119,987 matches
-
și contemporană. Simplitatea și profunzimea simbolurilor, de la Masa Tăcerii la Coloana Infinită, fac din Ansamblul de la Târgu Jiu un monument al recunoștinței și al memoriei față de toți cei care și-au jertfit viața pentru România. Obtuzitatea și reaua-voință l-au urmărit chiar și în această sublimă realizare. De la neglijența autorităților anilor ’50 la încercările de a distruge Coloana ce irita prin enigmatica sa prezență (este cunoscută tentativa de a o dărâma cu un tractor prin mărturia celui care s-a încumetat
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
și obținea firmanul de numire din partea sultanului. A doua etapă, cea a Războiului de Independență din anii 1877-1878, este binecunoscută și se bucură pe bună dreptate de un răsunet care nu s-a stins nici azi. Această împrejurare a avut urmări dintre cele mai pozitive și pentru dinastie, și pentru România: independența cucerită de Carol I a fost întregită, datorită Regelui Ferdinand, de Marea Unire din 1918, care a așezat pe harta Europei o Românie unită „de la Nistru pân’ la Tisa
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
Regelui Ferdinand, de Marea Unire din 1918, care a așezat pe harta Europei o Românie unită „de la Nistru pân’ la Tisa”. De asemeni, este remarcabil un alt moment definitoriu pentru importanța felului în care regele Carol I a știut să urmărească interesul național al României: momentul crucial al dobândirii unui nou statut internațional al țării după al doilea Război Balcanic. Conferința de Pace care avea loc la București, în 1913, s-a desfășurat doar între reprezentanții țărilor beligerante, sub președinția lui
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
reluate în 1946, la nivel de legație. Ulterior, deși apartenența României la grupul statelor comuniste din estul Europei a dus la o răcire a legăturilor cu SUA, poate fi remarcat totuși faptul că, mai ales anii 1960-1970, diplomații americani au urmărit cu consecvență „disidența” regimului lui Nicolae Ceaușescu, adoptând o nouă poziție față de țara noastră. Cu toate rezervele față de excesele regimului totalitar, este limpede că România a fost abordată dintr-o perspectivă oarecum diferită. Stau mărturie relațiile bilaterale care au cunoscut
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
ceea ce este considerat de mulți analiști a fi cel mai important referendum de după crearea UE stârnește numeroase dezbateri: Marea Britanie va vota dacă mai dorește sau nu să facă parte din blocul comunitar. Miza este imensă, iar riscurile pe măsură.Ce urmărește guvernul Cameron prin acest plebiscit care are un singur precedent, anul 1975, când apartenența Regatului Unit la blocul European era supusă votului popular? Ceea ce Londra numește generic „reformarea” UE. Mai exact, după cum avertizează ministrul britanic de Externe Philip Hammond, „dacă
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
Conducătorii marilor puteri ale lumii - actuali și foști - au destinații preferate de vacanță, urmărite cu atenție de mass-media și redate copios publicului amator de senzații tari. Cel mai puternic om al planetei, președintele SUA, Barack Obama, a fost de mai multe ori pe parcursul mandatelor sale în vacanță pe Martha’s Vineyard, celebră insulă din
Lideri politici în vacanţă () [Corola-website/Journalistic/296391_a_297720]
-
globalizarea își face simțită prezența, prin reluarea acestui studiu reconfirmăm potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. Ne propunem să reluăm în paginile revistei anului 2015 acea rubrică susținută, care în urmă cu ani era urmărită și deosebit de apreciată de cititorii publicației noastre. Dincolo de Canalul Mânecii, în nordul Europei, din Irlanda și Marea Britanie și până în locurile exotice de peste Cercul Polar ale Scandinaviei s-au stabilit, puțini în vremuri mai vechi, din ce în ce mai mulți în vremurile noastre, români sau
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Cu ai noștri nu te joci, orice s-ar spune! Cum adică, vine cineva din țări ultra- civilizate si ne vinde nouă un patent care ne-ar urmări somnul de noapte? Câte ore, câte minute, câte secunde dormim? De ce? Deoarece o firmă de pe acolo onorează cu bani angajații care dorm mai mult, iar somnul este considerat a fi un factor de virtute al randamentului muncii. O firmă americană
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]
-
prin conjugarea de eforturi, împreună cu partenerele din perimetrul european, să fie pornite motoarele productive ale economiei comunitare. Aceasta se pare a fi unica noastră șansă. Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2015 definește o seamă de acțiuni ce urmăresc o schimbare reală în ce privește creșterea economică și investițiile pentru a genera beneficii concrete pentru cetățeni. De semnalat că acest nou program prevede o intervenție minimă în viața de zi cu zi a statelor componente, în special în situațiile în care
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
conviețuirii lor interculturale și interreligioase, o expoziție de artă contemporană. Pentru prima dată au rulat trei filme documentare dedicate vieții și spiritualității minorităților etnice, dezbateri pe tema tradițiilor, parade ale portului și obiceiurilor populare. Peste 15.000 de vizitatori au urmărit acest adevărat regal cultural, încheiat cu o serie de concerte susținute pe scena din Piața Cetății de către formații și interpreți apreciați în țară și în străinătate: „Bucharest Klezmer Bând”, „Koszika & the Hotshots”, „Semnal M”, precum și o seară de muzică folk
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
gândite atât pentru propriul public, cât și pentru cel român. „Liga Albanezilor din România” (A.L.A.R.) a primit, începând cu anul 2001, un important sprijin financiar din partea Guvernului României, desfășurând o bogată activitate politică și culturală. Revista „Prietenul albanezului” este urmărită cu interes pentru apreciatele sale rubrici de istorie, cultură, literatură, etnografie și folclor, spiritualitate și comunitate. La rândul său, Editura „Privirea” reunește deja 40 de titluri de volume, unele bilingve, ale etnicilor albanezi din România, precum și traduceri ale unor scriitori
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
an, Flota Nordică a Rusiei participă la exerciții în Zona Arctică, „pentru a se pregăti în vederea unor activități militare în regiune”. Mai mult, Moscova a anunțat că va stabili o structură de comandă militară în regiunea arctică până în anul 2017, urmărindu-se „redeschiderea tuturor fostelor structuri sovietice de apărare din regiune”. Ca urmare a acțiunilor Rusiei, celelalte state (cum ar fi Canada, care are o nouă bază la Resolute Bay) au introdus și ele componenta militară în activitățile lor din Zona
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
țineau un seminar - „EU in the Arctic, Arctic in the EU” - care prezenta rezultatele unei... strategii („Strategic Assessment of Development of the Arctic”). S-a vorbit atunci despre „politici, tendințe, implicații, perspective”, dar acțiunile concrete prin care Uniunea Europeană să-și urmărească interesele în Zona Arctică se lasă și azi așteptate. Încă nu este foarte clar ce atitudine va avea noua Comisie Europeană față de tema Nordului, cum vor evolua structurile deja existente, dacă va fi pus în aplicare preconizatul „Centru de Informații
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
română, asumată de partea sârbă, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, astfel cum fusese convenit la prima rundă de consultări, luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune”. O dată în plus, pentru că urmărea alăturarea de UE, Șerbia și-a reînnoit angajamente pe care apoi le-a ignorat permanent. Un an mai tarziu, la „Forumul Românilor din Șerbia”, Secretarul de stat Aurescu, co-președinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republică Șerbia privind minoritățile
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
al Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republică Șerbia privind minoritățile naționale, aprecia că „nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește implementarea recomandărilor Protocolului în ce priveste minoritatea română din Șerbia, mai ales componentă să din Valea Timocului”, atrăgând atenția că „România urmărește cu toată atenția că românii din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala de Vară de la Izvorul Mureșului, din anul 2015, reprezentanții românilor din Valea Timocului făceau
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
și publicații științifice deosebite, precum: „Ephefemeris daco romanae” și „Diplomatarium” (seria fiind reluată în alte condiții după 1990). Îi mai amintim pe Alexandru Balaci și Zoe Dumitrescu-Bușulenga. După al doilea război mondial și-au găsit adapostul în Italia numeroși români, urmăriți de regimul comunist și care au avut acolo, uneori timp de decenii, adăpost, ocrotire și chiar posibilități de afirmare. Numim astfel două personalități aparținând oarecum unui spectru politic diferit. Mai multe decenii a trăit, la Florența Nicolae Petrescu Comnen, emul
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
arătat un interes mai mare pentru propriii militari care au participat la zecile de teste nucleare din Pacific, din anii 1950-1962, „purtând doar simple uniforme din pânză”. De cealaltă parte, URSS nu a recunoscut niciodată că testele nucleare ar avea urmări asupra localnicilor. „Sovieticii spuneau că bolile sunt cauzate de felul în care trăiește populația din Kazahstan”, arată medicul radiolog veteran Saim Balmukhanov. Astăzi, doar autoritățile kazahe le oferă o mică pensie celor afectați. „Pe atunci ne mândream, gândeam că le
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
Deși pare incredibil, aliații occidentali se urmăresc unii pe alții parcă mai mult ca oricând. În istoria recentă, spionajul pare să aibă o anvergură sporită până și între prieteni declarați; SUA, Franța, Marea Britanie sau Germania vădesc un mare apetit pentru a ști tot ce fac și ce
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
privind unele acuzații legate de spionajul extensiv desfășurat de această țară, care este bănuită, culmea, că ar fi cooperat cu... SUA în vederea monitorizării aliaților săi europeni. Jean-Pascal Thoreau, purtător de cuvânt al Biroului procurorilor federali belgieni, a anunțat că ancheta urmărește să stabilească care este „natura exactă a acțiunilor ce ar fi fost comise și dacă acestea vor putea fi judecate”. Conform presei belgiene, BND (Agenția de spionaj germană) ar fi colaborat cu NSA în colectarea de date asupra unor „ținte
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
cu delicatețe de autoare ca într-un insectar. Cele mai revelatoare îl privesc pe Aurel Covaci, traducător excepțional din mai multe limbi, și nu de opere de toată mâna, despre care, din păcate, astăzi nu se mai vorbește. A fost urmărit, anchetat și arestat în 1958. N-a putut publica o vreme după eliberare. O uitare nedreaptă s-a așternut în anii din urmă asupra operei lui. În ce privește documentele, ele au fost transcrise din dosarele aflate în Arhiva CNSAS
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
Cartea albă a Securității întocmită de Mihai Pelin, că scriitorii s-au numărat printre „favoriții” instituției cu pricina. Și nu doar cei care erau disidenți sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să fie urmăriți sau ascultați. M-am întrebat adesea de ce Securitatea considera necesară cheltuiala cu aceștia din urmă. Răspunsul revine la o altă întrebare și anume de ce Securitatea îi considera pe scriitori elemente atât de ostile și de primejdioase. Există o anumită discrepanță
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
lăsându-l în aer chiar după ce îl ridicase deasupra atmosferei: „M-am întors, m-am strecurat sub cearșaf și mângâind-o cu stânga pe frunte (a scâncit mulțumită în somn), cu dreapta, încă fără să știu prea bine ce urmăresc, apăsând fin cu dermatograful pe pielea ei, am unit cele șapte alunițe printr-o linie. Și deodată, în toată splendoarea ei, de parcă aș fi copiat-o pe hârtie de calc din Atlasul lui Hevelius, i-a apărut acolo sub umăr
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
de cerb. Nu sunt cuvinte, ci un limbaj. Amintirile mă observă O dimineață de iunie, când e prea devreme să te trezești, și prea târziu să adormi din nou. Trebuie să ies în verdeața îmbibată de amintiri, iar ele mă urmăresc din ochi. Rămân invizibile, se topesc în ansamblu, impecabili cameleoni. Sunt atât de aproape de mine că le simt respirația, chiar dacă e foarte asurzitor cântecul păsărilor. Sumbre cărți poștale I Agenda e plină, viitorul incert. Cablul fredonează un refren apatrid. Căderi
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
rude apropiate și a fost înhumat în cimitirul satului. A avut o viață tumultoasă, un destin sinuos, a fost un adevărat personaj, cu farmec personal, cu discurs cuceritor și povestiri fabuloase. Boem tot timpul, cheltuia fără grijă, a murit sărac, urmărit de bănci pentru datorii. Dumnezeu să-l odihnească! (n.a. Fotografie realizată de Mihai Forsea la cimitirul Reînvierea, lângă mormântul lui Cornel Chiriac).
Despărțiri. GEO LIMBĂȘANU by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83478_a_84803]
-
impresie au contribuit și dirijorii: maestrul Stelian Olariu conducând corul într-o execuție omogenă și expresivă, a cărui prezență a fost remarcabilă la fiecare intervenție, și Cristian Sandu, sub a cărui baghetă instrumentiștii au format o orchestră închegată, care a urmărit atent parcursul soliștilor, făcând față și la decalaje (atent manageriate de dirijor). Distribuția rolurilor a fost aproape în întregime formată din artiști invitați - atât din țară cât și din străinătate, și s-a bucurat de două distribuții. În ultima din
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]