14,383 matches
-
reunește: - principiul vital (interacțiunile din care a luat naștere ființaă; - principiul rațiunii (reperele cunoașterii și înțelegeriiă; - principiul conștiinței (capacitatea de autoreflexie și de reflectare a lumiiă; - principiul transcendenței (capacitatea de a se recrea prin depășirea de sine și a lumii tinzând spre un ideală. Dar personalitatea mai înseamnă și un complex de trăsături psihologice, specific individuale, persistente, în marea lor majoritate neconștientizate, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale. Acestea sunt expresia unor atribute stabile sau coalizează o suită de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
față de congeneri și a celui din mediul profesional și social, a atitudinii față de droguri și a reacțiilor față de nou și de psihotraume. S-a confirmat și corelația pozitivă dintre calitatea afecțiunii parentale și nivelul de extroversiune a copiilor. Astfel, părinții tind să adopte copii provenind de la mame biologice hiperactive și impulsive, copii față de care însă nu se pot atașa afectiv. Contribuția personogenetică propriu-zisă a eredității nu presupune faptul că ar exista gene care predetermină trăsături ale personalității, ci asocieri de gene
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afective și instinctuale, care însă sunt net dominate de comportamentul antisocial. În nici una dintre variante ei nu pot fi derogați de responsabilități. Contactul cu legea este plauzibil mai ales când aparțin unor pături social-economice sărace sau dezavantajate. Tulburările de personalitate tind treptat să fie privite - în sensul lui Morel - ca expresii ale unor procese degenerative ale sistemului nervos de natură constituțional-ereditară. Aceasta corespunde și conceptului de inferioritate psihopatică introdus de Koch (1891Ă, care părea că îl va înlocui pe cel de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă comportament sau aspect bizar, excentric sau particular; 8Ă lipsa de amici sau confidenți apropiați, alții decât rudele de gradul I; 9Ă anxietate socială excesivă care nu diminuează odată cu familiarizarea și tinde a fi asociată mai curând cu temeri paranoide decât cu judecăți negative despre sine. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de dezvoltare pervazivă. Notă: Dacă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburarea obsesiv-compulsivă se află pe primele locuri ca frecvență. Ambele nuanțează trăsăturile tulburării de personalitate obsesiv-compulsive, dar, pe de altă parte, favorizează acuratețea diagnosticării acesteia. Obsesiv-compulsivii răspund mai bine la tratament ca și cei afectați de TP evitantă, dar, uneori, tind să controleze singuri întregul program terapeutic. Capitolul 6 CIRCUMSCRIEREA GENERALĂ A TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE SEVERITATE ȘI COMPENSARE 6.1. Perspectiva psihiatrică și cea nemedicală a tulburăriloe de personalitate Ceea ce în prezent este abordat și studiat ca „tulburare de personalitate” este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
convenție, prin votul democratic al unei echipe de experți. Sistemul are avantaje și dezavantaje. Dintre dezavantaje, enumerăm: - lipsa limitelor clare dintre categorii. Un sistem de clasificare e considerat cu atât mai bun, cu cât categoriile sunt mutual exclusive și dacă tinde spre exhaustivitate, ceea ce nu e cazul în sistemele existente. Toate cercetările arată că numărul cazurilor aparținând mai multor categorii este mai mare decât cel aparținând unei singure categorii, iar numărul celor din categoria „alte forme” este mare; - lipsește orice criteriu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în trăsături detaliate, care apar circumstanțial sau doar din anumite puncte de vedere, ca „fațete”. În diverse sisteme, fațetele sunt analizate distinct și explicit. Pe de altă parte, la o analiză mai atentă, ansamblul trăsăturilor anormale de bază apare ca tinzând să se organizeze în puține clase sau clustere de mare generalitate (Widiger, 2005Ă. Toate sistemele dimensionale cuprind un domeniu de tipul extroversiei sau afectivității pozitive. Un alt domeniu comun este cel al agresivității, al relațiilor interpersonale antagoniste, dissociale. Sistemele care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăire, a bogăției de manifestări și relaționării interpersonale, precum și a cunoștințelor sale teoretice, a culturii sale, a felului în care își reprezintă lumea, a convingerilor și credințelor, a concepției sale despre lume. Viziunea și metoda lui JASPERS este fenomenologică, antropologică, tinzând spre ideografic și descriere de cazuri tipic exemplare. În personologia americană, Allport (Feist, 1985Ă a încercat să continue această linie. Abordarea lui Cattel este mai restrânsă, ea concentrându-se pe aria de specialitate a psihologului. Dar și acest demers este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoanei ce completează chestionarul poate fi deformată: prin starea sa de moment, prin importanța acordată de acesta chestionarului, prin eventualele tulburări psihopatologice de pe Axa I - de exemplu, depresie sau schizofrenie. Însăși prezența unei tulburări de personalitate poate deforma autoevaluarea, subiectul tinzând să se prezinte altora într-un anumit fel, în mod diferit în cazul unui histrionic, narcisic, dependent, schizoid. Autoprezentarea mai poate fi modificată de nesinceritatea voită a subiectului. Acest fapt e valabil până la un punct și în cazul unei chestionări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai insistente privitor la abordarea dimensională a tulburărilor de personalitate, inclusiv în cadrul problemei comorbidității dintre Axa I și II. Acest fapt permite și o înțelegere a continuității cu normalitatea psihică a tulburărilor de pe cele două axe. Din altă perspectivă, terapia tinde să modifice și ea înțelegerea acestei co-ocurențe. Medicalizarea psihiatrică a omului contemporan În a doua jumătate a sec. XX a apărut o tendință crescândă de medicalizare psihiatrică. Tristețea milenară a oamenilor a devenit tot mai mult simptom depresiv, diagnosticabil și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o influență reciprocă între aceste două tipuri de patologie. Existența unui diagnostic de tulburare de personalitate ar face ca o tulburare pe Axa I să aibă un prognostic mai rezervat iar o tulburare pe Axa I recurentă și prelungită ar tinde să modifice personalitatea în sens patologic. Pe de altă parte se discută și problema în ce măsură este vorba de o patologie distinctă și care ar fi argumentele unui diagnostic specific fiecăreia din cele două axe. 3. Modele ale relațiilor dintre Axa
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doar la aproximativ 50% din cazuri în perspectiva categorială. Acest atribut pare a fi ceva mai bine reprezentat în perspectiva dimensională (McDAVID, 1996Ă. De-a lungul timpului, mai ales după 50 de ani, TP antisocială dar mai ales TP borderline tind să se amelioreze. Existența unei tulburări pe Axa I care este tratată cu grijă poate ameliora și Axa II. O constatare generală a multor metaanalize a fost în jurul anului 2000, că tulburările de personalitate sunt doar relativ stabile în timp
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diversității relațiilor interpersonale ale pacientului. Sunt cultivate fenomenele de contratransfer în vederea stabilirii unei alianțe terapeutice. Prin identificarea trăirilor pacientului și a manifestărilor comportamentale corespondente terapeutul îl va stimula în conștientizarea și reproducerea lor coerentă diminuând tendințele disociative. Un rol semnificativ tinde să aibă astăzi tehnica cognitiv-analitică dezvoltată de YOUNG și colaboratorii săi care constă în identificarea și modificarea structurilor maladaptative precoce și a devianțelor comportamentale persistente aferente lor. Și în acest caz stabilirea unei complexe alianțe terapeutice este decisivă. Ea se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dintre reacțiile afective de furie și supărare și atributele afective structurale ale părinților. Sunt cultivate de asemenea răspunsurile afective pozitive care asigură protecția și sprijinul partenerului. În toate aceste inițiative terapeutul trebuie să stimuleze cooperarea între membrii familiei care progresiv tinde să devină necondiționată (JOHNSON, 1998, JOHNSON, 2002Ă. ZANARINI și FRANKENBURG (1997Ă insistă asupra disfuncționalității vieții sexuale a cuplului în cadrul căreia trebuiesc redimensionate modalitățile de exprimare și favorizată estomparea amintirilor dezavantajante care cultivă rigiditatea atitudinală și perturbă iremediabil momentele de intimitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
putea fi o trăsătură de tip narcisic. Suspiciunea sugerează interferențe cu paranoidul iar anafectivitatea îl apropie de schizoid. Ambiguitatea categoriilor e de altfel o caracteristică pentru întreg sistemul categorial pluritetic a DSM-IV, construit prin votul unei echipe de experți ce tind să împace mai multe orientări. Psihopatia după CLECKLEY. În 1941 apare cartea lui H. CLECKLEY, „The mask of sanity” (CLECKLEY, 1964Ă. În ea este descris și comentat un anumit tip de persoană anormală din seria etichetată ulterior ca personalitate antisocial-sociopată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
KANT se pot articula atât cu unele aspecte ale moralei creștine cât și cu tradiționalele virtuți. În acest sens, s-a dezvoltat în sec. XX-lea personalismul etic a lui SCHELER. O altă mișcare însă, produsă în sec. XIX-lea, tinde să răstoarne situația. NIETZSCHE atacă frontal nu doar etica creștină - pe care o consideră ca etosul celor slabi, a sclavilor - ci înșiși ideea de virtute, care implică echilibru și constanța cu sine a persoanei, întru-bine, în cadrul relaționării sale față de celălalt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Managerii ar trebui să respecte sistematic deviza: „Noi nu abordăm un produs fără un avantaj de cost de 15-20% față de concurenții actuali”; - necesitatea protecțiilor juridice: brevete, mărci de fabrică sau de produs, controlul unei resurse-cheie, deoarece, de multe ori, inovația tinde spre imitație, care are puțină valoare competitivă; - unele protecții au la bază economiile de scară și cele de antrenare (avantajul concurentului care are mai multă experiență acumulată asupra produsului). Combinarea acestora asigură avantajele poziției dominante (leadership); - constatarea că firma nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
parte nouă de-a lungul unor lungi perioade de timp este semnul unui management de proastă calitate, care creează haos intern, spre confuzia clienților. Mulți manageri, mai ales În economiile de tranzacție, pun la Îndoială necesitatea elaborării unei strategii. Ei tind să aibă mai multă Încredere În comoditatea principiului „vânzând și făcând, pe loc” decât În forța unei strategii pe termen mediu sau lung. Desigur, această atitudine va caracteriza Întotdeauna indivizii care „se descurcă” și nu pe cei implicați În afaceri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
structură pentru aprobare și integrare cu strategiile elaborate În alte subunități. Nivelul strategiei finale unește strategiile diferitelor subunități. La nivelul acestora, strategia este croită să urmeze circumstanțele particulare, cu dominanta centrată pe consolidarea poziției celei mai favorabile; alte noi inițiative tind să fie continuări ale activităților prezente. Mai mult, un mare număr de manageri din subunități cunosc bine detaliile strategice și operaționale ale firmei, astfel Încât participarea la formularea strategiei este mai curând largă decât restrânsă. Managementul corporatist poate fi implicat neoficial
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
resursele și obiectivele firmei ca Întreg. În cele din urmă, se acceptă mai multe strategii de afaceri, fiecare elaborată izolat de celelalte și În concordanță cu specificul propriu, păstrând Însă o direcție comună. Procesul formulării strategiei de jos În sus tinde să fie Întreprins cu o anumită regularitate. Între fazele formulării, managerii subunităților sunt concentrați În principal asupra sarcinilor de implementare a strategiei. 2. Elaborarea strategiei de sus În jos Această metodă se aplică la agenții economici pentru care formularea strategiei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ajustărilor. Programul echipei manageriale este variat și foarte fragmentat, astfel Încât managementul nu trebuie limitat la simpla urmărire a planului strategic al firmei. Rezultatele strategice, noile oportunități și ideile strălucite nu apar după un program clar. Mai mult, fiecare decizie strategică tinde să fie fundamentată Într-un context diferit, la intervale care nu pot fi prevăzute, necesitând noi informații și alte circumstanțe. Oportunitățile constituie un factor determinant al strategiei. În unele cazuri, acestea sunt doar o prezență necesară. De exemplu, când cererea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
relative ale fiecărei firme În termenii experienței și, deci, ai costurilor sunt stabile, iar structura concurențială a domeniului este practic Înghețată. În cazul În care producția demarează Într-un ritm constant sau crește Într-un ritm lent, rata scăderii costurilor tinde spre zero. Dimpotrivă, dacă domeniul de activitate cunoaște o creștere importantă, costurile continuă să scadă rapid. Întreprinderea a cărei producție crește mai repede decât activitatea În ansamblul său Își sporește segmentul de piață fără a afecta nivelul producției concurenților, reducându
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
risc și eșec. 3.9.6.1.1. Neprevăzutultc "3.9.6.1.1. Neprevăzutul" 1. Succesul neașteptat oferă cele mai bogate și mai puțin riscante ocazii pentru inovațiile de succes; cu toate acestea, este adesea neglijat, iar sistemul managerial tinde chiar să-l anihileze, deoarece contrazice evoluția normală și de lungă durată a evenimentelor. Astfel, acum 40 de ani, magazinul „R.H. Macy” din New York a Încercat să stopeze creșterea neașteptată a vânzărilor de aparatură pentru a păstra astfel proporția anterioară
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
există o a doua șansă. În schimb, reușita aduce recompense mari temerarilor. Printre aceștia se numără firma Du Pont (fibre sintetice), Hoffmann-La Roche (produse farmaceutice), Laboratoarele Wang (procesoare de text) și firma Apple (computere). Nu toate strategiile de acest tip tind să creeze o afacere mare. De exemplu, 3M Company și Johnson & Johnson caută inovații pentru a menține Întreprinderi mijlocii; acestea Însă domină piețele respective. Ambiția este Încorporată În această strategie de la bun Început, iar firmele aspiră la crearea unui proces
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
-ți afacerea pe aceleași baze sănătoase”. Atât inovațiile, cât și strategiile tehnologice și antreprenoriale evoluează continuu și interdependent la nivel funcțional, la cel al afacerii și la cel corporatist. Generalizarea practicilor manageriale inovaționale și antreprenoriale la nivel național și global tinde spre crearea inovațiilor de sistem. 3.9.8. Inovații de sistemtc "3.9.8. Inovații de sistem" Inovațiile pot viza un anumit produs (fibrele sintetice - Du Pont), un anumit serviciu (poșta - Rowland Hill), o verigă dintr-un proces (enzima pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]