120,984 matches
-
OMESCU, Ion (26.XI.1925, Arad - 14.VIII.2000, Paris), dramaturg, eseist și poet. Este fiul Auricăi (n. Știrbulescu) și al lui Cornel Omescu, farmaciști. A urmat, în urbea natală, școala primară (1932-1936) și Liceul „Moise Nicoară” (1936-1944), situându-se în fruntea promoției. L-a ispitit ideea de a fi student în litere și drept, însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
care îi implică pe Vlad și pe Velica (Vlad Anonimul). Cu o întărâtare crescândă, Timuș o agresează verbal pe Maria, soția tatălui său, Bogdan Hmielnicki: „Și pe tata-l urăsc că ți-e soț. Și pe mine că-i sunt fiu. Pleacă.” Pradă aceluiași nebunesc vertij, scos din minți de nălucile ce-l răvășesc, pătimașul o ucide, ascunzând-o după o draperie. Își va suprima, astfel, una din împăienjenitoarele obsesii (Dincolo de praguri, din volumul Iadul și pasărea, 1972). Modelul nu e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
zona de penumbre a subconștientului, împletindu-se cu aleanurile - „nevoia de dragoste”, jindul după o „clipă de fericire”. Ca în întreg teatrul lui O., mintea și inima sunt într-un continuu turnir, cu pronostic sever. „Vânduți” artei, sculptorița Simina și fiul ei, actorul Damian, au de plătit un costisitor tribut în schimbul reușitei într-o sferă unde nu au acces toți muritorii. Ca într-un pact cu diavolul, ei primesc harul, dar și pierd dreptul de a cunoaște bucuriile ori tristețile celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
, Constantin (27.VII.1928, București), istoric literar, editor și poet. Este fiul Casandrei (n. Miulescu) și al lui Dumitru Popescu, funcționar. A urmat la București școala primară, Liceul „Gh. Șincai”, absolvit în 1948, și Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, luându-și licența în 1961. Este profesor de latină și română în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
, Liviu (11.VI.1957, București), prozator, critic și istoric literar. Este fiul Ștefaniei Papadima (n. Rădulescu), profesoară de română și latină, și al criticului, istoricului literar și folcloristului Ovidiu Papadima. După absolvirea Liceului „I. L. Caragiale” din București (1976), urmează Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității bucureștene, luându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
, Boris (pseudonim al lui Boris Mehr; 19.XI.1941, Soldatko Aleksandrovsk, Rusia), poet. Este fiul Mariei Mehr (n. Șerf), corectoare, și al lui Iacob Mehr, ziarist. Urmează la București cursurile Colegiului „Sf. Sava” (1955-1959), apoi Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1959 -1965). Lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul Central de Cercetări Chimice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
FILIMON, Nicolae (6.IX.1819, București - 19.III.1865, București), prozator și publicist. Fiu al Mariei și al lui Mihai Filimon, protopop la Biserica Enei din București, F. învață la început la școala din chiliile bisericii, apoi sub oblăduirea marelui logofăt Scarlat Bărcănescu și a clucerului Eftimie Răsuceanu. Va fi făcut studii de muzică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
ZAMFIRESCU, Dan (21.XII.1933, București), istoric literar, editor și publicist. Este fiul Elenei (n. Adamescu) și al lui Ion Zamfirescu, inginer agronom. Învață la București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu”, devenit în 1948 „I. L. Caragiale” (1944-1952). Interzicându-i-se, din motive politice, să se prezinte la examenul de admitere la Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Independență și cultură (1977), Via Magna (1979), Contribuții la istoria literaturii române vechi (1981) ș.a. O atenție deosebită a acordat personalității și operei lui Neagoe Basarab. Rezultatele acestor preocupări sunt valorificate mai ales în ediția Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (1970), realizată împreună cu Florica Moisil și G. Mihăilă, ca și în lucrarea Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Problemele controversate (1973). În 1996 tipărește în facsimil color manuscrisul versiunii originale slavone a Învățăturilor..., păstrat parțial la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
personalității și operei lui Neagoe Basarab. Rezultatele acestor preocupări sunt valorificate mai ales în ediția Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (1970), realizată împreună cu Florica Moisil și G. Mihăilă, ca și în lucrarea Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Problemele controversate (1973). În 1996 tipărește în facsimil color manuscrisul versiunii originale slavone a Învățăturilor..., păstrat parțial la Biblioteca Națională din Sofia, transcrierea și traducerea în română aparținând lui G. Mihăilă. Puncte de vedere originale, interpretări noi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
de istorie literară, istorie bisericească și istorie a mentalităților. SCRIERI: Studii și articole de literatură română veche, București, 1967; România - pământ de civilizație și sinteză, București, 1969; Atitudini, București, 1970; Spre noi înșine, București, 1971; Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Problemele controversate, București, 1973; Istorie și cultură, București, 1975; Permanența Patriei, București, 1975; Independență și cultură, București, 1977; Via Magna, București, 1979; Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, 1981; N. Iorga. Etape către o monografie, București, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
la iluziile sinucigașe, București, 1997; Cultura română - sinteză europeană, București-Chișinău, 2002; Istorie și cultură, I-II, București, 2003. Ediții, antologii: Literatura română veche (1402-1647), I-II, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu G. Mihăilă); Învățăturile lui Neagoe Basasarab către fiul său Theodosie, tr. G. Mihăilă, introd. edit., București, 1970 (în colaborare cu G. Mihăilă și Florica Moisil); ed. tr. și introd. G. Mihăilă, pref. edit., București, 1996;P.P. Panaitescu, Contribuții la istoria culturii românești, îngr. și pref., București 1971 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Mihăilă, „Studii și articole de literatură română veche”, VR, 1968, 11; Rusu, Utopica, 96-100; Mihai Ungheanu, „Atitudini”, RL, 1970, 43; Emil Manu, „Spre noi înșine”, SPM, 1972, 6; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Doina Curticăpeanu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, ST, 1973, 9; Al. Dobrescu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, CL, 1973, 13; Gh. Bulgăr, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, SPM, 1973, 123; Tomuș, Răsfrângeri, 75-76; Ioana Dinulescu, „Istorie și cultură”, R
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
96-100; Mihai Ungheanu, „Atitudini”, RL, 1970, 43; Emil Manu, „Spre noi înșine”, SPM, 1972, 6; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Doina Curticăpeanu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, ST, 1973, 9; Al. Dobrescu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, CL, 1973, 13; Gh. Bulgăr, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, SPM, 1973, 123; Tomuș, Răsfrângeri, 75-76; Ioana Dinulescu, „Istorie și cultură”, R, 1975, 7; Mihai Ungheanu, „Istorie și cultură”, LCF, 1975, 33; Laurențiu Ulici, Cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
1972, 6; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Doina Curticăpeanu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, ST, 1973, 9; Al. Dobrescu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, CL, 1973, 13; Gh. Bulgăr, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, SPM, 1973, 123; Tomuș, Răsfrângeri, 75-76; Ioana Dinulescu, „Istorie și cultură”, R, 1975, 7; Mihai Ungheanu, „Istorie și cultură”, LCF, 1975, 33; Laurențiu Ulici, Cronica lapidară, CNT, 1975, 43; Andrei Roman, „Istorie și cultură”, VR, 1975, 12; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
LĂNCRĂNJAN, Ion (13.VIII.1928, Oarda de Sus, j. Alba - 4.III.1991, București), prozator și eseist. Este fiul Iovei (n. Romcea) și al lui Ilie Lăncrănjan, țărani. L. se simte mândru de originea sa, fapt sesizabil mai ales în intenția de a da o dimensiune epopeică monografiei satului tradițional, precum și în propensiunea pentru tipul eroului naționalist, de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
școli cu profil tehnic: între 1942 și 1946 o școală de ucenici aparținând Uzinelor Astra din Brașov, și între 1948 și 1951, la Câmpina, Școala Medie Tehnică Metalurgică. Aceasta este, până la un punct, și biografia lui Vasile Pozdare, eroul din Fiul secetei (1979). L. va debuta în 1954 la revista „Tânărul scriitor”, și editorial în 1963, cu romanul Cordovanii (I-III; Premiul de Stat și Premiul Uniunii Scriitorilor). Imaginea scriitorului ar putea fi cea dintr-o încercare de portretizare pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
romanul politic, problematica se întoarce obsesiv la clarificarea dramelor și a compromisurilor săvârșite de deținătorii (micii) puteri, scriitorul având grijă să alterneze de la o scriere la alta punctele de vedere prin selecția diferită a personajelor care prezintă evenimentele. Astfel, în Fiul secetei (1973) activistul de partid este reprezentat printr-un erou pozitiv, iar în Suburbiile vieții (1994), prima și singura parte scrisă dintr-o proiectată tetralogie, Coridorul puterii, publicată postum (1994), evenimentele tulburi ale perioadei sunt filtrate prin prisma unui „om-capsulă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Din cauza invidiei și a machiavelismului lui Ionel al lui Țâncuș, deținător al unei funcții politice importante în sat, Monu este silit să treacă prin experiențe dramatice: exclus din Partid, se vede treptat marginalizat, refuză să se înscrie în colectivă, iar fiul său, căruia i se interzice să se mai ducă la școală, se sinucide. Hăituit, Monu nu mai deslușește hotarul dintre utopia compensatoare și realitate. Crezându-se un alt Horea, pune la cale, alături de alți doisprezece săteni, o revoltă, repede înăbușită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
cele ale unui nebun iluminat. Suferința urmașilor este, cu toate acestea, un roman cu o construcție masivă, care își propune în primul rând să surprindă dimensiunea abisală a conștiinței țăranului român, fapt mai puțin întâlnit la scriitorii realiști români. Cu Fiul secetei L. inaugurează seria romanului politic propriu-zis, amalgamând diverse formule romanești: romanul politic, bildungsromanul și chiar metaromanul. Prin prezentarea biografiei unui activist de partid, cartea vrea să ilustreze, într-un moment când acest lucru era chiar oficial oportun, anii tulburi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
ar fi grăbit să exploateze noile idealuri. Romanul folosește tehnica focalizării variate. Cele patru părți ale cărții, purtând titluri metaforice, sunt tot atâtea puncte de vedere asupra biografiei și a caracterului lui Vasile Pozdare: ele aparțin activistului Iuliu Sever, soției, fiului și personajului însuși. Copil născut în timpul secetei din 1946, dezmoștenit de soartă și fără vreun sprijin, Pozdare e văzut a deveni, datorită patosului și a intransigenței sale, un foarte competent activist de partid. În dorința de a-i da complexitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
UNGHEANU SCRIERI: Cordovanii, I-III, București, 1963; Eclipsă de soare, București, 1969; Vuietul, București, 1969; Fragmentarium, București, 1969; Ploaia de la miezul nopții, Cluj-Napoca, 1973; Drumul câinelui, Cluj-Napoca, 1974; Caloianul, București, 1975; Nevoia de adevăr, București, 1978; Suferința urmașilor, București, 1978; Fiul secetei, București, 1979; Cuvânt despre Transilvania, București, 1982; Eclipsă de soare. Drumul câinelui, București, 1982; Vocația constructivă, București, 1983; Toamnă fierbinte, București, 1986; Lostrița, București, 1990; Omul de sub munte, Alba Iulia, 1990; Cum mor țăranii, București, 1991; Coridorul puterii, vol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
, Valeriu (8.III.1934, Rebrișoara, j. Bistrița-Năsăud), prozator și poet. Este fiul Anei (n. Mâti) și al lui Petru Varvari, morar. Urmează școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1944-1952) și Facultatea de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj (1953-1957). După licență intră în redacția revistei „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
, George (3.X.1829, București - 6.VIII.1887, Constanța), poet. Fiu al paharnicului Zamfirache Crețeanu și al Mariei (n. Samurcaș), C. învață la Colegiul „Sf. Sava” din București, unde îi cunoaște pe Gr. Alexandrescu, I. Voinescu II, N. Bălcescu, formându-se astfel alături de cei care pregăteau revoluția. Face studii de drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
PETRICĂ, Ion (8.VI.1934, Moldovița, j. Caraș-Severin), istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Anei (n. Turcin) și al lui Ioan Petrică, pădurar. Face clasele primare în satul natal, apoi urmează Liceul „General Dragalina” la Oravița (1945- 1952). Admis în 1952 la Facultatea de Filosofie a Universității din București, este trimis după doi ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]