12,341 matches
-
nu a luat parte. La 24 aprilie 2005 a și-a ținut lucrările al II-lea Congres al Partidului Reformei. Congresul a decis schimbarea denumirii formațiunii din Partidul Reformei în Partidul Liberal (PL), a adoptat Statutul și Programul PL în redacție nouă, a aprobat noua siglă a formațiunii și a ales în funcția de președinte al partidului pe Mihai Ghimpu . La alegerile anticipate pentru funcția de primar general al Chișinăului din 25 noiembrie 2005 candidatul acestui partid, Dorin Chirtoacă, a acumulat
Partidul Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/315468_a_316797]
-
și el în carusel. Cum nimeni nu mai era prin preajmă să-l oprească, acesta a continuat să funcționeze până a doua zi dimineață, când a sosit ciobanul cu oile din satul învecinat. Episodul al doilea începe arătând cum, la redacția ziarului "Scînteia", principalul ziar al Partidului Comunist Român, fotografiile dictatorului Nicolae Ceaușescu sunt modificate pentru a-l face pe acesta să pară mai impunător. După o vizită a președintelui francez Valéry Giscard d'Estaing, urmează să mai fie aleasă, înainte de
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
d'Estaing, urmează să mai fie aleasă, înainte de închiderea ediției, doar fotografia de pe prima pagină. Cum, dintr-o eroare de protocol, Nicolae Ceaușescu a apărut în toate fotografiile cu capul descoperit, în timp ce președintele francez și-a păstrat pălăria pe cap, redacția decide să modifice o fotografie adăugând căciula pe capul dictatorului. Din graba de a fi totul gata pentru ca ziarul să ajungă la prima oră în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, ziarul ajunge să fie tipărit cu fotografia incomplet modificată
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
ul (din ) este un articol (de ziar, de revistă etc.), de obicei nesemnat care exprimă punctul de vedere oficial al conducerii redacției într-o problemă actuală și importantă. Se mai numește și "articol de fond". Fiind cea mai importantă specie a jurnalismului de opinie, editorialul exprimă atitudinea ziarului față de realitatea politică, socială, economică etc. Coloana editorială sau pagina editorială (editorial page) sunt
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, în anul 1972. În anul 1997 devine doctor în filosofie, între anii 1974 și 1977 este redactor la revista „Transilvania“ din Sibiu, din 1990 deține funcția de secretar general de redacție al revistei „Tribuna“, iar din anul 1994 este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism din Cluj. A colaborat cu revista Echinox unde și-a făcut debutul în anul 1970 cu articolul „Existență
Ion Maxim Danciu () [Corola-website/Science/321824_a_323153]
-
acestei întreruperi o reprezenta faptul că Episcopia Hușilor a hotărât tipărirea unei reviste săptămânale cu titlul „Credința strămoșească”, sub îngrijirea preoților misionari din eparhia Hușilor. Episcopul Nifon Criveanu (1933-1939) i-a încredințat pr. Anton Popescu grija pentru scoaterea acestei foi, redacția acesteia aflându-se la Biserica Sf. Dumitru din Huși. Primul număr al acestei reviste a apărut la 20 mai 1934, iar în cel de-al doilea număr, din 27 mai 1934, preotul Anton Popescu anunța faptul că "„Credința”, foaia pe
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
mai 1934, iar în cel de-al doilea număr, din 27 mai 1934, preotul Anton Popescu anunța faptul că "„Credința”, foaia pe care eu o scoteam până acum, nu va mai ieși."" Cu începere de la numărul din 25 iulie 1934, redacția a fost transferată în clădirile Episcopiei Hușilor, ridicându-i-se preotului Anton Popescu însărcinarea dată de a se îngriji de tipărirea acestei foi. Redacția revistei „Credința Strămoșească” revenea la 21 martie 1935 la Biserica "Sf. Dumitru" din Huși. După alegerea
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
o scoteam până acum, nu va mai ieși."" Cu începere de la numărul din 25 iulie 1934, redacția a fost transferată în clădirile Episcopiei Hușilor, ridicându-i-se preotului Anton Popescu însărcinarea dată de a se îngriji de tipărirea acestei foi. Redacția revistei „Credința Strămoșească” revenea la 21 martie 1935 la Biserica "Sf. Dumitru" din Huși. După alegerea în 1939 a episcopului Nifon Criveanu ca mitropolit al Olteniei, sarcina pentru redactarea revistei „Credința Strămoșească” i-a fost luată preotului Anton Popescu, iar
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
eroare, poate transforma evenimentul dintr-o sursă de prestigiu într-un dezastru. Daca acesta este bine organizat, jurnaliștii rămân cu amintirea unei primiri călduroase, a unei vizite bogate în informații, a unor discuții interesante cu persoane autorizate; întorcându-se în redacții cu „tolba" plină de informații utile, obținute la fața locului, din observații, dialoguri sau din dosarul de presă. În organizarea unui astfel de eveniment se parcurg mai multe etape importante: După ce a fost aprobat bugetul și s-a dat undă
Vizita și voiajul de presă () [Corola-website/Science/321887_a_323216]
-
la stradă a fost sediul administrației instituției. Aici a locuit pentru o perioadă primul medic român din Bucovina, Teofil Lupu (1869-1935), împreună cu fiica sa, Octavia, și ginerele său, scriitorul și publicistul Alexandru Leca Morariu. Între anii 1926-1929 a funcționat aici redacția revistei literare și de folclor „Făt-frumos”, condusă de Leca Morariu. În anul 1964, peste drum de spitalul vechi, s-a dat în folosință o clădire modernă cu opt etaje, cu o capacitate de 600 paturi, având în față un corp
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]
-
cursurile Școlii postliceale de laboranți fizică-chimie. După absolvire a lucrat în diverse domenii: la Institutul de cercetări și amenajamente silvice, ca ucenic strungar la Uzinele "23 August", operator la Biofarm, muncitor de întreținere la Motel București, redactor și secretar de redacție la "Proprietarul", corector și redactor la revistele "Știintă și tehnică" și "Anticipația", corector la "Adevărul", sau corector editorial la editura Hyperion. Pasionat de șah, a câștigat 12 premii la concursurile naționale. A luat parte la activitatea mai multor cenacluri literare
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
stă în puterea lui să le convertească după legi numai de el știute, substituind lumile unele altora, în speranța că va lua ființă un imperiu numai al său.” (Crai nou, 23 mai 2009) Între 1968 și 1975 a lucrat în redacția centrală a ziarului „România liberă”, ca redactor, șef de secție și redactor-șef adjunct. Între 1975 și 1990 a făcut parte din redacția revistei „Tribuna României” (unde a fost un an și jumătate șef de secție, iar apoi redactor-șef
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
un imperiu numai al său.” (Crai nou, 23 mai 2009) Între 1968 și 1975 a lucrat în redacția centrală a ziarului „România liberă”, ca redactor, șef de secție și redactor-șef adjunct. Între 1975 și 1990 a făcut parte din redacția revistei „Tribuna României” (unde a fost un an și jumătate șef de secție, iar apoi redactor-șef adjunct). În 1984, până în 1985, a fost detașat în Redacția Publicațiilor pentru Străinătate (ca redactor-șef adjunct). Ca romancier, a debutat în „România
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
secție și redactor-șef adjunct. Între 1975 și 1990 a făcut parte din redacția revistei „Tribuna României” (unde a fost un an și jumătate șef de secție, iar apoi redactor-șef adjunct). În 1984, până în 1985, a fost detașat în Redacția Publicațiilor pentru Străinătate (ca redactor-șef adjunct). Ca romancier, a debutat în „România literară”, nr. 12 din 23 martie 1978, cu un un fragment din romanul "Căderea, "intitulat „Petrecerea”. "Căderea "a apărut la editura „Cartea Românească”, în 1980. A mai
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
al Societății Ziariștilor Ardeleni Acum când înfrânt de anii trăiți de muncă ce nu cunoaște oboseală,trupul său se coboară în noaptea tărânei din care a fost făcut și când sufletul său trudit se odihnește în liniștea veșniciei,instituția și redacția ziarului"Telegraful Român"pe care le-a slujit cu atâta râvnă îi aduc, prin rostul meu smerit, ultimul omagiu sincer de mulțumire și de recunoștință și-i adresează creștinescul"Fie-ți țărâna ușoară și memoria binecuvântată!"((Corneliu Sârbu,"Telegraful Român
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
de care nu te mai saturi ascultându-l.”" Luând în considerare activitatea sa de publicist, am putea spune că punctul ei esențial se concretizează în înființarea "Bibliotecii noastre" la Caransebeș și în interesul pe care și l-a dat la redacția "Telegrafului român" din Sibiu. În cadrul "Bibliotecii noastre", au apărut cam 50 de cărți mici pentru popor. Printre primele numere a fost culegerea de "Versuri și proză" de G. Coșbuc. Poetul începuse în acest timp să fie cunoscut. La București, i
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
prin corespondență. Mai târziu, P.Cazacu avea să declare că fondurile necesare pentru punerea în funcțiune a acestei întreprinderi au fost oferite de Banca Națională. Au apărut în total șase numere ale acestui periodic. Publicația a fost expediată pe adresa redacțiilor unor ziare, ce apăreau la București, care la rândul lor, reluau unele știri din „Basarabia”. Pe frontispiciul primului număr stă scris: Prin luptă vei dobândi dreptate”, moldovenii sunt îndemnați să se trezească din amorțeala în care se găsesc căci „sună
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
deja destule campanii pentru țară: în Crimeea, în Balcani, în Moldova, în Manciuria. Astfel ,tineretul basarabean se grupase în jurul avocatului N. Gavrilita și hotărâse să editeze „Basarabia”, prima gazetă româneasca, național-democratică iar mai apoi național-poporană între Prut și Nistru. Grija redacției o avea tânărul Pantelimon Halippa, iar după arestarea sa, M. Vântu. Gazeta apărea de două ori pe săptămână. Primul număr a apărut în ziua de 24 mai 190613. Conservatorii conduși de Dicescu s-au hotărât să scoată și ei o
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
pe jos pe iarbă și ascultau cum unul din ei, mai cărturar, le citea „Basarabia”15. Dar încă de la prima apariție „ Basarabia” a intrat în conflict cu autoritățile rusești. Poliția rusă a confiscat mai multe numere, uneori chiar din sediul redacției. Învățătorilor le sunt interzise abonamente la această publicație, în timp ce foarte multe exemplare sunt distruse de poștă 16. Membrii redacției și mulț i colaboratori sunt urmăriți de poliție. Directorul E. Gavriliță, este dat în judecată pentru articolul scris de Pan Halippa
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
prima apariție „ Basarabia” a intrat în conflict cu autoritățile rusești. Poliția rusă a confiscat mai multe numere, uneori chiar din sediul redacției. Învățătorilor le sunt interzise abonamente la această publicație, în timp ce foarte multe exemplare sunt distruse de poștă 16. Membrii redacției și mulț i colaboratori sunt urmăriți de poliție. Directorul E. Gavriliță, este dat în judecată pentru articolul scris de Pan Halippa „Liga țăranilor și stăpânirea” și este condamnat la o lună la ostrov și este amendat cu suma de 100
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Halippa este arestat la Moscova în timp ce se afla la un Congres unde participa ca delegat al țărănimii din Basarabia. P. Cusevan antiromân, a atacat în gazetele rusești de mai multe ori publicația „Basarabia”. Datorită presiunilor exercitate de autoritățile ruse asupra redacției „Basarabia”, autoritățile i-au obligat pe conducătorii acesteia să renunțe. Astfel în luna martie 1907 apărea la Chișinău, ultimul număr (78) al „Basarabiei” care avea pe prima pagină imprimatâ în întregime poezia „Deșteaptă-te române.” În primăvara anului 1913 a
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
acțiune colectivă a poporului 24. Către sfârșitul lunii martie a luat ființa la Chișinău o societate națională, care a stat la baza constituirii Partidului National Moldovenesc. Constituirea Partidului a fost hotărâtă în urma mai multor consfătuiri ale intelectualilor din Chișinău, la redacția ziarului ”Cuvânt moldovenesc”. El s-a numit Partidul National Moldovenesc, iar ca președinte a fost ales marele patriot Vasile Stroiescu, un om cu multă influență în rândurile tuturor românilor basarabeni 25. În numărul doi al ziarului „Cuvânt moldovenesc” a fost
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Evreilor Germani, Grupul de Cercetare “Didactica biologiei” de la Universitatea din Jenă, diferite fundații și alte institute academice din Germania și Israel. În martie 2005, Institutul Bucerius a publicat lucrarea “Memorie și amnezie: Holocaustul în Germania” , o serie de articole sub redacția lui Gilad Margalit și Yfaat Weiss,de la Universitatea din Haifa(în ebraică). Volumul reprezintă rezultatul unor serii de întâlniri avute între anii 2001-2002, ale unor cercetători ai Holocaustului din Israel, Germania , alte țări ale Europei și Statele Unite. Atelierele de studii
Institutul Bucerius () [Corola-website/Science/325391_a_326720]
-
arhivele din Romă și Veneția. A publicat singur sau în colaborare o serie de studii privind raporturile dintre țările române și Poartă Otomană, despre marile drumuri de comerț și zona Marea Neagră și regiunile nord-pontice. A fost membru al comitetului de redacție al revistei de specialitate Turcica (1980-1889). După 1977, a participat și la activitatea unor grupuri de cercetare multidisciplinare (istorici, sociologi, economiști, politologi) privitoare la țările comuniste și la relațiile Est-Vest. A fost membru al comitetelor de redacție al revistelor L
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
al comitetului de redacție al revistei de specialitate Turcica (1980-1889). După 1977, a participat și la activitatea unor grupuri de cercetare multidisciplinare (istorici, sociologi, economiști, politologi) privitoare la țările comuniste și la relațiile Est-Vest. A fost membru al comitetelor de redacție al revistelor L’Alternative (1979-1985), L’Autre Europe (1986-1994) și până în prezent, al trimestrialului Politique Internaționale. În aceste reviste a sustinut singur sau împreună cu alți cercetători analize asupra opoziției din România, minorităților naționale, situației vieții religioase, politicii sociale, economice și
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]