120,807 matches
-
această nesfârșire intuită de copil. El și nevasta lui, părinții Ceciliei, sunt oameni de treabă și de rând, care-i asigură lui Tim un cămin normal până ce-și termină școala. Tim nu vrea să-și părăsească tatăl, nu vrea să plece din Londra cu un bunic despre care, în 1992, își amintește: El credea că mă apără, mă scapă de o existență dubioasă cu un tată suspect, un șarlatan care pretindea că are viziuni și se prefăcea că vindecă oameni. Tim
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
autorului refuză să comenteze ceea ce nu înțelegem. La cinci luni după plecarea lui Tim, doi din adepții tatălui (Margaret și Stanley) vin să-l ia pe furiș înapoi la Londra. Îi spun că n-au mai fost întruniri de când a plecat el, fiindcă "a ieșit spiritul din dl. Harcombe". Însă la sosirea la vechea casă, odăile lui Clement sunt goale, iar în capitolul șase Tim are alt vis, cum că se duce la dl. Sherlock Holmes și-i cere să-i
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
afirmația asupra noastră, a tuturor: Toți căutăm acea armonie, Timothy. Toți suntem detectivi în căutarea tiparului. Astfel de rânduri, care par scrise pentru a fi citate, dau cărții un aer de muzică autentică. Detectivul descoperă că tatăl lui Tim a plecat cu o tânără, istoriile se amestecă. Austin Smallwood descrie starea: Totul e deja făcut. Totul e deja spus. Ordinea e aceeași. Ne scăldăm în aceeași muzică. Autorul a creat o istorie (pe care personajele ar putea-o schimba cu ușurință
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a creat o istorie (pe care personajele ar putea-o schimba cu ușurință), viața ne-a fost trăită de alții. Ne emoționează frazele frumoase ale acestui vis mai mult decât subiectul romanului în sine. Se dovedește că Clement Harcombe a plecat cu Gloria Patterson, adeptă din micul lui grup. Revine la fiul lui doar ca să-l informeze că "pretutindeni suntem acasă", așa că Tim se întoarce la bunici. Dar nu înainte de a visa insula lui Defoe, pe care găsește floarea soarelui, care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
timpul ca o muzică". Din ortografia epocii, observăm că Ackroyd nu rezistă tentației de a folosi ce știe despre Anglia veacului XVIII, ceea ce ne duce cu gândul la o înclinație Joyceană în alunecarea stilurilor. La șaptesprezece ani, Tim termină școala. Pleacă iar să locuiască și să lucreze cu tatăl lui. Tatăl e singur, sărac și mai bătrân. Ghicește în cărți, face horoscoape, ghicește viitorul prin astrologie și tarot. I se spune magicianul. Suntem în anul 1930. Clement Harcombe "părea golit de parcă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lumii pe care o credem unică. Nu e acceptat nici de trecut nici de propriul lui prezent. E inadaptabil. Exact această inadaptabilitate o resimțim când citim ultima pagină a romanului. Intriga nu contează absolut deloc. Platon e judecat, decide să plece din spațiul natal, vine în lumea noastră (atât aflăm). Adevărata intrigă e de fapt încercarea romancierului de a ne educa în spiritul relativului. E un relativ care trece dincolo de teoria lui Einstein. E un relativ îmbogățit cu o dimensiune sufletească
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Mi-am văzut și eu mama cum începe să se ducă, până ce nici pentru mine nu mai era vizibilă.... Dacă nu învățăm să ne îndoim, poate că epoca noastră va muri. (pp. 132-133) Ca un Crist călător, un Crist care pleacă din cetate înconjurat de copii, Platon alege "exilul perpetuu" (p. 134). Semenii lui consideră că el "a intrat într-alt vis" (p. 139 ultimele cuvinte din roman). Romanul lui Ackroyd e o filozofie a minții, și, așa cum mi-a spus
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ființa mamei, Odilo ne părăsește. Acesta e pentru el momentul morții, când i se permite să se schimbe. Îl așteaptă altă existență. Cele două euri Odilo și Eu se contopesc și presimțim avertismentul autorului, că istoria s-ar putea repeta: Plecăm iar, pe câmp. Odilo Unverdorben și inima lui deschisă. Iar eu înăuntrul ei, eu, cel venit într-un moment rău ales prea curând ori mult prea târziu. (p. 173) Eul interior părăsește trupul detestat al doctorului criminal care devine cetățean
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
întâmplă nimic, se vorbește mult (tradiția americană a conversației), eroul n-are poveste, nu simțim suspans. Detaliile par să fie fără rost spre deosebire de tehnica lui Ackroyd, Ishiguro, Lodge, unde fiecare amănunt are locul lui în poveste. Întâmplări mici vin și pleacă, multe se uită, nu mai sunt pomenite nicăieri. Economia cărții e laxă din punct de vedere al detaliilor, toate inventate de eroi vorbăreți. Auzite și pierdute. Săgeata timpului e o cantitate de informație care se lasă peste mintea adormită a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un pictor reputat într-un individ cu trecut rușinos și fără un viitor al lui. Odată cu războiul se schimbă întreg universul lui Ono. Pictorul a făcut câteva greșeli majore la viața lui, de la acceptarea imperialismului ca remediu al sărăciei (când pleacă de la maestrul lui, Mori-san), până la ideea de a-l declara pe Kuroda vinovat de idei nepatriotice, ceea ce are drept consecință întemnițarea celui din urmă. Nu mai e de mirare la o a doua lectură de ce îl urăște Kuroda pe Ono
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
obicei, ceva ce n-a existat suficient de stânjenitor. Ori, ca să folosim chiar vorbele celei în culpă, " Cred că întotdeauna am tânjit oarecum după visul socialist". Gottfried Lessing, care a dat autoarei numele ce va fi asociat cu Nobelul, a plecat din Africa în Germania și a fost ucis în 1979 în împrejurări neclare, în momentul când devenise un personaj foarte important în Germania Democrată. Probabil că pentru o (scurtă) vreme cei doi au avut același vis. Pentru acest "vis" (care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cei doi au avut același vis. Pentru acest "vis" (care în sud-estul Europei s-ar traduce mai mult cu "coșmar"), Doris Lessing lasă în urmă doi copii mici: Le-am explicat că are să vină vremea ca ei să înțeleagă de ce plec. Aveam să schimb lumea aceea hidoasă, aveam să le dau o lume frumoasă, o lume perfectă, din care vor dispărea ura de rasă, nedreptatea etc. Declarația (extrasă din volumul I al autobiografiei autoarei) e deficitară la capitolul "etc". Drept care Doris
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ambiguu: Sigur că a fost extrem de dureros, dar nu mai puteam îndura să trăiesc în societatea aceea. N-aveți idee ce cumplită era, îmi ieșeam din minți, n-aveam ce căuta în ea, pur și simplu simțeam că trebuie să plec. Ce mă miră azi este că am avut tăria s-o fac eram atât de tânără și lipsită de orice sprijin, dar trebuia s-o fac. Nu copiii mi-i părăseam ci acea... nu, nu poate nimeni să înțeleagă ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dorința uriașă de a continua să explorăm. Pofta de a gândi și a scrie a lui Doris Lessing e vitală și debordantă. Ea scrie tot timpul, fără oprire: Sunt obsedată. E o psihoză. Termin o carte. Ce eliberare superbă a plecat, s-a dus la editură, gata. Sunt fericită. Nu mai trebuie să fac nimic. Pot să pierd vremea. Ba nu. Îmi irosesc viața, n-am niciun rost pe lume. Gătit, drumuri... N-am scris, e o zi pierdută, nu sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
situația lui se înrăutățește când scrisoarea lui către tutorele lui Percy e retrimisă de tutore aramatei. Percy e recrutul orfan de ambii părinți, care s-a sinucis din greșeală, din cauza brutalității și neglijenței lui Barker: i s-a permis să plece cu un glonte în pușcă. Din păcate, tutorele lui Percy are mai mult atașament față de armată decât pentru tânăr, întrucât a fost căpitan de cavalerie în Primul Război Mondial. Pe scurt, Mike nu vede altă ieșire decât evadarea, care chiar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al patrulea, întrucât ultima pagină curmă așteptarea (nesfârșită) de o zi întreagă, spulberă disperarea ambilor soți, anunțând că nevasta nu e însărcinată. Adam reflectează, Literatura se ocupă de sex dar nu și de copii. În viață e pe dos... Adam pleacă dis de dimineață de acasă pentru a merge să lucreze la teza de doctorat la British Museum. Șirul de situații comice în care îl vâră Lodge e nesfârșit. Fiecare episod e destinat să provoace râsul. O temă majoră și familiară
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
literatura engleză. Atmosfera e apăsătoare. Umorul devine o diversiune agreabilă și cea mai comodă soluție. * * * Out of the Shelter (Afară din adăpost, 1970) pornește de la amintirile lui David Lodge din vara lui 1951, când la vârsta de șaisprezece ani am plecat singur la Heidelberg, Germania de Vest, unde urma să-mi petrec vacanța cu mătușa mea Eileen, sora mamei, care lucra acolo ca secretară civilă pentru armata americană. Autorul îl consideră drept cel mai autobiografic dintre romanele lui. Manuscrisul a fost
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-mi petrec vacanța cu mătușa mea Eileen, sora mamei, care lucra acolo ca secretară civilă pentru armata americană. Autorul îl consideră drept cel mai autobiografic dintre romanele lui. Manuscrisul a fost predat editurii în decembrie 1968, înainte ca Lodge să plece din Anglia pentru șase luni, ca profesor la Berkeley, California. Era al patrulea roman pe care îl publica și autorul avea deja o experiență în spate. Cartea are intrigă, atmosferă, personaje și chiar o vagă tentativă de a oferi un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e nimic de adăugat, nu e loc pentru interpretări. În spatele clarității se ascund firele narațiunii și mai ales ale parodiei (parodia altor texte, altor narațiuni). Când începem să deșirăm țesătura gândurilor, care e baza acestui text inventiv, aflăm de unde anume pleacă surâsul autorului. Cu siguranță s-a amuzat scriind parodiile pe care le atribuie studenților lui Helen. Îi place lui Lodge să pună pălăria altui autor, să se joace cu uneltele acestuia. David Lodge e de fapt un colecționar de procedee
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Greer pune oarecum la îndoială virulența lui Pinter, sau mai degrabă lipsa ei de umor: Declarațiile publice ale lui Pinter trădau un evident deficitar simț al umorului. A publicat o carte de proză și poezie de-a dreptul îngrozitoare. A plecat în Turcia cu Arthur Miller, s-a lăsat folosit propagandistic de o organizație kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
toate o narațiune autobiografică, scrisă într-un moment de mare criză în viața intimă a poetului. S-a vorbit mult despre amestecul lui Ezra Pound în manuscris. Ezra Pound, născut și educat în America, la fel ca T.S. Eliot, și plecat de acolo cu câțiva ani înaintea lui, a fost primul care a recunoscut geniul lui Eliot și l-a întâmpinat cu căldură în literatura modernistă, introducându-l în mediul literar englez. Eliot îi dedică poemul, numindu-l "il miglior fabbro
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fapt un tablou într-un tablou dintr-un alt tablou... un șir de imagini. Nimic nu se clintește până ce nu ajungem la capătul șirului. Frazele sunt eliptice, lipsește acțiunea, lipsește predicatul: În odaie, În mâna ei tocmai când dă să plece, Pachetul cu sare. Pe pachet, silueta unei Femei ce dă să plece, Cu pachetul în mână. Când femeia din odaie e cu fața la u- Șă, lasă Pachetul din mână și iese. Pe pachetul din poză Vedem: silueta ei, care Dă să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de imagini. Nimic nu se clintește până ce nu ajungem la capătul șirului. Frazele sunt eliptice, lipsește acțiunea, lipsește predicatul: În odaie, În mâna ei tocmai când dă să plece, Pachetul cu sare. Pe pachet, silueta unei Femei ce dă să plece, Cu pachetul în mână. Când femeia din odaie e cu fața la u- Șă, lasă Pachetul din mână și iese. Pe pachetul din poză Vedem: silueta ei, care Dă să plece, ținând un pachet în mână. Pe pachet, o imagine: o femeie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Pachetul cu sare. Pe pachet, silueta unei Femei ce dă să plece, Cu pachetul în mână. Când femeia din odaie e cu fața la u- Șă, lasă Pachetul din mână și iese. Pe pachetul din poză Vedem: silueta ei, care Dă să plece, ținând un pachet în mână. Pe pachet, o imagine: o femeie Ce dă să plece, cu pachetul în mână. Pe acest ultim pachet nu mai e nicio poză. Un mic spațiu gol. În mijlocul acestei nemișcări, femeia se întoarce cu fața
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mână. Când femeia din odaie e cu fața la u- Șă, lasă Pachetul din mână și iese. Pe pachetul din poză Vedem: silueta ei, care Dă să plece, ținând un pachet în mână. Pe pachet, o imagine: o femeie Ce dă să plece, cu pachetul în mână. Pe acest ultim pachet nu mai e nicio poză. Un mic spațiu gol. În mijlocul acestei nemișcări, femeia se întoarce cu fața către "u- / Șă" și iese. În chip semnificativ, elementul cel mai important, decizia ei de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]