12,305 matches
-
cu excepția ultimelor șase luni din viață. De la vârsta de șase ani, Eduard a început educația cu episcopul Richard Cox și cu John Cheke, formarea sa concentrându-se pe "învățarea limbilor, scriptură, filosofie și toate științele liberale" A primit lecții de la tutorele Elisabetei, Roger Ascham, și a învățat franceza, spaniola și italiana. În plus, este cunoscut că a studiat geometria și a învățat să cânte la instrumente inclusiv la lăută. Ambele surori ale lui Eduard erau atente la fratele lor și adesea
Eduard al VI-lea al Angliei () [Corola-website/Science/302061_a_303390]
-
poate fi analizată în termeni de costuri și beneficii: Este instituția de ocrotire a minorului care este lipsit de îngrijirea părintelui,precum și a alienatului și debilului mintal,dar mai ales a persoanei care,din cauza vârstei nu se poate apăra singură.Tutorele exercită drepturile și îndeplinește obligațiile ce-i revin în scopul ocrotirii intereselor acestor persoane. Formă a răspunderii juridice care se fundamentează pe obligația celui ce a păgubit pe altul de a repara prejudiciul produs. Ca și în cazul tuturor formelor
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
didactice existente se face tot posibilul pentru a realiza lucruri deosebite cu elevii. De aproximativ patru ani școala este dotată și cu apă potabilă curentă și grupuri sanitare în incinta încăperii școlii. Cea mai mare parte a părinților sau a tutorilor legali au sprijinit demersurile întreprinse de școală pentru a veni în sprijinul copiilor lor, pentru ca aceștia să primească o educație cât mai aleasă și să trăiască într-o lume mai bună. Așa se explică multele dintre rezultatele obținute de elevii
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
s-au răspândit zvonuri scandaloase prin care se susținea că regele se scălda în sânge de fecioare și a avut nouăzeci copii nelegitimi. Primul lui guvern a fost condus de Louis Henri, Duce de Bourbon, care a fost înlocuit de tutorele regelui, cardinalul André de Fleury, în 1726, și la moartea acestuia în 1743, Ludovic a preluat controlul personal al guvernului. În practică, metresele regelui au exercitat o influență dominantă în alegerea sau îndepărtarea miniștrilor de stat. Cele mai faimoase metrese
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
1726), manipulări monetare, crearea de noi taxe, cum ar fi "cinquantième" în 1725 și prețul ridicat la cereale. Ca urmare, nepopularitatea lui de Bourbon a crescut până când în 1726 regele l-a demis și l-a înlocuit cu vechiul său tutore, cardinalul de Fleury. Din 1726 până la moartea sa din 1743, Cardinalul de Fleury a condus Franța cu acordul regelui. Aceasta a fost partea cea mai pașnică și prosperă a domniei lui Ludovic al XV-lea. După pierderi umane și financiare
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
Războiul a durat șapte ani. Fleury a murit înainte de sfârșitul războiului. După decesul lui Fleury în ianuarie 1743 regele a urmat exemplul predecesorului său și a condus Franța fără un prim-ministru. La moartea prim-ministrului și a vechiului său tutore în 1743, regele avea 33 de ani. Cunoscuse câțiva ani fericiți alături de regina poloneză care l-a adulat și i-a fost foarte devotată. În fiecare an i s-a născut câte un copil. Totuși, numărul mare de fete l-
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
domnul Țării Românești, Mircea Ciobanul, cunoscut în istorie pentru măcelărirea boierilor pe care îi bănuia de trădare. Din această căsătorie au avut trei băieți și mai multe fete. După moartea lui Mircea Ciobanul în 21 septembrie 1559, se instituie ca tutore a fiului ei cel mai mare Petru cel Tânăr, în vârstă de 13 ani, pentru care a obținut tronul. Îi întărește domnia fiului prin daruri trimise la turci, de unde a cerut și doi tineri fanarioți pentru fiicele sale. Au fost
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
Actorul britanic s-a bucurat de succes încă de la începutul carierei sale cinematografice, datorită rolului ""Legolas"", din trilogia Stăpânul Inelelor. Botezat după compozitorul "Orlando Gibbons", Orlando și sora sa Samantha au fost crescuți de mama lor, Sonia, și de un tutore, Colin Stone. La 13 ani, în timpul unei vacanțe acesta află că nu Harry Bloom era adevăratul său tată biologic ci chiar Colin Stone. Tatăl său, Harry Bloom, a murit când Orlando avea numai patru ani și a fost un activist
Orlando Bloom () [Corola-website/Science/302723_a_304052]
-
natal. De aceea numele său de botez este Pierre de Palais (latinizat, Petrus Palatinus), nume la care însă renunță mai târziu, odată cu abandonarea dreptului succesoral, spre a se dedica studiului. Își va lua numele de Abélard (de la cuvântul latin bajulus, tutore, sau poate de la franțuzescul abeille, albină). Primul său profesor de filosofie este Roscelin, un nominalist irecuperabil, care avea o școală în Bretania. Al doilea profesor al lui Abélard, Guillaume (lat. Guilelmus) din Champeaux, Arhidiaconul școlii catedrale din Paris, a fost
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
Alexandru cum să-i manipuleze pe cei care îl iubeau, și a devenit un "cameleon", schimbându-și principiile și personalitatea în funcție de cine îl însoțea. Crescut în atmosfera de gândire liberă de la curtea Ecaterinei, împărtășea acum principiile lui Rousseau, insuflate de tutorele său elvețian, Frédéric-César de La Harpe, și tradițiile autocrației rusești de la guvernantul său militar, Nikolai Saltikov. Andrei Afanasievici Samborski, cel pe care bunica lui Alexandru îl alesese pentru educația sa religioasă, era un preot ortodox atipic, care trăise mult timp în
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
arhiducesa Sofia, care s-a ocupat de educația lui, a murit. Anul următor, sora lui, Gisela, s-a căsătorit la vârsta de 16 ani cu Prințul Leopold, o căsătorie de conveniență însă inutilă din punct de vedere politic. Influențat de tutorele său Ferdinand von Hochstetter (care mai târziu a devenit primul superintendent al Muzeului Imperial de Istorie Naturală), Rudolf a devenit foarte interesat de științele naturale, începând cu o colecție de minerale de la o vârstă fragedă. (După moartea lui, porțiuni mari
Prințul Rudolf al Austriei () [Corola-website/Science/302930_a_304259]
-
și îi va rămâne alături ca prietenă și confidentă până la moartea sa în 1565, când va fi înlocuită de Blanche Parry. Catherine Champrenowne o învață pe Elisabeta patru limbi: franceză, italiană, flamandă și spaniolă. În 1544 când William Grindal devine tutorele ei, Elisabeta știe să scrie în engleză, latină și italiană. Sub supravegherea lui Grindal, un profesor talentat, ea face progrese în greacă și latină. După moartea lui Grindal în 1548, educația ei trece în grija lui Roger Ascham, un simpatic
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
vechilor inamici, perșii. Filip, invandand Persia, va uni cetățile grecești. Dar n-a apucă, fiind asasinat în 336 i.en. într-un teatru de la Aigai, la propria nuntă. Însă Alexandru, la 20 de ani, având experiență și educația oferită de tutorele sau, Aristotel, a respins noțiunea negativă de non-greci și avea o idee de elenitate diferită. Și-a consolidat puterea, a supus cetățile grecești și a asediat Teba, distrugând-o pentru că nu s-a predat. Sfidătorii nu mai puteau fi salvați
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
din clasa gentry educată prelua problemele birocratice, de bază, de la nivelul local. Excluzând funcționarii-cărturari din Birouri, această clasă socială de elită era formată din candidații la examen, absolvenți de examen, cărora încă nu li se atribuiseră un post de funcționar, tutori locali și funcționarii pensionați. Acești oameni învățați, absolvenți și elitele locale supravegheau birocrația locală și sponsorizau facilitățile necesare comunităților locale; orice magistrat local, numit în funcție de către guvern, se baza pe cooperarea a mai multor, sau mai puține, astfel de elite
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
a bazat pe masa nobilimii locale pentru îndeplinirea sarcinilor necesare comunităților lor. Mica nobilime gentry s-a distins în societate prin preocupările intelectuale și de anticariat, în timp ce casele proeminenților deținători de pămant atrăgeau o varietate de curteni, inclusiv artizani, artiști, tutori și animatori. În ciuda disprețului față de negoțuri, comerț și clasa negustorilor, arâtat de către funcționarii-cărturari (datorită nivelului lor ridicat de cultură și a diferențelor de clasă), comercialismul a jucat un rol important în cultura și societatea Song . Un funcționar-cărturar ar fi fost
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
Ulise își modifică direcția plugului, trădându-și astfel prefăcătoria. Este nevoit să se înroleze în război. La Skyros, Ahile are o relație amoroasă cu fiica regelui Licomede, Deidamea, care îi naște un prunc, pe Neoptolemus. Ulise, Aiax cel Mare și tutorele lui Ahile, Phoenix, i se înfățișează eroului pentru a-l recruta. Temându-se pentru viața fiului ei, zeița Thetis îl înveșmântează pe acesta în haine femeiești și îl ascunde printre fiicele lui Licomede. O variantă a mitului spune că Ulise
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Habsburg (1440-1493) și cu Jan Jiskra, aliatul acestuia și adevăratul stăpân al Slovaciei, trecând pe un plan secundar. Liniștea internă a fost obținută prin încheierea în vara anului 1443 a unui armistițiu pe doi ani cu Frederic III de Habsburg, tutorele, după moartea reginei Elisabeta, al viitorului rege al Ungariei, Ladislau V Postumul (1453-1457). După moartea prematură în 1444 a regelui Vladislav I, Ioan de Hunedoara se impune politic și este numit regent al Ungariei în 1446, devenind astfel tutorele minorului
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
Habsburg, tutorele, după moartea reginei Elisabeta, al viitorului rege al Ungariei, Ladislau V Postumul (1453-1457). După moartea prematură în 1444 a regelui Vladislav I, Ioan de Hunedoara se impune politic și este numit regent al Ungariei în 1446, devenind astfel tutorele minorului Ladislau Postumul. Din punct de vedere militar regele Vladislav I la începutul domniei s-a sprijinit și pe serbi, și astfel în "Campania cea Lungă" (1443-1444) produce importante pierderi Semilunei otomane; această campanie se încheie printr-o pace favorabilă
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
rol important în cadrul Consiliului. Fiul cel mare a lui Henric al IV-lea, Ioan, Duce de Bedford, a fost numit regent al Franței și îl înlocuia pe Gloucester ca regent al Angliei ori de câte ori era în țară. Începând cu anul 1428, tutorele lui Henric a fost Contele de Warwick, al cărui tată făcea parte din "Lords Appellant" și era în opoziție în timpul domniei lui Richard al II-lea. Henric a fost, de asemenea, influențat de Henry Beaufort, iar mai târziu de William
Henric al VI-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312549_a_313878]
-
pe care Slavici le vede permanent în antiteză, iar povestea ei se sfârșește într-un mod tragic. Conașul Văleanu, donjuanul facil care-i făcea curte Firei, este ucis de un tânăr de pe moșia lui, iar Fira moare din pricina remușcărilor. Dinu, tutorele familiei după moartea fierarului, pierde bruma de avere pe care o agonisise într-un proces cu Vlaicu, arendașul moșiei lui Văleanu, și se retrage în satul lui. Romanul "Cel din urmă armaș" prezintă povestea unui fiu de boieri, cu studii
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
بيت الحكمة; "Bait al-Hikma"), institut academic (fondat de acest calif la Bagdad), unde se efectuau traduceri din greacă și persană ale textelor științifice. În 833, califul Al-Mamun moare și este succedat de fratele său Al-Mutasim, care îl angajează pe ca tutore al fiului său. în 842, stingându-se din viață, califul Al-Mu'tasim este înlocuit de Al-Wathiq, care la rându-i este sucedat, în 847, de Al-Mutawakkil. Sub acești ultimi doi califi, steaua lui Al-Kindi începe să apună, fie datorită concepțiilor
Al-Kindi () [Corola-website/Science/312263_a_313592]
-
ei, Eleanor în vârstă de 15 ani a devenit Ducesă de Aquitania și printre cele mai eligibile moștenitoare din Europa. Pe patul de moarte, tatăl ei a dictat un testament numindu-l pe regele Ludovic al VI-lea al Franței tutorele ei. William a solicitat regelui să aibă grijă atât de domenii cât și de găsirea unui soț potrivit pentru ducesă. Regele, bucuros de moartea unuia dintre vasalii săi cei mai puternici și având disponibilitate asupra celui mai bun ducat din
Eleanor de Aquitania () [Corola-website/Science/311642_a_312971]
-
cuprinde boli anterioare și prezente, malformații, date heredo-colaterale, profesionale, socio-economice, medicații administrate și răspunsul la aceste medicații, dinamica rezultatelor analizelor de laborator efectuate de-a lungul anilor, etc. Toate aceste date, secrete și aparținând de drept și exclusiv pacientului sau tutorelui său - cum este cazul - trebue să poată fi prezentate la nevoie, cadrului medical competent, într-un timp minim, "în direct" (), clare și complete. Dosarele prăfuite din arhivele unui spital sau policlinici, debordând de foi și formulare scrise indescifrabil sunt de
Medicină bazată pe dovezi () [Corola-website/Science/311861_a_313190]
-
y Valle, îl recunoscuse că fiu legitim, începe să facă toate cercetările de rigoare, pentru a intra în posesia acestei scrisori. Între timp, Mariana, fiica lui Don Noel și a Amandei Romero Vargas, se îndrăgostește de Juan, după ce vede că tutorele sau, judecătorul Marcelo Romero Vargas, se poartă mereu urât cu ea și cu mama ei. Juan află că scrisoarea respectivă este în posesia lui Guadalupe Cajiga, el și oamenii lui îl urmăresc și îl văd când duce acea scrisoare la
Inimă sălbatică () [Corola-website/Science/311324_a_312653]
-
de devreme a desfășurat mare interes pentru limbi străine, începând cu studii independente de limbaj. În consecință a fost mai târziu capabil de a citii aproape în toate limbile europene și a scrie în mai multe. După moartea tatălui său tutorele lui l-a trimis la liceul în Berna, apoi pentru o predare medicală la un medic imprietenit în Biel. După liceu (1718-1722) și predarea medicală a început, în 1723, studiul de medicină la universitatea din Tübingen. Doi ani mai târziu
Albrecht von Haller () [Corola-website/Science/312398_a_313727]