12,049 matches
-
deoarece insecta este prinsă în zbor. În acest fel, păianjenul nu trebuie să aștepte când ceva va cădea în plasă. Ziua aceștia sunt rar observați, dar noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima este prinsă în pânză, firul oscilează, informând păianjenul. De aceea, receptorii tactili sunt foarte sensibili. Imediat, păianjenul se repede spre pradă și o acoperă cu un strat de mătase și îi
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
de siguranță, caracteristicile ținutei sunt în prezent strict reglementate. La competițiile internaționale, ținuta trebuie să fie rezistentă la 800 Newton. Cerințele la nivel național diferă de la o țară: norma 350N poate fi suficiente. Pentru a asigura securitatea și buna funcționare semnalizări electrice, material trebuie să fie curat și în stare bună. În cele mai multe competiții, trebuie să aibă numele și naționalitatea înscrise pe spatele vestei. Fiecare țară își stabilește „ținuta națională” (inclusiv masca), un singur design pentru toți scrimerii acelei țări participanți
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
În formula „releul italienește” (în ), fiecare trăgător îi întâlnește pe cei trei trăgători adverși: meciurile se trage în nouă relee a câte trei minute sau până scorul ajunge la un multiplu de 5. Astfel: În fața arbitrului se află aparatul de semnalizare, care este prevăzut cu patru lămpi: o lampă albă și o lampă de de culoare roșie sau verde pentru fiecare trăgător. În cazul unei tușe valabile, lampa colorată se aprinde din partea trăgătorului care a lovit. Lampa albă se aprinde în
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
fiecare trăgător. În cazul unei tușe valabile, lampa colorată se aprinde din partea trăgătorului care a lovit. Lampa albă se aprinde în cazul unei tușe nevalabile (care ajunge pe suprafața nevalabilă). În acest scop, fiecare trăgător este legat de aparatul de semnalizare printr-un sistem complex. Arma este prevăzută în interiorul cochiliei cu o priză la care este conectat "firul de corp". Acest fir trece sub bluza trăgătorului, de-a lungul brațului înarmat și laturi. Firul de corp este conectat, în rândul său
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
care este conectat "firul de corp". Acest fir trece sub bluza trăgătorului, de-a lungul brațului înarmat și laturi. Firul de corp este conectat, în rândul său, la o rolă situată la extremitatea planșei, care este legată la aparatul de semnalizare. La floretă și la spadă, un fir trece de-a lungul lamei, vârful servind ca întrerupător: presiunea exercitată pe arcul vârfului închide sau deschide, după caz, circuitul electric. În competițiile disputate la cel mai înalt nivel este folosit un sistem
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
alimentația și inhibă sațietatea, în timp ce neuronii POMC/CART stimulează sațietatea și inhibă alimentația. Ambele grupuri de neuroni ai nucleului arcuat sunt reglați parțial de către leptină. Leptina inhibă grupul NPY/AgRP și stimulează grupul POMC/CART. Prin urmare, un deficit în semnalizarea leptinei, fie pe calea deficitului de leptină, fie pe calea rezistenței la leptină, duce la supraalimentare și este posibil să contribuie la apariția unor forme genetice și dobândite de obezitate. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anticipează că supraponderalitatea și obezitatea
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
linii de mare viteză vest europeană transnațională pe relația nord-sud între Amsterdam și Paris. Porțiunea dintre Bruxelles și Antwerpen este utilizată și de trenuri InterCity interne belgiene ale SNCB. Construcția liniei a fost finalizată în 2007, dar diferite probleme de semnalizare precum și întârzierile apărute în partea olandeză a proiectului, HSL Zuid au întârziat darea acesteia în folosință. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Primele trenuri care au circulat în regim comercial au fost trenuri de tip IR
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
InterCity interne belgiene ale SNCB. Construcția liniei a fost finalizată în 2007, dar diferite probleme de semnalizare precum și întârzierile apărute în partea olandeză a proiectului, HSL Zuid au întârziat darea acesteia în folosință. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Primele trenuri care au circulat în regim comercial au fost trenuri de tip IR ce leagă stația de Antwerpen-Centraal, începând cu data de 15 iunie 2009. Trenurile Thalys între Paris-Bruxelles și Amsterdam, ce pot circula cu viteze de
LMV 4 () [Corola-website/Science/315144_a_316473]
-
HSL-Zuid (, "Linia de Mare Viteză Sud") este o linie de mare viteză din Olanda ce face spre Belgia. Inițial programată pentru a fi dată în folosință în 2007, aceasta a fost întârziată datorită diverselor probleme de construcție, semnalizare și pregătire a materialului rulant. Linia este programată actualmente pentru a fi dată în folosță până la sfârșitul lui 2009. De o manieră generală, linia HSL-Zuid asigură o legătură rapidă între orașele Paris și Bruxelles pe de o parte și orașele
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
h și de trenuri V 250 operate de NS Hispeed în regim InterCity în Olanda și pe relații internaționale spre Belgia, trenuri ce pot circula cu o viteză maximă de 250 km/h. Linia este echipată cu noul sistem de semnalizare european ETCS. Trenurile folosesc linia clasică între Amsterdam și Schiphol. La sud de Schiphol începe linia dedicată, ce urmează traseul liniei clasice și a autostrăzii A4 până în apropiere de Nieuw-Vennep după care continuă spre est. La nord de Leiderdorp linia
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
(ISAF) este o societate românească, înființată în 1951 de către administrația Căilor Ferate Române, al cărui principal obiect de activitate este executarea și montarea în țară și peste hotare, a oricărui tip de instalații de automatizare, semnalizare, telecomunicații, radiocomunicații și producție, a instalațiilor de înaltă tensiune destinate transportului feroviar și urban electrificat, precum și orice activitate care necesită confecții metalice. În iunie 2008 a fost achiziționată de grupul francez Colas, parte a gigantului Bouygues. ISAF Ș.A. are peste
Întreprinderea de Semnalizări și Automatizări Feroviare () [Corola-website/Science/318796_a_320125]
-
clienți guvernamentali sau privați care au condiții/exigente tehnice și operaționale severe/ridicate. Angajamentul ISAF este de a oferi atât servicii profesionale și de înaltă calitate cât și cele mai bune soluții pentru protejarea intereselor clientiilor noștri. Diviziile de Electrificare, Semnalizări și Telecomunicații oferă proiecte și soluții la cheie, eficiente, la un standard tehnologic și calitativ înalt pentru lucrări de mare amploare (cale ferată, metrou, tramvai, troleibuz). Toate lucrările executate, având suportul dotărilor și amenajărilor existente, conferă ISAF Ș.A. capabilitatea executării
Întreprinderea de Semnalizări și Automatizări Feroviare () [Corola-website/Science/318796_a_320125]
-
Se pare că toate Salticidae, indiferent dacă au două, trei sau patru tipuri de receptori colori, sunt foarte sensibile la lumina ultravioletă. (Peaslee & Wilson, 1989). Unele specii (de exemplu "Cosmophasis umbratica") sunt dimorfice în spectrul ultraviolet, sugerând un rol în semnalizarea sexuală (Lim & Li, 2005). Discriminarea culorilor a fost demonstrată în experimente de comportament. Ochii principali au o rezoluție înaltă (unghi vizual de 11 min.), dar câmpul vizual este îngust, între 2 și 5 grade. Păianjenii săritori sunt vânători activi, ceea ce
Salticidae () [Corola-website/Science/318820_a_320149]
-
venite din partea artileriei americane și a tirului naval au forțat amânarea atacului pentru noaptea de 3 martie. La orele 21:00, un avion japonez solitar a lansat opt bombe, distrugând legăturile telefonice. Odată plecat, s-au ridicat rachete galbene de semnalizare și infanteria japoneză a lansat un atac, susținut de tirul de mortiere. În larg, distrugătoarele lui Dechaineux au fost și ele atacate de patru bombardiere "Betty". Escadrila 1 din Regimentul 5 Cavalerie a fost atacată de circa două plutoane întărite
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
(în , abreviat SS7) este un set de protocoale de semnalizare pentru telefonie, folosite pentru semnalizare în majoritatea rețelelor de telefonie clasică din lume. Acestea asigura semnalizarea în afara benzii (out-of-band signaling), oferind suport pentru stabilirea apelului, taxare, funcții de rutare și de comutare. SS7 a fost standardizat de ITU-T în
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
(în , abreviat SS7) este un set de protocoale de semnalizare pentru telefonie, folosite pentru semnalizare în majoritatea rețelelor de telefonie clasică din lume. Acestea asigura semnalizarea în afara benzii (out-of-band signaling), oferind suport pentru stabilirea apelului, taxare, funcții de rutare și de comutare. SS7 a fost standardizat de ITU-T în standardul Q.700, apărut în
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
(în , abreviat SS7) este un set de protocoale de semnalizare pentru telefonie, folosite pentru semnalizare în majoritatea rețelelor de telefonie clasică din lume. Acestea asigura semnalizarea în afara benzii (out-of-band signaling), oferind suport pentru stabilirea apelului, taxare, funcții de rutare și de comutare. SS7 a fost standardizat de ITU-T în standardul Q.700, apărut în 1988 și modificat în 1993. Alte protocoale din cadrul stivei de protocoale
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
fost definite de standarde ulterioare din aceeași serie. Fiecare țară are un standard propriu, cu anumite particularități, dar toate sunt derivate din standarde regionale definite de ANSI și ETSI, care la rândul lor sunt inspirate din standardele ITU. Sistemele de semnalizare pentru telefonie au fost dezvoltate de marile companii de telefonie împreună cu ITU din 1975. Primul protocol internațional de semnalizare a fost Sistemul de semnalizare 6 (SS6) din 1977. Urmașul sau, a fost definit de ITU-T în seria Q.7xx
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
sunt derivate din standarde regionale definite de ANSI și ETSI, care la rândul lor sunt inspirate din standardele ITU. Sistemele de semnalizare pentru telefonie au fost dezvoltate de marile companii de telefonie împreună cu ITU din 1975. Primul protocol internațional de semnalizare a fost Sistemul de semnalizare 6 (SS6) din 1977. Urmașul sau, a fost definit de ITU-T în seria Q.7xx din 1988. SS7 a fost gândit să înlocuiască SS6, care avea o unitate de semnal de 27 de biți
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
definite de ANSI și ETSI, care la rândul lor sunt inspirate din standardele ITU. Sistemele de semnalizare pentru telefonie au fost dezvoltate de marile companii de telefonie împreună cu ITU din 1975. Primul protocol internațional de semnalizare a fost Sistemul de semnalizare 6 (SS6) din 1977. Urmașul sau, a fost definit de ITU-T în seria Q.7xx din 1988. SS7 a fost gândit să înlocuiască SS6, care avea o unitate de semnal de 27 de biți ce nu putea fi adusă
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
ce nu putea fi adusă în sistemele digitale. SS7 a înlocuit rapid SS6, SS5, R1 și R2; dacă SS5 și SS6 au dispărut cu totul, R1 și R2 sunt inca folosite în anumite țări. Sistemele SS5 și cele anterioare foloseau semnalizarea în bandă, în care informația de ințiere a apelului era transmisă prin tonuri multi-frecvență pe liniile telefonice. Această a dus la probleme de securitate, fiind expuse unor atacuri ce foloseau semnalele pentru apeluri de mare distanță, permițând astfel folosirea gratuită
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
a apelului era transmisă prin tonuri multi-frecvență pe liniile telefonice. Această a dus la probleme de securitate, fiind expuse unor atacuri ce foloseau semnalele pentru apeluri de mare distanță, permițând astfel folosirea gratuită a liniilor telefonice. SS6 și SS7 folosesc semnalizarea în afara benzii, separând canalul de voce al clientului de canalul de semnalizare dintre centrale și eliminând astfel posibilitatea de a falsifica mesajele de semnalizare. SS6 și SS7 sunt cunoscute sub denumirea de sisteme "Common Channel Interoffice Signalling" (CCIS - ) datorită folosirii
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
dus la probleme de securitate, fiind expuse unor atacuri ce foloseau semnalele pentru apeluri de mare distanță, permițând astfel folosirea gratuită a liniilor telefonice. SS6 și SS7 folosesc semnalizarea în afara benzii, separând canalul de voce al clientului de canalul de semnalizare dintre centrale și eliminând astfel posibilitatea de a falsifica mesajele de semnalizare. SS6 și SS7 sunt cunoscute sub denumirea de sisteme "Common Channel Interoffice Signalling" (CCIS - ) datorită folosirii unui canal de semnalizare ce controlează mai multe canale de voce. Deși
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
pentru apeluri de mare distanță, permițând astfel folosirea gratuită a liniilor telefonice. SS6 și SS7 folosesc semnalizarea în afara benzii, separând canalul de voce al clientului de canalul de semnalizare dintre centrale și eliminând astfel posibilitatea de a falsifica mesajele de semnalizare. SS6 și SS7 sunt cunoscute sub denumirea de sisteme "Common Channel Interoffice Signalling" (CCIS - ) datorită folosirii unui canal de semnalizare ce controlează mai multe canale de voce. Deși la prima vedere canalul suplimentar de semnalizare reduce capacitatea liniilor T1/E1
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
canalul de voce al clientului de canalul de semnalizare dintre centrale și eliminând astfel posibilitatea de a falsifica mesajele de semnalizare. SS6 și SS7 sunt cunoscute sub denumirea de sisteme "Common Channel Interoffice Signalling" (CCIS - ) datorită folosirii unui canal de semnalizare ce controlează mai multe canale de voce. Deși la prima vedere canalul suplimentar de semnalizare reduce capacitatea liniilor T1/E1, acest lucru devenise mai puțin important în perioada în care SS7 a fost implementat; abordarea această oferea o viteză superioară
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]