânze orizontale foarte dense și inegale. De la acest covor mătăsos se înalță câteva fire. Insectele lovindu-se de aceste firele cad, fără a înțelege ce a fost, pe pânza lipicioasă de jos. Pânzele conice se întâlnesc la familiile Hexathelidae, Agelenidae. Ele reprezintă un tub pentru retragere care este înconjurat de mătase, în forma unei pâlnii. Hrănirea păianjenilor cu anumite substanțe (LSD, cofeină) au efecte diferite asupra structurii pânzele lor
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
dura câteva zile. Păianjenii din familia Linyphiidae țes pânze orizontale foarte dense și inegale. De la acest covor mătăsos se înalță câteva fire. Insectele lovindu-se de aceste firele cad, fără a înțelege ce a fost, pe pânza lipicioasă de jos. Pânzele conice se întâlnesc la familiile Hexathelidae, Agelenidae. Ele reprezintă un tub pentru retragere care este înconjurat de mătase, în forma unei pâlnii. Hrănirea păianjenilor cu anumite substanțe (LSD, cofeină) au efecte diferite asupra structurii pânzele lor, care devin neregulate, au
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
pe pânza lipicioasă de jos. Pânzele conice se întâlnesc la familiile Hexathelidae, Agelenidae. Ele reprezintă un tub pentru retragere care este înconjurat de mătase, în forma unei pâlnii. Hrănirea păianjenilor cu anumite substanțe (LSD, cofeină) au efecte diferite asupra structurii pânzele lor, care devin neregulate, au mai multe găuri și pierde din capacitatea lipicioasă. În Texas, în Rezervația naturală Tawakoni (august 2007) s-a descoperit o plasă imensă (cu o suprafață de cca 180 de metri), produsă de o colonie de
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
fosilă datează din perioada Cretacicului timpuriu, 130 milioane de ani în urmă. În afară de conservarea detaliată a anatomiei, în chihlimbar s-au păstrat păianjeni în timpul împerecherii, uciderea prăzii, producerea mătasei, coconii cu ouă, chiar și îngrijind de tineri. Cea mai veche pânză descoperită până în prezent datează circa 100 de milioane de ani. Cele mai bine conservate fosile au fost descoperite în Germania, în depozitele sedimentare Lagerstätte. Majoritatea păianjenilor din Carbonifer au fost incluși în subordinul Mesothelae, un grup din care în prezent
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
urmă, a foast bogat în insecte zburătoare, principala hrană a păianjenilor, există foarte puține fosile din această perioadă. Unele fosile de păianjeni migalomorfi ce datează din Triasic par a fi membri ai familiei Hexathelidae, având organele filiere adaptate pentru construirea pânzelor conice, pentru a prinde insecte săritoare. Din numărul mare de fosile de păianjeni din infraordinului Araneomorphae, grup ce include majoritate păianjenilor moderni, cele mai vechi sunt din Jurasic și Cretacic, s-au găsit și reprezentanți ai multor familii moderne. Păianjenii
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
cardiace, bolii Alzheimer, accidentelor vasculare cerebrale, și disfuncțiilor erecției. Deoarece mătase de păianjen este atât elastică și rezistență, în prezent se încearcă utilizarea ei în ingineria genetică și producerea ei pe cale sintetică Arahnofobia este o frică anormală față de păianjen și pânza acestuia. Este una dintre fobiile cele mai comune, precum unele statistici arată că 50 la sută din femei și 10 la sută din bărbați prezintă simptome ale acesteea. Această fobie poate fi un mecanism de protecție sau de origine socială
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Această fobie poate fi un mecanism de protecție sau de origine socială, generată de filme. Păianjeni au fost mereu în centrul unor superstiții, povestiri și mitologiile din diferite secole. Ei au simbolizat răbdarea, datorită modului lor de vânătoare, de construcția pânzei și așteptare prăzii. Ei au fost priviți și negativ, din cauza veninului mortal.
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
locuitori - și arată ca un oraș foarte mare (peste 220 de km2, la fel de mult ca și orașul Tunis, care are de patru ori mai mult locuitori), plat și se află într-o țesătura urbană structurat de axe de comunicare în pânză de paianjen. Se învecinează la est de Marea Mediterana și la începutul Golfului Gabes. Sfax este primul port comercial din Tunisia în termeni de trafic (2000) și al doilea în ceea ce privește valoarea. Portul are două caracteristici: este unul dintre puținele locuri din
Sfax () [Corola-website/Science/308560_a_309889]
-
se intitulează "Apologia artelor românești". În 1937 este invitată să participe la decorarea Pavilionului Românesc la Expoziția Internațională de la Paris cu compoziția "Petru Cercel și curtea sa". În afară de compoziții murale, Cuțescu-Storck a creat compoziții de factură simbolistă și peisaje pe pânză, în ulei și în pastel. Un exemplu important este tripticul "Țigăncile", intitulat si "Bucuria vieții". Pictat în 1911, însă din păcate distrus în timpul războiului, tripticul măsura aproape 3 x 7 metri și înfățișa personaje feminine înconjurate de o natură luxuriantă
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
frumusețea lui. Generozitatea constantă a tuselor sale nu reușește să ascundă -și nici nu pare să dorească acest lucru- valabilitatea și rigoarea compoziționala a desenului, înrădăcinate în cei mai de seamă reprezentanți ai genului cultivat de el și materializate în pânze ce i-au adus spontane și numeroase recunoașteri dincolo de granițele țării noastre, după cum rezultă din exponzițiile sale, multe dintre ale în orașe importante din nordul Italiei, precum și în Statele Unite, dar pentru este foarte ospitalier oraș Singapore, în care au fost
Julio Ducuron () [Corola-website/Science/308065_a_309394]
-
un fragment din trecutul nostru. Diferiți oameni au diferite performanțe în a construi imagini mentale, spre exemplu pictorii se spune că pot reconstitui ulterior, cu o acuitate, precizie și intensitate uimitoare, peisaje, chipuri sau forme naturale, trecându-le apoi pe pânză. Muzicienii își pot construi mental arhitecturi grandioase de sunete, și transpune în capodopere muzicale de tip simfonii, opere, sau muzică ușoară. Scriitorii își pot construi mental personaje cu extremă precizie și vivacitate, realizând descrieri remarcabile de individualizări umane sau neumane
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
nord vest a vulcanului un cutremur de intensitate mică, care crește în perioada săptămânilor următoare, care creează certitudinea unei activități vulcanice.La data de 2 aprilie se produce erupția, la început o explozie freatică cauzată de contactul magmei fierbinți cu pânza de apă freatică care apare sub formă de vapori fierbinți de apă, formându-se în apropierea piscului o crăpătură lungă de 1,5 km. In următoarele două săptămâni, au loc erupții mai mici de cenușă vulcanică, seismografele înregistrând sute de
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
extravagant. Pentru o mai clară înțelegere, creația lui Hervé trebuie împărțită în 3 mari perioade: a) Perioadă “Folies-Concertantes”, în care pot fi cuprinse toate lucrările lirice executate în teatrul sau și apoi în “Folies-Nouvelles” din Faubourg, de la „Don Quijote et Sancho Pânză” (1848) până la „Le Joueur de Flute” (1864). b) Perioadă “Trilogiei”, la “Folies Dramatiques”, în care a realizat marile operete: „L’Oeil crevé” (1867), „Chiperic” (1868) și „Petit Faust” (1869), perioada de maturitate, în care Hervé a demonstat o imaginație muzicală
Florimond Ronger (Hervé) () [Corola-website/Science/307650_a_308979]
-
de manieră eclectică și rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fost înfățișată și în câteva portrete de țigănci făcute tot în acea perioadă. Octav Băncilă își făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a fost de această dată unicul candidat care s-a prezentat la concurs. Ministerul Instrucțiunii Publice a interzis încă de la început expunerea tablourilor cu tematică socialistă, dar a revenit ulterior asupra hotărârii scoaterii din expoziție a lucrărilor cu pricina. Trei pânze au fost scoase după trei zile de expunere, și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare" s-au duelat în luări de poziții pro și contra tematicii socialiste afișată de Octav Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
ca urmare a reproducerilor pe care "România Muncitoare" le-a făcut în numărul din 4 martie 1909 tablourilor "Înainte de 1907" și "Înmormântarea". Lista tablourilor prezentate la expoziția din anul 1909 la Ateneul Român este necunoscută. Se știe că a expus pânza "Orbul de la Frumoasa", care înfățișează un tânăr militar victimă a conjunctivitei, care în acele vremuri făcea ravagii în armată, care iese de la spitalul militar din Frumoasa și-și caută drumul cu un băț. Octav Băncilă a mai expus și pastelul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
evidentă. În picturile "La nicovală" și "Fierarii", Băncilă folosește o tehnică aspră, cu linii care delimitează mai mult formele decât să definească contrastele de lumină și umbră. Nervozitatea execuției creează impresia unei compoziții făcute în grabă, cu elemente aruncate pe pânză în mod arbitrar. Subiecte similare au fost create și în compoziția "" unde cromatica aleasă a fost una întunecată, și care în mod nefericit nu reliefează conținutul lucrării. Contrar acestora, se remarcă cu însuflețire tabloul "" din anul 1908, unde mișcările și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
derulat în anul 1907 și a răscoalelor țărănimii din România s-au suprapus ca o mănușă pe idealurile sale de viață și implicit în pictură. Majoritatea picturilor lui Băncilă înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]