120,984 matches
-
de Brecht, creează, după război, un teatru angajat. Gatti, Césaire, Yacine, Planchon tratează, în piesele lor, despre evenimente politice contemporane. Teatrul lui Armand Gatti (născut în 1924) se face ecoul experienței sale din lagărele de concentrare (L'Enfant rat). Acest fiu al unor emigranți italieni se ridică cu virulență împotriva fascismului (La Passion du Général Franco), bombei atomice (La Cigogne), războiul din Vietnam (V. comme Vietnam). Aimé Césaire (născut în 1913), poet martinichez de limbă franceză, apare, în întreaga sa operă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Maxime și reflecții despre comedie Houdar de la Motte, Discurs despre Homer Du Bos, Reflecții critice despre comedie, pictură și muzică Houdar de la Motte, Discursuri și reflecții Voltaire, Discurs despre tragedie Voltaire, Disertație despre tragedia veche și modernă Diderot, Convorbiri despre Fiul nelegitim Rousseau, Scrisoare către d'Alembert despre spectacole Diderot, Discurs asupra poeziei dramatice Diderot, Elogiul lui Terențiu Voltaire, Comentariu asupra lui Corneille Beaumarchais, Eseu asupra genului dramatic serios Lessing, Dramaturgia de la Hamburg (în germană) Diderot, Paradoxul despre actor (publicat în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
203, 204, 207, 209, 212, 214, 217, 220, 225, 233, 268, 284, 289 Donatus, 54 Donneau de Visé, 110 Dostoievski, 12, 37 Du Bellay, 51, 54 Du Bos, 22, 159 Ducis, 209 Dujardin, 243 Dullin, 253, 256, 262, 271 Dumas (fiul), 225, 235 Dumas (tatăl), 207, 235 Dürrenmatt, 288 E Eschil, 11, 22, 32, 34, 40, 42, 48, 49, 67, 115, 120, 126, 156, 174 Euripide, 11, 30, 32, 34, 36, 42, 43, 44, 49, 55, 65, 68, 70, 81, 112
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și prin teamă, și prin spaimă. 24 Termenul de "peripeteia" este tradus atât prin "peripeție", cât și prin "lovitură de teatru". 25 Epistolă către Pisoni este ultimul poem din culegerea Epistole. Epistola îi este adresată lui Pison și celor doi fii ai săi, personaje de rang înalt, contemporani cu Horațiu, despre care nu se știe practic nimic. 26 După modelul tratatelor de retorică, Epistola către Pisoni cuprinde trei părți. Horațiu consemnează aici mai întâi un oarecare număr de precepte generoase despre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scenă. Medeea este simbolul mamei infanticide. Pentru a-l pedepsi pe Iason, iubitul său infidel, îi înjunghie pe cei doi copii avuți cu el. Ino, ale cărei aventuri sunt povestite de Ovidiu în Metamorfoze, este simbolul mașterei care-și urmărește fiii vitregi cu ura sa. Ixion este simbolul perfidiei: pentru a nu fi obligat să-i ofere viitorului său socru darurile de nuntă, l-a făcut să cadă, prin vicleșug, în focul încins. Io, ale cărei nenorociri sunt povestite de Eschil
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de glume împodobit, Și plin de pasiune cu artă-nchipuite, Și scenele-ntre ele să fie-nlănțuite. În contra cuviinței cu glume nu veni Natura, totdeauna te-aplică a descri. Privește în Terențiu, cum vine un părinte, Cum mustră, cum învață pe fiul făr-de minte: Ș-acesta cum ascultă, și-ndată cum s-a dus În brațele iubitei el uită ce i-a spus. Aceste nu-s portrete, nu-i chip asemănat; E fiul, e amantul, e tat-adevărat." (Tr. rom. de A. Naum
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cum vine un părinte, Cum mustră, cum învață pe fiul făr-de minte: Ș-acesta cum ascultă, și-ndată cum s-a dus În brațele iubitei el uită ce i-a spus. Aceste nu-s portrete, nu-i chip asemănat; E fiul, e amantul, e tat-adevărat." (Tr. rom. de A. Naum) 51 "Unicul vostru studiu natura, dar, să fie O voi ce-aveți drept țintă cununa-n comedie. Oricine vede omul și bine-l studiază, A multor inimi taine adânc aprofundează; Când
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care a scris deja el însuși multe piese de teatru care l-au făcut cunoscut printre contemporani, pe vremea când nu-și publicase încă romanele și eseurile. 20 Vezi Capitolul 1. 21 În Entretiens sur "Le Fils naturel" (Convorbiri despre "Fiul nelegitim"), Diderot adoptă forma dialogului filosofic, punând față în față, așa cum va face mai târziu în Le Paradoxe sur le comédien, doi interlocutori dotați cu personalități diferite, "Moi", personaj care încarnează raționalismul Iluminismului, și Dorval, erou melancolic și sumbru cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ROȘIANU, Nicolae (10.IV.1935, Mateești, j. Vâlcea), slavist și folclorist. Este fiul Mariei Roșianu (n. Morărescu) și al lui Ion Roșianu, învățători. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, face studii liceale pedagogice la Râmnicu Vâlcea (1949-1953) și Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvită în 1958. Se specializează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
BĂRNUȚIU, Simion (2.VIII.1808, Bocșa, j. Sălaj - 28.V.1864, Hida sau Treznea, j. Sălaj), estetician. Este fiul Anei și al lui Ioan Bărnuțiu, cantor și învățător. Asemenea celorlalți șapte frați și surori, a învățat mai întâi la școala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Șimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist din Carei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
POPA, Valeriu Mircea (4.X.1947, Timișoara), poet. Este fiul lui Carmen Elena și al lui Todor Mircea Popa, inginer în metale rare. Urmează Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția psihopedagogie specială - limba și literatura română, absolvită în 1976, făcând în particular și studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
, Dimitrie (1835, Vezendiu, j. Satu Mare - 7.XI.1858, Oradea), poet. Fiu de țăran, S. învață la școli din Carei, Beiuș și Oradea, unde termină și teologia. În 1857 este numit profesor la Școala Normală (Preparandială) orădeană, fiind și unul din susținătorii „lepturiștilor” de aici. Moartea lui, prematură, va fi deplânsă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]
-
POPESCU, Aurelian I. (24.III.1931, Jupânești, j. Gorj - 13.I.1993, Craiova), folclorist. Este fiul Nataliei (n. Motorogeanu) și al lui Ion Popescu, brigadier silvic. Învață la Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu (1942-1945) și urmează Școala Pedagogică, absolvită în 1950. Devine învățător și profesor suplinitor de limba și literatura română în Lunca Cernii, județul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
, Adrian (26.X.1920, Cernăuți - 5.X.1985, București), folclorist. Este fiul Olimpiei și al lui Silvestru Fochi, funcționar public. Urmează cursurile Liceului „Dr. C. Angelescu” și ale Seminarului Pedagogic Universitar din Cernăuți (1930-1938). Face studii de filologie romanică la Universitatea din Cernăuți (1938-1940) și ulterior de filologie modernă la Universitatea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
istorice sunt cele referitoare la anumite personalități marcante din istoria poporului nostru, așa cum este și cea intitulată Constantin Brâncovanu, din colecția realizată de Vasile Alecsandri. Balada pornește de la un fapt real - uciderea domnitorului român Constantin Brâncoveanu și a celor patru fii ai săi de către turci la 15 august 1714 - , dar senzațional, care a stârnit o impresie puternică asupra tuturor. Întreaga opera stă sub semnul puterii: pe de o parte, textul face referire la puterea divină: Facă Dumnezeu ce vrea! exclamație retorica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
repetată de patru ori pe parcursul operei cu varianta Doamne! Fie-n voia ta!. O a doua sursă de putere este cea morală, Întruchipata prin voievodul Brâncoveanu și atitudinea să În fața torturii și a morții nu numai proprii ci a fiilor săi: Să știți c-a murit creștin / Brâncovanul Constantin!. De asemenea, textul abundă În elemente ale unui discurs al puterii obținute cu forța, al războiului și al violenței: Că pe noi ne- anconjurat / pasă cel neîmpăcat / Cu- ieniceri, cu tunuri
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
tunuri mari / Ce sparg ziduri cât de mari. Este un discurs al puterii că formă de dominare și opresiune ce Îl caracterizează pe sultan. Discursul puterii se fundamenteză pe existența unei triple antiteze. Antiteza dintre români, reprezentați prin voievod și fiii acestuia, de religie creștină, și turci, reprezentați prin sultan, vizir, ieniceri, de lege turcească ne vorbește despre dualitatea bine - rău, frecvent apărută În textul popular românesc, cu precădere În balada și basm. O a doua antiteza construită de autorul anonim
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Să știți ca-au murit creștin/Brâncovanu Constantin". Cea de a treia antiteza amintește de mitul biblic al lui Avraam, pus În fața unei chinuitoare alegeri: dragostea paterna și dragostea față de divinitate. Autorul anonim relatează mai întâi prinderea domnitorului și a fiilor săi de către turci. Totul se petrece Într-o zi obișnuită pentru domnitor, Într-o atmosferă de curte medievală: "Într-o joi de dimineață,/Zi scurtărei lui de viață,/Brâncovanul se scula,/Față blândă el spală,/Barbă albă-și pieptăna,/La
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
o atmosferă de curte medievală: "Într-o joi de dimineață,/Zi scurtărei lui de viață,/Brâncovanul se scula,/Față blândă el spală,/Barbă albă-și pieptăna,/La icoana senchina./" Ienicerii pătrund În palatul domnesc, Îi prind pe domnitor și pe fiii acestuia și Îi duc la Stambul În turnul cel mare al cetății Edicule, numită și Șapte Turnuri, loc de detenție pentru toți cei care Încercau să i se Împotrivească marelui sultan: "unde zac fete domnești/și soli mari Împărătești." Spre deosebire de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
spune acuzatorilor săi că au putere asupra Să doar prin voința lui Dumnezeu. Meșteșugul replicii și intențiile voievodului român nu-i scăpa sultanului cărei reproșează viclenia vorbelor și-i cere ultimativ renunțarea la legea creștineasca În schimbul vieții lui și a fiilor săi. De data aceasta, răspunsul lui Brâncoveanu vine prompt și categoric, refuzând pretențiile sultanului: ,,Facă Dumnezeu ce-o vrea!/ Iar pe toți de ne-ți tăia,/ Nu mă las de legea mea!". Acțiunea atinge În acest moment punctul culminant, căci
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
depășiți de situație. Una dintre cele mai importante preocupări ale familiei și un punct comun pe care îl are aceasta cu școala este orientarea școlară și profesională. Cei mai mulți părinți sunt bine intenționați în alegerea unei școli sau unei profesii pentru fiul sau fiica lor. Dar, de multe ori, buna intenție și buna credință sunt tocmai sursele greșelilor lor deoarece acestea nu țin loc de competență și de pricepere. Greșelile părinților decurg uneori și din prea marea dragoste pe care o poartă
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
, Alexandru (31.VII.1950, Suceagu, j. Cluj), prozator, eseist și traducător. Este fiul Jeanei Sarca (n. Vlad), funcționară, și al lui Vasile Sarca, dulgher. Urmează școala generală în Mihăiești, județul Cluj (1957-1965), Liceul „Ady-Șincai” (1965-1969) și Institutul Pedagogic (1970-1974) la Cluj, continuându-și studiile la Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
, N.[icolae] V. (14.XII.1935, Pufești, j. Vrancea - 2.XI.1987, Iași), prozator și poet. Este fiul Anicăi (n. Apostol) și al lui Vasile Turcu, acar CFR. Urmează școala primară la București, apoi liceul la Iași. Funcționează câțiva ani ca impiegat de mișcare CFR. Între 1958 și 1963 își continuă studiile la Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
, Caius (16.VII.1939, Slatina), poet și eseist. Este fiul Polixeniei (n. Negreanu), profesoară de menaj, și al lui Coriolan Dragomir, medic veterinar. Urmează Liceul „Radu Greceanu” din Slatina, absolvit în 1956, și cursurile Universității de Medicină din București, între 1957 și 1963. Face o carieră de medic și cercetător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
MIHADAȘ, Teohar (9.XI.1918, Turia, Grecia - 29.XI.1996, Cluj-Napoca), poet și prozator. Este fiul Vasilenei (n. Cunduiani) și al lui Mitri (Dumitru) Mihădaș, păstor aromân. Face școala primară în comuna natală și patru clase gimnaziale la Liceul din Grebena, unde se preda în limba română (1932-1935). În 1935, după venirea în țară, se înscrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]